Romanul "LETOP.IZDET"-A.VAKULOVSKI

deleanu

New Member
Dragi forumishti,la dorinta a mai multor utilizatori,voi afisa mai multe fragmente din acest roman post-modernist,in acest topic.

P.S-Pentru cei care nu agreaza acest tip de literatura,am singura rugaminte......nu imi sariti in cap fratilor :wink: ....daca nu va place,nu-l cititi,dar nu aruncati cu "noroi" in mine,....indeosebi pentru Lizofoafa(care ma iubeshte de Moarte :ciupos: ) Lia si Redneck.....daca ceva nu va convine ....intrati pe alt topic
......Pentru restul care inteleg "mesajul"si care au trecut peste anumite realitati ce tin de viata "UNDERGROUND".....va doresc lectura placuta 8)

------------------------------Alexandru Vakulovski
------------------------LETO.PIZDET
Cactusi albi pentru iubita mea


0. Start

“Dragostea e un butoi de ca.cat cu un strat subtire de miere deasupra. Vezi, simti mirosul mierii ca mai tarziu sa-ti dai seama ca ai nimerit in ca.cat.”
Tata Tu

„Yo, I want everyone to listen to the words of this song”
Eminem

„caci toata istoria tarii e istoria bolii”
Vladimir Vasotki

1. Moarte de ras

Ai intrat in camera tocmai cand toti ne luasem dozele. Zaceam asa cum ne-a gasit ruperea. Allbe pe podea, Scrof in patul sau supraetajat, Hipp cu o carte pe fata, Hohl cu mainile intre craci, eu cu picioarele pe perna si cu capul in jos. Nu ti-a raspuns nimeni la bataile la usa.

M-ai intors cu fata spre tavan, mi-ai deschis cu degetele ochii. Imaginea ta m-a izbit, dar imediat a disparut in bezna. In galicele mele erai alaturi. Am inceput sa-mi revin, sa simt ca esti langa mine de-adevaratelea. Tu ma saruti, imi vorbesti. Nu inteleg nimic, dar cuvintele tale imi dau o senzatie de liniste, de absenta a oricarui pericol.

Cuvintele tale alearga prin ochii mei, le vad culorile, incerc sa le prind, sa le opresc din zborul lor, sa le inteleg. Degeaba. Totusi ies cu incetul la suprafata, bezna incepe sa fuga de culori, incep sa te vad, asa cum ma privesti, cum lacrimile tale iti curg pe obraji, cum cad pe fruntea mea.

Te dezbraci, ma dezbraci si pe mine, te culci alaturi. Imi vorbesti continuu, sa ma tii la suprafata. Nu stiu ce imi vorbesti, inca nu reusesc sa inteleg nimic. Stiu doar ca te-ai intors, ca esti aici, langa mine. As vrea sa ma trezesc, sa te prind in brate. Sa-ti vorbesc. Sa-ti spun ca sunt un idiot si sa ma bucur de prezenta ta.

Nimic din toate astea nu le pot face. Nu pot nici macar sa te ascult, sa gandesc. Sunt totusi fericit ca esti alaturi, nu stiu daca simti asta, nu stiu daca asta se poate vedea. In camera se simte doar fumul si respiratii bolnave. Daca cineva ar aprinde camera nimeni nu s-ar misca din pat. Nimeni nu si-ar da seama de nimic.

Va fi doar un nou gruzon, urmatorul cosmaric. Atat si nimic mai mult. Nimeni nu-si va putea da seama ca arde, suntem prea departe, suntem in focuri.

Toti isi traiesc halucinatiile lor, viseaza ca alearga, ca zboara, ca mananca dulciuri. Doar tu esti treaza. Incepi sa te simti ca in morga, imi asculti respiratia, te ridici. Esti goala, dar nimeni nu te vede, toti sunt ubitaie, morti pentru patrie. Bei niste apa si imi aduci si mie. Mi-o torni in cap. Aud: buna dimineata. Deci e dimineata.

2. Atentie! Se pusca!

Ce naspa e cand nu esti alaturi de mine, cand incep sa-ti vorbesc si la un moment dat imi dau seama ca vorbesc singur. Ce naspa e sa ma trezesc dupa ce te-am visat si sa nu te gasesc ghemuita langa mine. Ce nasol e sa vreau sa te fut, iar tu sa fii la sute de kilometri de mine.

Tu in Cluj, eu in Bucuresti, in Brasov, tu in Brasov, eu in Bucuresti. Tu in Romania, eu in R. Moldova. Eu in Romania, in Rusia, tu in Grecia, Olanda sau Belgia. Am impresia ca nimic nu se schimba, ca tot timpul incercam sa ne intalnim, sa ramanem pentru totdeauna impreuna, dar de fiecare data se intampla ceva, de fiecare data eu trebuie sa fiu expulzat de langa tine. Sau tu sa pleci.

Asa trec zilele noastre. Imbatranim separat si uneori ne bucuram impreuna.

Imi amintesc ca odata, demult, m-ai intrebat de ce te iubesc. Am inceput sa-ti raspund ca esti frumoasa, ca-mi place sa te fut. Am vrut sa continuu, dar ai fost infuriata rau. Cum ma iubesti pentru ca iti place sa ma futi? Da, Lolita mica, te iubesc pentru ca imi place sa te fut. Restul e futai, asa. Un fut exista si inainte de sexul propriu-zis si dupa. Mie imi place totul.

Sa ma trezesc dimineata alaturi de tine, sa dorm mai departe, apoi sa te vad in picioare, sa ma trezesti bosumflata ca iar tu ai facut cafeaua de dimineata. Eu sa ma uit la TV si tu sa mi-l opresti, mai da-l dracului, vina si stai cu mine!

Sau eu intr-un camin, tu in altul, timpul impartit dupa clipele cand stau cu tine. Sa ma car de la un capat in altul al orasului, noaptea, ca nu cumva sa va vina un control si sa te dea afara din camin. Sau in chirii, gazde. Cand separat, cand impreuna. Sau in orase diferite.

Cand nu esti langa mine mi te aduce fumul, te visez alaturi. Nu vreau atunci sa ma mai trezesc. Dar ma striga cineva, hai, cafeluta! Si asa incepe dimineata frumos fara tine. Un bulibuleator cu un capacel de marijuana sau has. Totul devine limpede, cacatul se imprastie, stam in cap. Suntem cu totii conectati la o lume vesela, frumoasa. In care ti se da tot ce vrei.

Si noi ne bagam pula in realitate, cream o realitate numai a noastra. Ceea ce simtim noi e cu mult mai misto decat cacatul de afara. Tot ce e afara e strain, e dusmanos, ne doreste doar raul. Stai inchis in cochilia ta si consuma-ti visurile. Traieste in viata ta halu.

Si ca sa nu te gruzesti trebuie totusi sa-ti incarci memoria, scrumiera din cap, cu imagini care inca nu au fost patate de oameni, de fucking shit, de mother fucker. Astea sunt clipele cand sunt langa tine. Daca nu ai exista, probabil as face o fapta mareata. As lua un kalasnikov si as face o panarama a cacatului. Nici o problema, e peste tot. S-ar gasi atunci si cineva care sa ma impuste si pe mine in cap. Oricum asta e visul societatii - daca vezi un cap: impusca!

3. Bob

Bob e o mare figura, da’ e baiat de treaba. O dovada e ca-mi aducea ciocolata cand venea de-acasa, iar eu eram in caminul XVI. Ciocolata Bob nu prea ducea nimanui, nici chiar nepotilor sai, manca-i-ar dracu’ – vorba lui, caci, ce pula, Bob daca nu-si ia portia de ciocolata zilnica viseaza cosmaruri, ramane profund nefericit. Si chiar daca are mai multa, ce? Daca nu reuseste sa o manance azi pe toata – o mananca maine!

Bob are un neajuns, de la care pornesc altele. E baiat de bani gata, pe deasupra cu porniri intelectuale, care ar vrea sa ajunga un homo universalis. Lucru’ asta l-a cam orbit, nu poate vedea altceva decat a fost invatat. E obisnuit sa cheltuie banii aiurea, nu e vina lui, asa a fost dresat. Cand au venit vremurile grele, cum zice, parintii i-au cumparat apartament si i-au spus sa-si ia chiriasi si sa nu mai ceara bani de-acasa ca gata! Si Bob care era obisnuit sa manance zilnic cateva pizza, ciocolata & sucuri la greu impreuna cu Greta s-a ofticat tare. De aici au cam inceput istoriile lui si ale apartamentului. E o chestie de seriale! Au trecut prin el o gramada de imbecili, tot felu’ de specimene. Singurul lucru care ii uneste – toti au fost si sunt dubiosi. Si periculosi pentru soareci, caci Bob are si o armata de hamsteri care rontaie toata ziua usile, carti, casete, tot ce le nimereste in fata.

Bob nu mananca varza, macaroane si nu e deloc complexat din cauza asta. Din contra, de-abia asteapta sa te vada mancand din astea ca sa-ti zica: uai, fu, ce rahat! In schimb, el mananca restul, desi sincer se crede vegetarian, yoghin si alte prostii. Totusi primul loc in meniul lui il au dulciurile. Le mananca in cantitati industriale, pana ajunge la constipatie, iar apoi infunda si buda.

Printre primii chiriasi Bob a avut o pereche cu un motan. Saracu’ Bob se intorcea de o suta de ori din drum, ca i se parea ca a uitat sa inchida usa, lucru fatal pentru sobolanul sau, atunci singurul. Mama, ce scandaluri erau atunci! Tipa povestea la toti cat de mult o iubeste ala, cum o fute, cum ii da muie, cat de mare e dragostea lor. Cu un singur obstacol – ma-sa. Care nu-l prea sufera pe iubitel. Adevarat ca iubitul scapase cateva palme in ma-sa, dar se mai intampla, soacrele astea au probleme cand simt ca cineva se fute iar lor acest lucru le este inaccesibil. Printesa fugise de acasa cu printul, ma-sa ii cauta, din cauza asta ea nu se ducea la fuckulta s.a.m.d. Pana la urma i-a gasit ma-sa. Si-a luat odorul si a futut-o acasa. Odorul nu i-a zis nimic iubitului, din contra, i-a zis sa se intalneasca in oras cand trebuia sa vina ma-sa. Pana la urma totul s-a terminat cu un happy-end basinos. Printesa s-a lasat furata inca o data de print si au taiat-o impreuna la Sulina, patria lui.

Alt chirias a fost Pepito – un baiat tare inteligent. Si istoria lui merita bagata in seama. Venit de la Bacau pentru a fi intr-un oras cu iubita sa. Insa chiar peste vreo luna de la venirea lui iubi a taiat-o in Italia. Ce sa-i faci, mai ales ca tat-so era colonel sau asa ceva si nu agrea ideea ca fiica sa sa fie fututa de cineva. Da, si sa stie el. Dragostea-i dragoste, da’ cand o vedea Pepito pe Jennifer Lopez i se cam scula. Asa ca si-a gasit alta, pana una-alta, vorba aia. Alta adusa de Patrocle, maneaua intruchipata, alt chirias. Pepito era agent comercial si spunea cu fiecare ocazie ca daca esti baiat inteligent iti merg toate struna. In timp ce zicea asta se lovea usor in piept si arata asistentei dantura. Se spala pe dinti cu Super cristal, no. Bob mi-a zis usor emotionat, de vreo zece ori, ca cre’ ca Pepito era yoghin, ca avea o mantra sau o mandala, nu stiu, ca eu nu le am cu astea, pe usa. Adica o huinea la care te belesti ca sa ajungi in nirvana. Uneori mai discutau despre anumite tehnici yoga, spre fericirea mea, ca eu ma futeam atunci de ras. Bob ii daduse lu’ Pepito o carte de Osho. Dupa ce o citise asta a zis ca-i cam deampulii, ca nu a aflat nimic nou din ea. Ambii se mai laudau ca au ajuns uneori sa doarma in stare constienta, sa-si dea seama de ce se intampla in jurul lor. Lui Bob i s-a parut ciudat ca Pepito nu raspunde totdeauna cand bate la usa. Odata cand i s-a parut ca i-a raspuns a impins usa. Era cu gagica lui care era in pat doar in chiloti. De fapt a zis imediat, iar mie mi s-a parut ca a zis intra, se scuza Bob. L-am intrebat daca era buna, mi-a spus ca nu prea stie, ca nu a stat sa se uite atent.

Cand te intelesesesi cu Rita sa stati impreuna in chirie, dupa ce ea te-a sunat, ati gasit in sfarsit anuntul lui Bob. Tocmai plecase dintr-o camera una de la litere si alta de la nu stiu ce fuckulta. Intre timp lucrurile cu buna ta prietena se mai schimbasera. Astfel ca se impacase cu iubitelul sau si pe loc a hotarat la inceput sa stati trei in camera, apoi si-a amintit de un prieten – Patrocle, fost jucator la nationala de juniori, inclusiv mare manelist, si a hotarat ca ei sa stea in camera vecina. Intre timp a mai hotarat ca tu sa-ti dai seama, sa te duci sa stai cu Patrocle in camera vecina. I-a comunicat sperantele sale si lui Bob. Ca sa-ti dai seama mai usor, ca numai tu nu te prindeai care-i faza, Baraba trebuia sa stea toata ziua in camera voastra, sa-si scurga cosurile cu Rita, sa se baseasca intr-o veselie impreuna si sa ragaie, nemaivorbind de muzon la maximum & usi trantite la orice ora & concerte tare frumoase. Dar tu nu prea te-ai prins…, asa ca buna ta prietena te-a anuntat intr-o zi ca pleaca.

Patrocle, fotbalistu’, era un baiat de suflet, putea sa stea nopti intregi la bucatarie sa discute despre orice. Lui Bob ii placea asta. Vorbea despre gagici, prima laba, fotbal… Era foarte influentabil Patrocle al nostru. Asa ca intr-o saptamana prelua la inceput toate gesturile lu’ Baraba, apoi deveni si mai manelist cand a vazut ca niste prieteni de-ai sai de la caminul din Marasti asculta doar manele, apoi incepu sa mai bea cate o bere, desi inainte nu bea deloc, apoi incepu sa se mai duca si pe la tot felu’ de gagici, desi vorbea intotdeauna inflacarat de iubita sa liceana. Incepu sa bea chiar si cafea, asta era culmea. Un hobby al sau era cunoasterea vecinilor. Astfel statea la fereastra ore intregi ochind gagici, apoi se ducea la ele sa mai discute, sa mai iasa la o cafea, poate mai pica ceva de futut. Si ii pica, dar Bob zice ca toate erau cam naspa.

Acestia sunt doar cativa dintre chiriasii lui Bob, printre care m-am numarat si eu. Vorba lui Patrocle: ba, aici toti-s dubiosi.

4. Basta si gangsta

Dragostea e ceva greu de definit, nici nu stiu daca e posibil. Sa-l luam de exemplu pe Baston. El a trecut de la stilul sau de viata gangsta la haine negre si lungi de calugar.

Baston era, cre’ ca si mai e, un tip afemeiat, cu inclinatii spre pedofilie si sadism. Una dintre gagicile lui era cu cateva capete mai inalta decat el. Asta liubov trist, ce mai! Cand mergeau pe strada toti credeau ca merge fiu’ cu ma-sa. Asta se intampla cand era licean. Prietenii lu’ Baston, care erau ceva mai inalti decat el, desigur ca au vrut sa i-o futa. Cre’ ca asta s-a si intamplat pana la urma. Pe Baston il cam durea in cur, era tot timpul zbuciumat, dar ii mai dadea cate un cap in gura, cateva palme ca sa-i intinda mucii pe pereti si, dupa un ceai, o futea din picioare rezemata de perete. Si totul era OK.

Nebanuite sunt caile lui Baston, fratele meu. A primit atata futai de la Dumnezeu pana s-a indragostit de El. Depinde de preferinte. Baston a ales intre camasa alba cu nod la maneci, sutana si costum de mire - asa cere traditia noastra pentru un mort necasatorit, sutana, sau cum pula mea ii mai zice.

Si asta e un fel de dragoste, desi parerea populara crede ca e mai degraba un futai. De fapt sunt ambele, ca la vanzarea cacaturilor: 2 in 1. Sau cumperi una si ai doua. Stii cum e? Ca si cum te-ai fute o data si ai da si o muie, bonus. Si ca bonusul sa fie perfect, cu ceva noroc, mai iei si ceva mancarime la pula sau gonoree.

Oricum, Baston interpreteaza ortodoxia cum vrea el. Ce pula mea, daca ceva nu-i convine – da o noua interpretare faptului, toti sunt socati, cum de nu le-a venit si lor asa ceva prin cap? Si asa mai departe, blea. Mi-a placut un interviu cu el in care povestea cu mila si evlavie despre jertfele sale – liceene inteligente si talentate, saracele, s-au cam indragostit de el, da’ nu se poate si gata. Avea o anumita placere in felul in care spunea, ceva de genul ortodoxis-pedofilus. Sau lupulanus vulgaris, vorba lu’ Fane.

Oricum, e bine. Mai bine sa fii pedofil ortodox, decat poponaut ortodox, asa ca majoritatea pulelor in sutana.

Istorii cu popi imi mai povestea un prieten, Flo, prof la teologie. Mama, ce dea futaiuri erau acolo intre maicute si sfintii parinti! Cu din alea, dezvirginari pe scari, cu orgii a’ parintilor mai evlaviosi si cu proaspete proaste ajunse in manastire probabil din cauza deziluzionarii in dragoste. Si da-i bai tata cu futaiuri la prima ocazie, cu orice, pai da’ nu? Daca viata e curva, ce sa-i faci?

Flo imi mai povestea cum au fost prinsi popi care dadeau muie enoriaselor dupa spovedanie. Despre fututul in cur, aceasta veche zabava popeasca, nici nu mai are rost sa amintesc, ca deja e o tautologie.

Nici Flo nu ramanea cu mult in urma fata de maestrii sai. El e tot timpul indragostit, da’ nu asa normal, ci pe bune. Are grija tare de gagica lui, asa ca o trimite in pizda ma-sii saptamanal sa-si faca controale de SIDA. I-a adus de cateva ori si un hipnotizor, sa afle ce a facut acum cativa ani, cand banuieste Flo ca s-a futut cu altul. Nu erau atunci impreuna, da’ de ce nu recunoaste singura curva? Asa ca Flo, pacifistul teolog, ii da pizdeala de ii sare sangele pe tavan, se umple camera de par. Cand am vazut prima oara camera dupa o astfel de partida am zis ca-mi bag eu pula in ortodoxism, mai bine asa ca tat’so lu’ Creanga.

Cele mai faine relatii cu ortodoxismul le are Tolstoi. El a ajuns la seminar dupa ce i-a convins pe parintii sai ca e prost, ca o facultate normala nu ar putea termina. Asa, sa ajungi popa nu-i nasol, ai de baut, de mancat, dascalita de futut, si cu ajutorul lui Dumnezeu si altele.

Dumnezeu, Dumnezeu, ma enerveaza cand cineva vorbeste in numele lui. E ca si cum cineva care nu ma cunoaste ar vorbi in numele meu, ar zice uite, ce ar fi spus Yo, ce ar fi facut Yo! De unde pula mea sa stie cineva strain ce as fi facut, daca nici eu nu stiu?
Cine il iubeste cu adevarat pe Dumnezeu, nu e greu deloc asta, nu trebuie sa vorbeasca in numele Lui. Doar este Jesus sa faca asta! Este Mahomed! Si altii. Cine vrea sa vorbeasca despre Dumnezeu, sa-mi dea sfaturi, sa-si bage predicile in cur si sa-si traga un glonte in cap. Sa i se imprastie invatatura pe calea cea mai usoara.

Altfel, cred ca Dumnezeu ne iubeste pe toti. Si noi il iubim in felul nostru. E atata dragoste in jur…
_________________
when we funk we'll hear beats

5. Gesturi

Bob e foarte suparat pe ma-sa ca ii tot spunea sa nu mai faca laba, ca o sa se tampeasca la cap, asa ca unchiu-so care nici nu s-a casatorit, care s-a alcoolizat si care la moartea lu’ ma-sa, care era in sicriu, a intrat intr-o camera si a batut usa, pe dinauntru, ca-i partea lui de mostenire. Vezi daca e labagiu? Se pare ca Bob chiar a fost afectat de aceste cuvinte. Acum ii tot duce ma-sii articole despre masturbare in care medicii spun ca nu-i adevarat, laba nu strica, laba ajuta.

In copilarie el nu se prea sinchisea sa traga o laba cand sta la televizor, in drum spre baie, oricand i se scula. Astfel a ajuns ma-sa sa-l mustre si sa-i dea sfaturi cu privire la treaba asta.

Nici acum nu mi-e prea clar cum facea Bob laba in pat. Statea intr-un pat supraetajat cu frate-so. Mi-a spus ca intr-o zi cand i s-a parut ca doarme, a trecut la atac, adica sa futa o laba. Si frate-so s-a trezit: Bob, ce se intampla de se clatina patul? Asta da, laba! Laba de urs, nu alta.

Bob e foarte deschis la tot ce se intampla in jur, era sa zic in cur. Da, de cur, Bob zice ca ar merita poate de incercat, ca doar nu degeaba era la moda in anii ’60, ’70, chiar cand s-a format floarea noastra intelectualiceasca. Mai zice ca ar fute-o si pe ma-sa, in principiu, doar ca nu vrea sa faca lucrul asta fiindca e urata si proasta. Pe sora-sa chiar ar fute-o, a incercat si in copilarie, dar se teme sa nu-l bata, ca-i mai mare.

Bob nu e deranjat nici de faptul ca Greta se fute cu altii. Vorba lu’ Patrocle, da-o-ncoa’, bai tata, daca te doare-n pula! Greta spune in stanga si-n dreapta ca: de fapt, stii, eu nu-s iubita lu’ Bob, eu am alt iubit, suntem impreuna de vreo zece ani… Cu Bob suntem doar asa, amici…

Pentru laba si pentru articole interesante, Bob cumpara tot felu’ de reviste: de la Playboy, Hustler, pana la din alea unguresti si de tot felu: cu babe, vampe imputite, cu pisat in gura si cu animale. Pentru interes profesional toate-s bune.

Dupa cateva saptamani revistele au o soarta grea: Greta taie aproape toate pulele. Trebuie sa aiba fata o colectie impresionanta de pule, daca nu le foloseste cumva pe loc. Noroc ca revistele lu’ Bob au mai mult pizde, ca altfel ar fi forfecate in intregime. Asa sunt doar patate, lipicioase pe unele pagini si cu pule lipsa, unele sunt gasite si prin tomberoane, altele cumparate de la mosi libidinosi la piata Mihai Viteazu si de la targul de vechituri Oser.

Inainte de a-si cumpara o revista Bob e agitat cateva zile. Ce sa faca, sa renunte la cateva prajiturele si ciocolate pentru arta? Pana la urma le reuseste pe ambele. Adica: sa se indoape si sa-si ia si reviste porno. Jertfa asta ii costa scump pe chiriasi. Trebuie sa-l asculte zilnic despre cat de grea ii viata, ca e cam de rahat viata. Problema de la care pornesc toate e lipsa banilor. Odata Bob a zis ca si-ar mai gasi vreo gagica, dar costa cam scump. Sa-i iei si ei prajituri, sucuri, poate ca si la filme vrea… Da-o-ncolo de viata… S-au dus vremurile bune…

Pentru toate situatiile Bob are pregatite gesturi. De exemplu unul dintre gesturile de intins timpul, bun pentru orice situatie, e sa-si frece cu mainile ochii si sa zica: da-o-ncolo de viata, de cateva luni ma ustura ochii… nu-s’ce dreacu… sau: no, ca iar ma ustura ochii…

Gestul cel mai tare e insa alintarea burtalaului. Bob nu e un tip mare, in schimb are un burtoi mare. Cine il vede prima oara e mirat de cum pot fi incalcate asa proportiile umane. De exemplu cand sta la fereastra Bob isi reazema burta de pervaz. Da, cand se gandeste la mancare el isi loveste usor, cu drag, burta. Banuiesc ca are deja, si din cauza asta, bataturi la maini: no, ce mancam noi acuma?… Si incepe enumerarea tuturor posibilitatilor, iar intre timp mananca o paine goala. Caci Bob nu mananca numai dulciuri, astea-s slabiciunea lui, dar in principiu, cum zice, ii place mancarea.

Alt gest e sa se scarpine la coaie. Si o face cu atata indemanare si nevinovatie ca si gagicile aproape ca nu observa, nu li se pare anormal lucru’ asta. Sau sa loveasca cu un deget falcile si sa zica: no, ce sa fac io acuma?… si sa priveasca visator pe fereastra. Un tic de-al lui e sa pape cand citeste ceva. Astfel toate revistele si cartile sunt patate de sosuri, uleiuri, untura.

Cand vrea sa-si petreaca ieftin si bine timpul, Bob se apuca sa rupa etichetele de pe sticle. Cu cat e eticheta lipita mai bine cu atat sticla e mai buna. Si intre timp: viata-i grea, e de rahat, bani nu-s s.a.m.d. Bob nu ramane indiferent cand vede pe cineva mancand. Daca ar exista profesia de comentator de mancare el ar fi omul potrivit. Astfel, cand mananca cineva, Bob al nostru incepe: fuuu, ce rahat, ce otrava mancati, va stricati sanatatea cu asa ceva… Poti sa mananci orice, Bob tot asta-ti va zice.

Cand e satul, multumit, imaginatia i-o ia razna. Ce ar fi daca ar avea un baiat si o fata si i-ar prinde cand se fut intre ei? Sau dac-ar avea doi baieti si s-ar fute intre ei… Si da-i cu tot felu’ de combinatii. El cu fiica-sa, cu fiu-so, dandu-le muie ca n-au fost cuminti. Punandu-i sa-si manance rahatul… Ca doar soarecii si-l mananca si se fut in familie, inseamna ca asa a vrut mama natura.

6. Mentura

Pentru linistea si siguranta publica jumate din politisti ar trebui impuscati. Zic jumate numai asa, in general. In Chisinau ar trebui impuscati aproape toti. Crimele sunt facute de politisti. Politistii sunt labele statului. Statul vrea sa stie tot, ti se baga si-n cur daca se poate.

In Chisinau trebuie sa fii atent tot timpul, sa nu-ti iasa un politist in cale. Poate ii zambesti urat, poate nu-i place cum esti imbracat. Si cum au o remunerare mica, ei isi iau singuri. Nu-i un secret nici pentru sefii lor. Sunt rare cazurile cand sunt prinsi, in general lucru asta nu li se intampla niciodata. Sunt criminali cu permis de la stat.

Navighez pe net. Ajung la Tiuk!. Citesc la muzon despre un concert la care-am fost si eu:

"ARDE FOCUL - DA-I CU ROCKUL"

Prin '97, in Chisinau, la Teatrul de Vara de langa Lacul Komsomolist, a avut loc rock-maratonul Maine incepe azi. Au fost vreo 12 ore de rock, cu aproape toate formatiile rock din R. Moldova. Nu a lipsit de la acel maraton nici un ingredient de concert rock: in 1 rand - muzica f. buna mai veche, mai noua, diferite directii rock; in al 2-lea rand - bautura si drogulete, in al 3-lea rand - gaborii imputiti si in al 4-lea rand - mardeala cu bulanu'n cap de la amintitii in punctul 3. Incepuse atunci o ploita, dar baietii n-au plecat acasa de buna voie. Doar politaii se plimbau si daca vedeau pe cineva mai dubios il aruncau la inceput peste gardul teatrului (+ cativa pumni & bulane in bot si in spate) apoi daca acel cineva se incapatana si se intorcea la concert - iarasi o bataie si de data aceasta il duceau la sectia de Scarbe, unde… tin-te bine, frate… La un moment dat cand un rocker vestit dupa ce fusese aruncat se intorsese, gunoistile au vrut sa-l prinda iarasi si sa-i fucka felu'. Atunci alti baieti l-au ajutat sa fuga (ca era cam rupt saracu'), publicul impiedica politaii sa-i ajunga. Au fost vreo 15 minute de maraton (sport de data asta) pana au prins rockerul si l-au bagat intr-un maxi-taxi. De altfel, masinile scarbelor nu mai reauseau sa-i tot duca pe toti. Ziceai ca-si fuck griji ca n-o sa prinda troleele. Nici artistii n-au scapat - un membru al trupei Gandul Matei a fost ciomagit si dus dupa ce a iesit de pe scena. Motivul: ca se juca cu o mana taiata de la un mort. Pe atunci era student la medicina, astfel a reusit sa ciordeasca organul. Apoi, ultima formatie care a cantat a fost practic smulsa de pe scena, fiindca unul din ei intrebase publicul daca poate cineva sa-i imprumute o tigara cu iarba, ca lui i se terminasera. Muzicantii erau rugati de gabori sa zica la public sa nu mai bea. Roman Iagupov ne-a indemnat pe toti sa nu mai bem tot felu' de rahaturi, dupa care a cantat Hardcore moldovenesc: "Da' noi am fost la padure si am baut jin!"… De atunci… au trecut ani…” etc.

Imi amintesc bine de acel maraton. Un maraton al muzicii, dar si al gaborilor. Nu se stie unde era mai multa actiune, pe scena sau in public - acolo unde mentura facea ordine cu pulanul. Venisem atunci cu F, vroiam sa ascultam niste muzica buna. Era un public ciudat, de la melomani, cum cei din afara ziceau rockerilor, pana la gopnici, care nu stiu cum se facea, da’ incepeau sa asculte si ei rock si sa uite uneori de ura lor fata de ceva mai neobisnuit pentru copiii Uniunii Sovietice. Luasem o sticla de rom cu F, am reusit sa ne ascundem dupa cativa copaci si s-o bem. Ne asezasem cam pe la capatul randurilor, ascultam frumos, “fara probleme”, adica fara sa sarim si sa dansam. Patanii cei mai entuziasmati au trebuit sa plateasca. Mentii faceau continuu selectia, fara un pulan in cap era greu sa scapi. Pana la urma a inceput sa ploua. Am mers pana la F, am mancat ceva, ne-am pus hainele la uscat deasupra aragazului. Peste cateva minute bluza mea se facuse pasare, a luat foc.

Cand se mai oprise ploaia ne-am intors la concert. Acum show-ul de pe scena era aproape insignifiant fata de ce se facea cu publicul. In afara de pulane se mai dadea si cu pistoale in cap, patanii erau invitati sa-si scoata limbile afara, sa vada mentura daca nu cumva s-au impuns chiar acolo. Veselie mare!

Tocmai ne intalnisem cu un gopnic, prieten de-al meu. Am mers iarasi in spate, dupa copaci. Am aprins o tigara cu travca si la revedere! Mai departe am privit show-ul, hardand usor, privind ceea ce se intampla cu patanii ca pe un fel de videoclip al pieselor. Stiu ca tare am mai ras cand rockerul ala era fugarit de mentii care nu-l puteau ajunge. Asta a fost punctul culminant al concertului. In spatele nostru patanii sareau cu parasuta, pe scena muzica, in public - forfoteala cu mentii care nu reuseau sa-l ajunga pe rocker din cauza ca era dus de doi patani si tot publicul punea piedici “organelor”. De sus, de unde se sarea cu parasuta, un domn, tatal unui prieten de-al lui Sobo, filma toate astea. E mai tare decat Tarantino ce-a iesit! Mai ceva ca in De la apus pana la rasarit! E sange real, public de punckeri, rockeri, gopnici, de asemenea real, gabori adevarati si o viermuiala care pare trucata, iesita din orice imaginatie normala.

Stiu ca la urma au fost artificii, pizdos! Ca orice film care trebuie sa aiba un sfarsit. Ne durea in pula, am stat si ne-am uitat si la ele. In cer artificii de la tata Soros, jos bacii cu pulane.

Zilele trecute am citit ca au fost prinsi cativa politai care ucideau taximetristi ca sa le ia banii. Pentru o tara normala asa ceva e mai greu de imaginat, pentru R. Moldova, pe cale de a se federaliza, e greu de imaginat pentru ca au fost pana la urma prinsi. Banuiesc ca tot de taximetristi, care nu lasa lucruri din astea sa le scape, ei isi fac dreptate singuri. Daca vrei sa fii cat de cat linistit in Patria mea, cumpara-ti pistol, frate, ca sa stii cand un politist te opreste - sa-l impusti in cap.

7. Ce faci, soarece?

Bob a fost la vremea sa rocker, ca a vazut ca un prieten al sau asculta rock. Avea plete mari, incalcite, care incepeau sa semene cu cele ale lui Bob Marley. El cumpara, de fapt cumpara, in vremurile bune, casetele pe care le vedea mai mult timp intr-o vitrina. Vede azi Madonna sau Sandra, vede maine, pana cand hotaraste: ia sa vad ce dreacu de caseta mai e si asta!

Avea o colectie imensa, dar cand au inceput vremurile grele a vandut o parte din ele aproape pe gratis. Apoi, cand se satura Greta de vreo caseta de-a ei si vroia s-o arunce, venea la Bob sa faca barter. Isi lua caseta care-i placea si o lasa pe-a ei. Dar Bob asculta muzica si de suflet: clasica, facuta special pentru meditatie.

Parca aud cum pune in cas o caseta cu muzica clasica si-apoi incepe patul sa scartaie. Mi-a aratat o data una dintre zecile lui carti de yoga. Avea nu stiu cate sute sau mii de pozitii de futut. Mi-a zis ca a incercat o parte si ca vrea sa le incerce pe toate.

Asa ca pe parcursul saptamanii exerseaza si experimenteaza cu Greta. Vinerea, sambata si duminica nu, ca atunci vine iubitul ei. Un timp nu s-au futut, cel putin asa pare dupa vorbele lu’ Bob: nu o ducem prea bine cu Greta… Apoi, vazand ca scade pe zi ce trece in ochii lui Bob, se pare ca Greta i-a dat iarasi de futut. Asta se vede si dupa mersul sarait si dupa privirea usor obosita, atunci cand isi scoate ochelarii. Oi mama, ce iubire atunci! Iarasi muzica clasica cu lumina stinsa si scartaitul jalnic al patului. Asa ca Bob inainteaza cu experimentarea pozitiilor yoghine. Si incepe sa mai aiba grija de organism: ii trezeste pe toti cand exerseaza cu halterele, zici ca-i tin de desteptator. Apoi, cand o petrece pe Greta acasa isi trage din toata puterea burta, asa pare un tip mai sportiv.

In afara de yoga, pe Bob si pe Greta cel mai mult ii apropie soarecii. Bob a inceput sa tina un soarece cadou de la Greta. Asta asa, in varianta oficiala. Varianta neoficiala mi-a spus-o Greta nu demult. De fapt ea era indecisa daca sa-si ia sau nu soarece. Desigur ca l-a convins la inceput pe Bob sa-si ia. Ce nu face dragostea adevarata! De-atunci Bob e cel mai mare prieten, frate de sange aproape, si aparator al soarecilor. Asta asa, ca sa-l iubeasca mai mult Greta, care deseneaza soareci pe toti peretii blocului si scrie sub ei Bob. Dar Bob, ca sa nu fie descoperit de vecini completeaza: Bob Dylan. Si uite-asa, ca un semn de devotament catre Greta, Bob are din ce in ce mai mare grija de soareci. A ajuns pana acolo ca el iese din camera lui si vine sa citeasca la bucatarie, ca sa se plimbe soarecii linistiti. Acum are trei. Dar la un moment dat a avut treispe. OK, imediat trebuie sa nasca animalul iarasi.

S-a ajuns la asta ca Greta a dat un hamster mic la ma-sa, adica la ma-sa soarecelui. Si s-au futut. Bob, de jale, cand a venit de la biblioteca si se plangea ca-l ustura ochii si da-o-ncolo de treaba s.a.m.d., i-a mai pus o data sa se futa. Sa se sature mititelu’, daca tot s-a futut deja o data. Apoi l-a pus si pe tat-so. Asa a fost toata familia fericita.

Inainte de a-i vedea hamsterii cum se fut, imi placeau si mie un pic, adica nu-mi era scarba. Apoi Bob mi-a explicat cum e cu mama natura, ca tata-sobolanul dupa ce-si scoate pula din soricioaica si-o suge inainte de a o baga iarasi. Despre incest ce sa mai vorbim…

Ca sa-mi provoace scarba si mai mult Bob incepea sa-si suga degetele cand il intrebam daca si-a spalat mainile dupa ce s-a jucat cu animalele in calduri. Iiii, ce de bun!!!, facea el. Cred ca atunci prima oara am vrut sa-l bat. Ca aia cu: si sperma cred ca are ceva bun, daca o papa atatea, tre’ sa-ncerc. Mi-a zis ca atunci cand se hotaraste crede ca se va duce travestit la Calea Turzii, acolo unde stau vampele, ca ar mai face si un ban. I-am zis ca pot sa-i dau si eu sa guste, daca vrea asa de tare…

Asta-i Bob, nimeni nu-i ca el. E moralist, prea-i place sa vorbeasca asa ca babele, alta e ca prea da sfaturi… In fine, poate ca l-am inteles gresit, asa cum mi-a spus de sute de ori. Poate ca-l voi intelege mai bine atunci cand va incepe sa scrie eseuri, ca si pe asta are de gand s-o faca, cand termina studiile.

8. Joi

Sa nu-mi mai scrii, mi-ai spus odata, cand erai suparata ca ne-am vazut doar de cateva ori intr-un an. In aceeasi zi cand ai venit la mine, care eram prin trecere, trebuia sa si pleci. Ce rost are sa-mi mai scrii?

Am umblat asa suparati pana cand s-a apropiat plecarea ta. Iar ai innebunit fara mine, mi-ai zis, intr-o zi am sa te gasesc nebun bun de legat.

Apoi am intrat in autobuz. Zilele cad ca niste caramizi asezate una dupa alta. Eu imi car bagajele dintr-o parte in alta. Pe drum renunt la cate-un obiect. Renunt in pula mea la tot ce nu mi-e absolut necesar. Lucrurile absolut necesare se fac din ce in ce mai putine. Candva imi voi schimba locul cu mainile in buzunare. Candva voi deveni un obiect bun de impachetat si de aruncat intr-o groapa. Sau asa, neimpachetat, la marginea unui drum.

Candva voi ajunge la capat de drum. Ca de atatea ori imi voi aprinde o tigara si voi inspira adanc. Nu as vrea ca tigara atunci sa mi te aduca, as vrea sa fii alaturi.

Soferul a zis ca mai sta cateva minute. Iesi din autobuz. Ti-a trecut supararea. Imi spui sa nu te mai sarut, ca se uita tot autobuzul. Asa e viata mea – ca si cum s-ar uita un intreg autobuz.

Soferul porneste motorul, urci in autobuz. Si ultimele tale cuvinte, care m-au facut sa ma simt si mai de cacat: te rog sa nu mori.
_________________
when we funk we'll hear beats
 
9. Made in USSR

Am fost toti crescuti cu vise foarte frumoase. Totul era excelent si nu ne trebuia nimic din alta parte. Noi doar ajutam pe altii. Ii aparam de dusmanii capitalisti.

In timp ce ne jucam cu masinile frumoase cineva putrezea in Siberia. Cineva nu-si mai vedea fiul. Dar astea sunt nimicuri. Huinea.

Se bea in schimb multa vodca si vin ieftin si bun. Salamul iarasi era ieftin. Iar la o vodca rezolvam totul. La o vodca totul devenea limpede.

Bunicii si parintii nostri beau de stingeau, ca sa le fie mintea limpede si sa poata lua hotarari corecte. Noi, copiii Uniunii Sovietice, ne nasteam cu visuri de betiv.

Bei o vodca, hotarasti ceva! Mai bei una – faci dreptate! Doamne, si ce idei! Lumea pare perfecta atunci. Le faci dreptate la toti. Daca nu vor, prostii, venim cu tancurile! Pe urma isi vor da seama ca le-am vrut binele.

In Uniunea Sovietica nu exista sex!, e o lozinca mai veche comunista. Intr-adevar - nu exista sex normal, se futea numai cu mintea. US a avut o minte fututa.

Presedintii Uniunii Sovietice aveau toti mecle de alcoolici, de idioti. Totusi, erau visatori. Visurile lui Lenin erau infaptuite de Stalin, ale lui Stalin si Lenin de ceilalti. In timpul perestroicii, au inceput sa apara matriosti cu fetele presedintilor, de la Lenin la Gorbaciov. Ar fi trebuit ca la sfarsit sa fie o vodca. Era doar Lenin.

Cand a venit Gorbi a interzis bautura. Toti s-au trezit mahmuri. Mai da-o-n pula de tara! Schimb tara pe o vodca si un castravete murat. Desi s-a taiat ca o rama, Uniunea Sovietica exista prin fragmentele sale, prin creiere mumificate. Comunisti sunt peste tot, sunt majoritatea. Se numeste altfel, totusi: nationalism si alte idei colorate la o sticla de vodca. Comunismul, asa cum a existat el in Uniunea Sovietica, a fost o ideologie a alcoolicilor. Care n-au ajuns niciodata pana la urma la dezintoxicare.

10. Sambata

Mi-ai zis mai tarziu ca ti-a placut la inceput de mine fiindca eram ciudat, cu alte cuvinte - dus si pentru ca eram fizic bine dezvoltat, ce greu sa pronunti asa cuvinte. De dus, nu stiu, toti sunt dusi, doar ca in directii diferite. Fizic, m-am antrenat la kickbox cativa ani, am luat in cap atatia pumni cati altii nu iau intr-o viata. Bine, a fost metoda rapida, asa cum se fac reclame pe carti: engleza intr-o luna bla-blea. Cand eram incepator primeam pumni in cap de la cei mai buni, cu ei faceam sparinguri. Numai cati pumni in cap am luat de la Ski. Desi acum sunt degradat fizic, anii aia ma ajuta uneori. De exemplu, la vreo discutie cu intelectualii. Uneori doar asa ii poti opri, sunt toti fara simtul masurii, toti paranoici, se cred fenomene paranormale, luceferii pulii pizdei ma-sii. Asa, cand incep sa urce prea sus – ii futi una-n cap si atboi, suca.

Apoi am facut jogging cand in spatele meu era politia, esti foarte motivat sa alergi. Nu ai ce alege, renuntarea la fuga inseamna renuntarea la tot, daca te-au prins. Politistii au pretentia ca strada sa le apartina, ei doar complica treaba. In primul rand cu crimele lor, apoi cu legile lor futute. Noi avem legile noastre, verificate in timp, ele nu coincid cu alea facute de pensionari perversi si senili.

Eram in caminele din Gheorghieni, intr-o camera cu Allbe si doi romani. Da, atunci am inceput sa ne diferentiem: in romani si basarabeni. Distanta era facuta desigur de romani. Vorba unui profesor care dupa ce ne-a cacat o ora, a concluzionat: inainte va iubeam mult, ca pe niste frati, acum mi-e rusine de ce fac basarabenii. Chiar cu vreo saptamana in urma au prins pe doi cu pistoale.

Ei si? Ce e asa de mirare sa ai pistol? Mai bine sa te impuste altu’? Cand aud de frati romani, de pe ambele maluri ale Prutului, mi se face greata. S-ar putea foarte bine teoretiza ce inseamna curvaria pornind de la relatiile moldo-romane. Si Moldova si Romania stau cracanate falfaind din drapele, asteptand sa vina cineva sa le futa. E vorba doar de concurenta si invidia dintre doua curve sifilitice si ordinare. Imi bag pula, dar vorba aia, nu mi-am gasit-o la gunoi sa mi-o bag in asa ceva.

In Gheorghieni aproape toti romanii aveau un aer de superioritate, cu cat mai cretin era cu atat se simtea mai ales, supraom aproape. Noi trebuia in ochii lor sa ne simtim ca un fel de refugiati, un fel de saracii. Ei, pula! Am mai zis, diferenta nu am facut-o noi si nu o facem nici acum. Diferenta a venit din partea fratelui care s-a vrut mai mare. Sau sora, mai bine zis.

Apoi nici basa nu s-au lasat mai prejos. Incepeau sa vina tot felu’ de idioti, care prin simplul fapt ca sunt basarabeni credeau ca il apuca pe Dumnezeu de coaie, ca au deja prin asta un merit. In fine, e o tema borata, daca se simte cineva superior prin nationalitatea, regiunea, satul de unde e – sa-mi suga pula.

Adevarul e ca pe mine m-a durut in cur ca tu esti ardeleanca, iar eu basarabean. La fel ca si la mine, sangele tau amesteca mai multe nationalitati, nu mai conteaza ce scrie acolo in buletin. Buletinul cu tot ce scrie acolo e ca pentru vaci: sa stie cum sa te incadreze in cireada.

Erai mica, de-abia terminasesi liceul. Avusesem un chef organizat de fratii romani in camera. Aia se apucasera de dansat, iar eu cu Allbe de baut vin cu cana, repede, asa, ca pe ceai. Discutam cu el mai mult despre iarba, asta dupa ce ne descoperisem patimile comune. De unde dracu’ sa faci rost de iarba in Romania asta?

Ti-am zis sa ramai, sa pleci dimineata. Ai ramas si am inceput sa vorbim tot felu’ de cacaturi. Stiu ca ma intrebasesi daca stiu ce-i aia heavy metal. Atunci eu te-am intrebat daca-ti place Sepultura. Erai rockerita, genul de adolescenti teribili. Mainile ti-erau pline de bratari si de inele de argint.

Te-am cucerit pe etape, la inceput imi spuneai ca ai un iubit ca bla-bla-bla. Pana la urma l-ai trimis dracului si ai ramas cu mine.

Atunci, dimineata, cand m-am trezit, ti-am simtit lipsa. Mi se facuse dor de tine si nici nu-mi mai aminteam bine cum arati.

11. Restart

Intr-o zi, Allbe a venit fericit. Murea de ras. Porcule, i-am zis, ai curnit. De unde? Gasisem niste baieti care ne-au iluminat. Iarba e peste tot. Farmacii sunt peste tot. Acolo unde insa nu exista farmacii, nu exista nici legi care sa-ti interzica sa fumezi, sa cresti o iarba. Legile sunt inventii pentru hoti si prosti.

Asa a inceput. Noi ne duceam si curneam la baie, apoi ne intorceam in camera. Le povesteam fratilor romani despre iarba si efectele ei. Astia erau entuziasmati, vroiau si ei. De unde, tata? E misto sa povestesti despre efecte atunci cand esti rupt. Baietii nici nu-si dadeau seama.

Intre timp, afland ca sunt cativa basa in camin, au inceput sa vina la noi tot felu’: imi aduci, frate, un kalasnikov, imi aduci has, pistol, imi inregistrezi o masina pe numele tau… Noi mai trageam o travca si le promiteam la toti de toate. Cum nu, frate?...

Tie nu-ti placeau toate astea, asa ca ieseam la plimbari. Ne sarutam ca prostii pe strada, umblam aiurea. Intr-o zi mi-ai spus: vreau sa facem dragoste.

12. Familia Bundi

Sunt lucruri carora la inceput nu le acorzi nici o importanta, dar care prin repetarea lor uneori te innebunesc. De exemplu sa mergi pe strada si la un moment dat un ment sa-ti ceara actele. Sau sa-ti puna o amenda ca mergi prea tare, prea incet, ca ai parcat gresit, ca ai numere din alt judet, gaborii nu pot sa nu dea amenzi.

Astfel de lucruri are vocatia sa faca si Bob. De exemplu, sa vin seara obosit la tine si el sa apara: v-am adus soarecele, dar sa aveti grija sa nu-l calcati, sa nu-i dati ceva de mancare sa se otraveasca, sa… sa… s.a.m.d. Tocmai cand vroiam sa te fut imi trebuia soarecele sa-l plimb!

De cand are o familie intreaga de pidaraji mici, nu mai stii care in ce relatie e cu ceilalti, un soarece poate fi altuia si tata si frate, si fiu si futalau… Nu credeam vreodata sa mi se faca asa scarba de soareci. Uneori adormeam si ca in filme de groaza ma trezeam cand un soarece imi cadea de pe dulap pe fata! Super! Nu stiu cum am reusit sa ma abtin sa nu arunc macar unu’ de la balcon.

Acum expresia soarece de biblioteca mi se pare si mai potrivita pentru intelectuali.

Dupa ce Bob a inteles: lui Yo nu-i mai plac soarecii…, si-a gasit alt hobby: iarasi cand sa ne futem: pak! pak! in usa: va uitati cumva la Familia Bundi? Mi-am amintit de vorbele lui Dosty cand Fane i-a declarat ca o sa vina in fiecare noapte sa scrie la computerul lor: vina, Fane, de ce sa nu vii? Eu cu gagica-mea o sa ne futem, iar tu o sa scrii la computer.

Sau iarasi un obicei pizdos: Bob cand nu mediteaza, se plimba bodoganind cu soarecii, acelasi refren: soarece, soarece, animal de treaba, soarece, soarece, animal de treaba, uite la el ce inteligent e, soarece, soarece… Sau Greta cum isi taraie picioarele si tranteste usile, toate usile, inclusiv de la dulapuri si de la frigider.

Fute-te, Yo, daca ai nervii tari, daca rezisti in timp ce te futi sa auzi continuu: soarece, soarece, animal de treaba, soarece, soarece, animal de treaba, uite la el ce inteligent e, soarece, soarece… sau cum tranteste Greta usile si saraie picioarele, sau cand ti se scoala sa auzi cum iti bate Bob la usa sa te onoreze cu prezenta soarecelui…

De cand Bob si-a facut propria familie Bundi, cu soarecii ei cu tot, l-a scos pe unu’, pe tatal familiei, in coridor, ca-s prea multi in camera lui. Asa ca cretinul de soarece te trezeste la orice ora rontaind. Pidarii mananca mai bine ca mine, in fiecare zi Bob le cumpara mere, pere, banane, fulgi, seminte, ciocolata, salata… regim pizdos, ce dreacu… E si mai misto ca Bob inainte de culcare vorbeste cu fiecare jigodie in parte, sunt fericit cand pe la doua il aud in coridor: soarece, soarece, animal de treaba, soarece, soarece, animal de treaba, uite la el ce inteligent e, soarece, soarece…

Nu de alta, dar oricum sunt obisnuit cu caminul. La camin tot timpul e galagie, dar diferita fata de cea de acum o ora, doua, in schimb Bob o tine una si buna: vai, vai, vai, incepe o noua zi de rahat, vai, vai, vai, nu stiu ce dreacu ma ustura ochii, vai, vai, vai, tare prost o duc cu banii, asea… ce mai mancam acuma?, si vorbele care le incoroneaza pe toate: soarece, soarece, animal de treaba, soarece, soarece, animal de treaba, uite la el ce inteligent e, soarece, soarece… Desigur ca toate astea cu gestul potrivit: cu baterea cu palma pe burtalau, pe falci, scarpinatul la coaie si ruptul etichetelor.
_________________
when we funk we'll hear beats


13. Capitalism

Te-am iubit America, te-am visat, te-am asteptat, iar tu, America, te-ai pisat peste visurile mele. Esti o curva, America. Ma pis pe tine, America. Si pe obsesiile tale.

Toti asteptau de la tine pacea. Batranii in timpul comunismului se uitau toata ziua la cer. Te asteptau, America. Asteptau sa te vada venind in avioane, sa aduci libertate, fraternitate etc. Tu ai adus bombe, America. Nimeni nu a crezut la inceput sa insemni altceva decat pace, tu poate crezi asta si acum.

Uniunea Sovietica era pe de o parte, era raul, era pericolul omenirii, al libertatii, iar tu, America, erai la celalalt capat, erai libertate, erai pace, erai binele. Tu, America, luptai cu Uniunea Sovietica.

Dar si Uniunea Sovietica insemna pentru multi binele, pacea, libertatea. Uniunea Sovietica lupta pentru fratii mai mici ocupati si exploatati de bampirii capitalisti.

Intr-o zi, Uniunea Sovietica a obosit de atata lupta. Intr-o zi Uniunea Sovietica a intrat in mare cacat. A vazut ca fratii mai mici nu se bucura de libertatea pe care ea le-a daruit-o, nu se bucura de pedepsirea dusmanului. Si atunci Uniunea Sovietica s-a simtit cu un mare gol in piept. Locul ala era plin de morti. De toate culorile. De mortii pentru idee, de mortii dusmani, de copii arsi inainte de a se naste, de femei insarcinate violate. Uniunea Sovietica a fost si ea un vis frumos, s-a dus dracului. Ar trebui sa te gandesti bine la asta, America.

Tu, America, n-ai mai stiut cu cine sa mai lupti. Pentru pace, fraternitate, libertate. Un timp ai gasit dusmanul in Irak, ai bombardat acolo, s-a rezolvat prea repede, prea usor. Desi multi credeau ca vine sfarsitul lumii. Apoi, America, ai gasit si mai gasesti si alti dusmani, dar ei sunt prea mici pentru puterile tale. Asa ca ii distrugi cu totul, cu tot cu case, cu batrani, copii. Tu, America, le aduci eliberarea. Le aduci pacea ultima.

De ce te urasc iugoslavii, America? De ce te urasc musulmanii? De ce te uraste atata lume, America? De ce te urasc americanii? Tu raspunzi ca pentru ca sunt prosti. Proasta esti tu, America.

Tie, America, ti-e a fute si nu ai cu cine. Ti-ai omorat barbatii care puteau face asta. Esti ca o libelula, care isi mananca masculul dupa futai, America. Pacea, libertatea, fraternitatea ta e de cacat. Ea inseamna in primul rand moarte. Multe morti nevinovate pentru fantasmele tale perverse. Esti necrofila, America. Ucizi ca sa futi.

De fapt esti doar o proasta. Ca si Uniunea Sovietica. Esti condusa doar de mosnegi libidinosi si prosti, carora nu li se mai scoala, care ejaculeaza doar la statisticile mortii. Eroii tai sunt babe, America. Ele hotarasc soarta ta, America.

America, nu fi vaca, vei fi lovita in cap ca o vaca, vei fi lovita in toata splendoarea atunci cand nu te astepti la asta. Caci ai o minte de vaca. Esti proasta si te superi cand iti spune asta Eminem, cand ti-o spune Marilyn Manson sau ti-o trage Jim Morrison.

Dupa ce omori milioane de oameni te miri ca cineva moare pentru a te lovi. Cati oameni ai ucis tu, America? Te miri ca mai vrea cineva sa te futa? Esti deprinsa doar cu poezii? America, lasa-ti pensionarii sa se duca la pensie. Lasa-i sa se futa intre ei.

America, chiar nu vezi cum iti bagi singura bombele in cur? America, nu te mai iubesc. Mi-e scarba de tine. Mi-e scarba de toate utopiile, ca si de Uniunea Sovietica. Asculta hip-hop sau rock mai bine, calmeaza-te, vaca.

Drapelele tale, America, sunt arse in toate colturile pamantului. Oamenii plang din cauza ta. Oamenii isi taie venele din cauza ta. Ei isi jura ca te vor lovi asa ca sa tii minte.

Dar americanii tai ce crezi ca fac acum? Nu crezi ca incep sa se sature de atatia eroi, de atatea crime amestecate cu libertate, fraternitate, egalitate? America, americanii te vor fute. Fiindca tu le-ai futut atata timp mintea. Fiindca esti o curva proasta, America.

14. Curatare yoga

Lui Bob i se pare ca e tot timpul bolnav. Ochii il ustura, mucii ii curg, da-pai cre’ ca m-a tras iar curentul... Si baga pastile, bai tata! Pastile sunt peste tot, inclusiv la buda. Cre’ ca-i toxicoman fara sa-si dea seama. Aspirina, huina, gavnina, doxiciclina, paracetamol, algocalmin… in fiecare zi bea cate-un pumn. Preventiv…

Boala principala e insa de stomac. Din cauza tabletelor si dulciurilor stomacul lui Bob a luat-o razna. Astfel, chiar daca s-a cacat cu jumate de ora in urma pe Bob il poate apuca cufuritul iarasi.

O patima a lui e plimbatul. E in stare sa se plimbe cate vreo sase ore. Sa strabata orasul dintr-o periferie-n alta. Spune ca atunci mediteaza cel mai bine. Cred si eu, cum sa meditezi intr-o camera plina cu jigodii de sobolani? Burtalaul il mai poate durea si din cauza ca si-l trage in sine, mai ales cand e cu Greta pe strada. Bob isi trage burta si face o expresie ca zici ca se caca imediat pe el, iar Greta isi taraie picioarele de-o doare-n cur de toate.

Bob stie toate strazile, stie toate placintariile, gogoseriile, non-stop-urile si chioscurile cu mancare. Desigur ca in timpul plimbarilor burta i se umple regulat cu toate rahaturile. Cand se intoarce in apartament, cu un vraf de pungi cu napolitane, biscuiti, ciocolata… are intotdeauna buzunarele pline de pungi goale.

Are cu el tot timpul si cateva sticlute de ceai de urzica sau sucuri. Ca sa-l ajute la digestie. In fiecare zi Bob zice ca maine face o zi de post, sa manance doar grau umflat, dar de fiecare data dupa ce isi rade pana la amiaza portia initial repartizata pentru o zi, zice ca a cam ametit, nu-s’ ce dreacu… parca ma ustura si ochii… si coboara desigur sa-si ia ceva dulciuri sa-si revina si pe deasupra mai baga si un pumn de pastile.

Cu toate ca crapa atatea cacaturi, Bob se crede cumpatat. La inceput, cand l-am cunoscut, se credea chiar vegetarian, dar cand a vazut ca ma futeam de ras a schimbat termenul, acum e cumpatat.

Seara, Bob e constipat. Ca sa scape de constipatie il ajuta yoga, a zis ca ma invata cand am chef si pe mine. Bea trei litri de apa calda cu sare, face nu stiu ce exercitii yoga si apoi WC-ul e ocupat intre o jumate de ora si o ora. Procesul se numeste curatarea stomacului. Mama, ce aud atunci! Explozii si artificii! Pula mai esti in stare sa mergi apoi la baie, mai bine te pisi in lift sau la balcon, ca la WC-u iti pica parul din nas dupa ce orbesti…

Vai, vai, vai, ce dreacu… Dimineata Bob si-o incepe iarasi cu o tehnica yoga: isi rade toxinele de pe limba cu o lingurita.

Bob e baiat bun, pe bune, dar sigur ca nu traiesc pe aceeasi lume ca si el. Nici lumea pe care traieste el nu e cum vrea sa o creada – cu multe exercitii yoga, inclusiv cu Greta, cu multe dulciuri, se dovedeste in schimb cu de-alea ce ies din burta lui tocmai curatata.

15. Printre dinti

Intr-o vizita in R. Moldova, atunci cand stateam in cartierul Gheorghieni, de Pasti, maxilarul mi-a zburat dracului. O lovitura cu o teava in bot si gata.

Tu nu mai stiai de ce nu vin, ce se intampla. Apoi ti-am scris. Ca totul e in regula, doar ca am cateva fracturi la maxilar si vin repede, cand am sa pot suporta sa merg vreo 24 de ore cu trenul.

Cand am venit, Allbe ma astepta in gara. Ne-am mai pricalit cum vorbesc, Allbe zicea ca asa am o voce mai impunatoare, mai barbateasca. Asa, adica cu maxilarul cusut cu sarma. Acasa imi venea sa ma catar pe pereti, sa scot odata toate sarmele. Vreo saptamana nu puteam articula nimic, apoi m-am invatat sa vorbesc fara sa deschid gura, printre dinti.

Doctorul care m-a cusut, dupa ce a tras cateva sute de coniac inainte de operatie, pentru curaj, in timp ce baga sarma in gingiile mele si tragea cu clestele, incerca sa convinga o asistenta sa o futa. Pe urma m-am gandit ca poate o fi avut ala cursuri de psihologie, pedagogie, metodica, nu?, cum sa faca sa distraga atentia pacientului in timp ce ii taie carnea. Asistenta a fost de acord pana la urma, chiar a zis ca o cheama si pe prietena, iubita ei, mai bine zis.

In statia de langa camine am coborat cu Allbe si ne-am oprit un pic sa-mi revin. Am vazut o gagica misto intoarsa cu spatele la noi. Cand se apropia troleul, mi-am dat seama ca esti tu. I-am zis repede lui Allbe ca vin mai tarziu si am sarit in troleul in care urcasesi. Am venit langa tine. Tu te uitai pe geam. Te-am privit asa un timp, apoi am pus mana pe umarul tau. Te-ai intors speriata.

Ti-am facut semn sa coboram, nu am vrut sa te sperii in troleu de modul in care vorbesc. Am coborat, ne-am dus si ne-am asezat pe un scaun de la intrarea intr-un bloc. Am fumat cate-o tigara asa, fara sa vorbim nimic.

Am stat doua luni cusut. Eram nervos pe toata lumea, inclusiv pe tine. Nu mai stiam ce-i aia sa mananci. Dar pierdusem si simtul foamei. Mi se baga doar glucoza in vena. Plus tot felul de cacaturi pentru dezinfectare, pentru nu stiu ce. Medicii au creat in mine o repulsie pentru injectii, e o cauza a iritarii mele fata de intepaturi. Iarba, tablete, e alta treaba. Intepaturile imi creeaza o stare de sila, de murdarie. Caci sangele e murdar. Cand vezi sange trebuie sa te speli.

Vroiam atunci tare sa te sarut, dar nu puteam sa fac lucrul asta. Tu imi sarutai buzele, imi atingeai cu limba sarmele de pe dinti. Dupa ce mi-am scos sarmele si te-am sarutat, cateva zile iarasi nu am prea putut vorbi, depusesem prea mult efort pentru maxilarul meu.

16. Sefu’

Bob zice ca doamna cu teu’, care face curatenie in bloc e imaginea perfecta a securistului. Ea ii stie pe toti, fara complexe se leaga de fiecare care-i iese-n cale: ba, tu arunci chistoace pe jos? Tu scrii pe pereti? Va ia mama dracului cand va prind! Morari, unde vrei sa arunci gunoiul? Ti-l bag in cap, ba! Nu te pune cu mine ca te...

Cand administratoarea blocului incaseaza banii pentru cheltuieli, doamna cu teul sta in dreapta ei, avand de comentat la fiecare cate ceva.

Doamna cu teul are de fapt doua stari. Prima, e cea fericita, cand e beata. Atunci, chiar daca se leaga de cineva, o face ca sa se amuze, sa mai scape partine pe gura ei: ha-ho-hla-hfa! Bob e baietelul educat si naiv al blocului. Administratoarea, doamna cu teu’, instalatorii, sefu’ de scara, l-au luat drept fraier, asa ca acum trebuie sa suporte orice fel de fraiereala. De exemplu, cheltuielile pe apartamentul lu’ Bob intotdeauna sunt cele mai mari din bloc.

Buru fusese bolnav, a trecut mai rar pe aici si nu a mai desenat in lift, asa ca liftul e acum curat. Are doar cateva iscalituri ale lui Patrocle si din cand in cand cate-o boratura, in rest – flegme zilnice. Intr-o zi, Greta a zgariat pe peretele de la parter, de langa lift, un soarece. Doamna cu teul l-a chemat pe Bob la ea si i-a zis: ba, pula mea, vezi ca cineva din apartamentul tau a zgariat peretii, ii dau o muie cand il prind!

Sotul ei e seful de scara. Un imbecil de 1 metru 20, cu capul patrat, lentilele groase cu privire patrunzatoare. El intotdeauna permite celorlalti sa intre inaintea lui in lift, apoi incepe sa intrebe: da’ la ce etaj, da’ cati stati acolo, da’…

La Bob in apartament sefu’ de scara a fost de mai multe ori, sa-i vada pe toti care locuiesc acolo si sa-i preintampine ca degraba tre’ sa vina politia. Desigur ca politia, adica un alcoolic de politist cu mucii uscati pe bot si scarpinandu-se in ureche cu pixu’, aparea imediat. Asa se facea ca venea numai la Bob.

In rest, seful de scara e simpatic. Ori e balos, putind a alcool, ori inca treaz, pe la cinci dimineata se duce la pescuit. Si e foarte amabil. Data viitoare cand voi veni la tine si ma va lua cu amabilitatile lui am sa-i dau un cap in gura.
_________________


17. I Wanna Get High

Bag cateva fumuri si plec, pa!, mi-am ratat cariera, la revedere Terra! Culorile imi invadeaza ochii, aud in coridor rasete, il aud pe Allbe cum intoarce o caseta si cade si el in pat. Tataie in tricoul lui cu frunze de canepa incearca sa urce pe patul supraetajat. Chitara lui cade, provocandu-mi in cap explozii, bezna ce se incheaga cu foc.

Cu incetul toate alea legate de realitate ies din hard. Ultima legatura a fost o musca care mi s-a parut ca a zburat o vesnicie de la un capat la altul al camerei, apoi s-a lovit de WTC si s-au dus impreuna in bezna.

Te simt lipita de mine, rotindu-ne prin bezna, frig, apoi cald, apoi brusc suntem iarasi sus, norii ne trec prin creier, simt ce simti tu, reusesc sa ma vad in acelasi timp si prin ochii tai si prin ai mei. Ma simt prin tine, ma vad, ma lipesc de mine prin tine.

Il vad pe iepurasul cu ochii balanganindu-se alergand pe langa noi, asa ca intr-o poveste ce mi-ai spus-o odata. Simt durerea ta atunci cand te musc, cand te zgarii. Brusc cadem langa niste munti, cu o viteza uimitoare trecem printr-o pestera, coboram tot mai jos, se face frig, apoi aerul e caldut si umed, apoi fierbinte. Trecem prin lava, ea ne acopera corpurile, nu reuseste sa se bage intre noi. De fapt, nici nu mai simt vreo diferenta intre tine si mine. Daca te-ai dezlipi macar o secunda de mine, stiu ca as ramane aici, as forfoti prin lava, m-as pierde, nu as iesi niciodata la suprafata.

Viteza ni se mareste din ce in ce mai tare, lasam lava in urma, trecem iarasi printr-o pestera, ne rotim prin ea, e un fum usor, se aud sunete ciudate. O muzica ce nu se aude normal, ce se simte de peste tot. Il gasim intr-un colt pe batranul mag miscandu-si usor capul cu ochii inchisi. Ii contemplam muzica, ne desprindem unul de altul si incet ne descompunem in aer. Suntem cantecul magului, trecem pe langa desenele cu oameni plutitori de pe peretii pesterii, pe langa zgarieturile colorate pline de liniste, pace si intelepciune care nu spun nimic, nu poti sa transmiti asta altuia, chiar daca ai simtit-o si ti-a dat viata.

Batranul mag scoate din ureche un carbune aprins si il pune pe narghilea. Simt, vad cum trage fumul ce vine direct din narghilea la gura lui, desi nu are nici un furtun. Fumul face cercuri jucause, ordonate, intra in gura magului, ca o mana ce se baga in plamani, se opreste acolo, e inghitit de sange, simt cum mana i se plimba prin vene, ajunge la creier, ii mangaie usor ceafa, magul expira. Corpul ii deveni fosforescent, transparent. Ii vad ochii, desi pleoapele ii acopera. Simt o liniste nemaipomenita, care nu se compara nici macar cu fericirea.

Noi ne rotim descompusi in jurul lui, descifram desenele de pe pereti, ii traim muzica. Ma voi trezi cu melodia lui in cap, insa oricate eforturi as face nu voi putea ingana nimic din ea.

La un moment dat el deschide ochii, sunt foarte clari, limpezi, ne trezim inghititi de ei, ajungem iar pe cer, sus, coboram pana deasupra cladirilor, padurilor, apoi brusc urcam iarasi la cer. E atat de bine, norii ne invelesc, ne apara, soarele ne limpezeste mintea.

18. Bob face un referat

Ca o regula paralela a tendintei sale de a deveni homo universalis, Bob mai are si darul de a se documenta ca pentru o teza de doctorat pentru un cacat de referat. Astfel, intr-un semestru intreg el a cautat pe internet, in reviste, carti, materiale pentru un referat. Pana la urma nici macar nu l-a citit la scoala, ca nu mai era timp sa si le citeasca toti.

In schimb, si-a umplut o plasa plina cu notite pentru acel referat. Apartamentul lui Bob e plin cu astfel de plasute cu notite. Periodic, el le scoate si le grupeaza, ca nu stiu cum se face, dar sunt tot timpul in dezordine.

Viata lui Bob este ca un astfel de referat al lui. Lucreaza cu lunile pentru cateva randuri deampulii, de care nu are nimeni nevoie. Dimineata Bob se trezeste, isi toarna ceaiul de urzica in sticlute, isi ia intr-o punga mica toate actele, in alta mare – toate notitele la vreun referat si o fute la BCU.

Asta pentru el inseamna o buna organizare si cumpatare. Vine apoi spre seara: vai, vai, vai, ce dreacu, iar ma ustura ochii, isi umple burta si o taie la plimbari prin toate cartierele. Desigur, nu inainte de a da dispozitii cand sa fie scosi si sobolanii la plimbare prin camera si in ce ordine.

Iar pe mine ma doare-n pula de astfel de cacaturi. Ma pis eu pe cultura generala. Asta-i un argument feroce al lui Bob: vai, vai, vai, dar asta e cultura generala! Cultura generala e o prostie de futut creierii la cretini, de maxilarizat continutul, vorba ta. Parintii nostri au fost plini de cultura generala, la ce le-a folosit? Ma pis pe istorie, pe toate rahaturile bagate lor pe gat. Orizontul le era ocupat doar de viitorul luminos al comunismului, in timp ce ei aveau regim de sclavi fututi.

Ei studiau istoria si alte cacaturi si nu au observat cum viata trece pe-alaturi. Mi se face rau cand ma gandesc la intelectuali. Interesul lor pentru orice e o boala. De unde? Ei doar isi alegeau hobby-uri dupa hobby-urile puterii care ii futea. Cu alte cuvinte: interesul lor pentru orice e un interes derivat din ala al securitatii. In timp ce-si turnau colegii, prietenii, mai exersau studiind ce il mai manca in cur pe Decebal, ce prostii s-au mai intamplat in vastul spatiu carpato-danubian.

E interesant ca totusi toti au studiat aceleasi rahaturi, cartile dupa care trebuiau sa se lumineze le erau recomandate tuturor. A fost de fapt doar maculatura. Istoria a fost falsificata. Imi bag pula-n ea.

De fapt, cultura lor are o singura sursa, au supt cu totii dintr-un singur loc: din pula.

Stiu un lucru, nu vreau ca mintea mea sa fie fututa. Ce pot eu invata de la un aparat monstruos care ii modeleaza pe toti asa cum vrea? Daca ar fi fost altfel, am fi avut dizidenti, dar asa?... Il avem doar pe Goma, pe care cu toata prostia si lasitatea lor toti incearca sa-l nege, ca da... dar e basarabean... da... dar e nebun... Si one more time: sa-i mai suga pula lui Goma.

Decat sa scormonesc cacaturi mai bine ma cac. Mai bine fut mintile altora decat sa-mi futa mie cineva mintea.

Notitele lui Bob toate vor avea acelasi destin, ca sa citez unu’ dintre termenii folositi in draci de intilictuali clujeni: Bob tot va ajunge sa se constipe mintal si va face o spalatura, folosind yoga. Apoi iarasi si iarasi. Altfel va fi pierdut.

Bob mi-a aratat de cateva ori mailuri de la frate-so. Ala, invariabil, isi incepe scrisoare asa: ce faci boule, te indopi pe banii nostri? Vaca de mama zice sa nu-ti scriu nimic de rau… s.a.m.d. Odata i-a cerut lui Bob o lista cu carti pentru cultura generala. Bob, in loc sa-i dea ceva mai lejer, i-a dat o lista cu cacaturi din istorie. Frate-so i-a scris: sa-ti bagi in cur cartea aia, dupa ce am citit vreo cinci pagini am vazut ca nu faci nici un rau daca starpesti cateva milioane de cretini de pe fata pamantului.

Cand a vazut ca ma amuza mailurile lui frate-so, Bob a avut amabilitatea sa-mi trimita si mie cateva. Iata unu’ la tema:

Subject: sugi pula
Date: Wed, 28 Aug 2002 21:35:58 +0300

sal
bah mi-am luat cd writer si deja am futut un cd
da stii ce e culmea - ti-am facut nenorocitul ala de cd
ca sa scap de spatiu (de data asta pe bune)
AM TRECUT LA MATE
am luat 5 in teza shi m-am scos
bani nu avem pentru ca taticu vrea sa-si deschida
firma shi mi-a dat shi mamica 500000 pentru cd writer
m-am apucat de cartea aia cu universul shi planetele
shi stii ce am aflat
CA OAMENII SUNT NISTE FIINTE ATAT DE NEINSEMNATE INCAT
NU ARE NIMIC DACA OMORI PE CATIVA
hai sal ca ma da asta de la conex afara

Dup-aia se pare ca Bob a stat un pic pe ganduri. Acum e bine. Citeste o carte despre tortura a Ruxandrei Cesereanu. I-am zis sa mi-o imprumute si mie. Mi-a cerut un album Parazitii.

19. Ecstasy

Nu te-am vazut de vreo luna, nu te voi vedea cel putin inca o luna. Vorbind aici cu tine ca Arghezi cu dumnezeul lui.

Nici macar nu stiu daca am sa te gasesc cand am sa ajung acolo. Nici macar nu stiu daca nu ai plecat si tu in alta parte.

Ziceai ca ai putea sa mergi in Amsterdam, la ceva rude, nu mai stiu. Ti-am zis sa ma iei si pe mine, ca ar fi misto. Mi-ai raspuns ca nu, ca parca m-ai si vedea deja tot timpul drogat. Mai ales ca acolo toata treaba e legala. Si majoritatea comerciantilor iti dau gratis prima pastila de Ecstasy.

Din contra, acolo poate ca nu m-as mai droga. Realitatea de acolo e asa ca in halucinatiile mele, de ce sa ma mai droghez. In fond, am inteles treaba, vorba lui Osho, pe care l-am citit de la Bob, pot sa merg mai departe. La inceput n-aveai nimic impotriva sa bag iarba. Aveai doar impotriva dereglarii mele. Sa ma gasesti de-o gramada de ori rupt in paispe de-o supradoza, cu notiunea timpului uitata, mai ales cand luam caleosa. Pentru mine totul mergea ca pe roate, sau totul mergea dupa plan, cu diferenta ca una se inghite, iar alta se trage-n piept. Pentru tine era diferit, nu puteai sa ma astepti o saptamana pana imi revin, sau sa vii la mine si sa ma gasesti ubitai. Ubitai in romana inseamna ucis, noi cu baietii am mers pe frecventa uciderii.

Imi spunea Allbe odata un banc: intr-un mare oras, intr-o piata mare, a fost ucis unu’. Politia a inconjurat imediat piata si le-a interzis oamenilor sa iasa de acolo, pana cand nu se afla vinovatul. Nimeni nu recunoaste. Un narcoman, care era si el pe acolo, s-a apropiat de mort, s-a uitat, a chemat politia: auziti, da’ asta poate a venit asa ucis aici!

Prima oara cand m-ai gasit rupt, dupa o supradoza, ai fost foarte speriata. Dupa asta m-ai tot futut la cap sa ma las. Ti-am zis ca nu se poate intampla nimic, ca e un fleac. La inceput ma cunosteai de fiecare data cand eram drogat, dup-aia nu stiu, nu mai ziceai nimic. Ori ca ai vazut ca degeaba imi zici, ori ca te faceai si tu ca nu observi nimic.

Odata chiar mi-am cumparat pastile in timp ce ma conduceai la gara. Mi se terminase si iarba si caleosa. Deja incepuse lomca, nu stiam cat rezist fara. Cu incetul, trecusem de la iarba pe pastile, dupa vreo zece doze de caleosa mi-am dat seama ca daca nu iau cateva zile deja incep sa ma catar pe pereti. Nu m-a deranjat foarte tare, mai ales ca nu mai tineam minte nimic cu saptamanile. Cand mi se terminau pastilele stiam ca trebuie sa merg la farmacie. Atat.

Atunci am vrut sa te fentez, ca de atatea ori, sa-mi iau pastile de la doua farmacii diferite in drum spre gara. Doar ca ai venit sa ma petreci. Asa ca a trebuit sa te conving ca e o nimica toata, ca le iau doar pe tren ca sa nu simt cum trece timpul. Ti-ai dat tu seama, dar nu ai avut ce face. Imi amintesc si acum de ochii tai albastri, mirati, disperati, ma rugai, macar acum, de data asta, fa-o pentru mine, nu mai lua pastile. Totul e bine, totul va fi OK, iti repetam eu, simtind cum sangele ma fute, isi cere doza cuvenita. Erau cuvintele lui Baston inainte de a se calugari: totul va fi bine, frate. Sau intr-o varianta a englezei sale personale: totul va fi everybody!

Ti-am promis ca nu se va intampla nimic, ma simteam cam de cacat in fata ta, oricum nu mai aveam de ales. Te-am privit de pe fereastra din coridor pana ai disparut. Mi-era deja dor de tine. Stiam ca imediat vei fi langa mine. Din cateva miscari: 1. intrat in compartiment. 2. deschis rucsacul, scos pastilele. 3. mers la baie, inghitit pastilele. 4. iesit din baie, mers in compartiment, luat cola, luat walkman-ul. 5. iesit in coridor, fumat, baut cola.

Atunci, in fata beznei de afara, sau in fata soarelui, incep sa apara alte imagini. Imagini ce ma linistesc, imi fac bine, ma fac sa uit de tot cacatul. Si sa fiu in afara timpului. Casca ma izoleaza de restul. E un motiv sa nu bag in seama pe nimeni, sa ma doara-n pula.

In compartiment imi inchid ochii. Trenul se preface in sarpe, se misca armonios, isi intoarce fata spre mine, isi arata coltii, ochii rai, vii, dar fara nici un pericol. Sarpele danseaza printre o mie de culori in continua schimbare. Simt cum culorile imi ard pielea. Deschid ochii, un mos imi povesteste despre Ceausescu. Vad cum ii ies literele stralucitoare dintre dintii stricati. Il ascult fermecat. Da, bai tata, ii mai zic si el incurajat da-i mai departe cu comunismul lui, cu Ceausescu lui. In fond, ce mai conteaza, ma doare-n pula.

Deschid ochii, cineva imi vorbeste despre culturism, despre cele mai eficiente metode de a face muschi. Trebuie sa bagi si niste pastile, ca sa nu obosesti degeaba, zice, da, frate, ca totul sa mearga ca pe roate…

Deschid ochii, cineva vorbeste despre poezie. Despre noua viziune, noile tehnici, cacat. Cacat, zic. Esti indecent, mi se spune. Indecent e sa-mi futi capul, zic si inchid ochii.

Deschid ochii, sunt in coridor, stau rezemat de-o gagica. Imi aprind o tigara, ea tot vorbeste, nu prea inteleg nimic, cre’ ca-i unguroaica, nu-i bai. Mai beau un gat de suc si simt cum un val cald ma loveste direct in cap. Cad peste ea.

Deschid ochii. Merg in coridor, deschid fereastra. Capul mare al sarpelui se apropie cu gura cascata. Mai bag doua pastile.

20. Cu ingerii

Baston in bucatarie, vorbind in fata unui reportofon. Vorbeste, ia chitara, canta. Intra Drama pe fereastra. Ce faceti?

Imi aprind o tigara, imi fac o cafea. Baston vorbeste mai departe, parca nici nu ar observa ca am intrat si eu in camera. Lacrimile mari i se scurg pe obraji, cad pe reportofon. Bei o cafea?, il intreb. Bine, zice.

Ce tot faci acolo? il intreaba Drama. Vorbesc cu ingerii. Care ingeri? Ingeri, gata. Drama iese pe fereastra. Mai zice ceva in timp ce iese. Da, da, ii raspund. Apoi: ce-a zis?

Baston imi zice ca daca vreau, odata imi va desena toti peretii din casa. Va face o fresca cat toata casa. Desigur ca vreau, si acum vreau, dar asta nu se va mai intampla niciodata. Peretii vor ramane asa in continuare, iar mainile lui Baston nu vor tine nici pensula, nici chitara. Cand a vrut odata sa intre la Arte, trebuia sa improvizeze pe loc un desen. El s-a dus la intrerupator si a facut acolo un tablou. Desigur ca toti l-au crezut nebun.

Yo, hai sa-ti fac o caseta, zice Baston si ia chitara. Ii aduc reportofonul, il pun pe scaun. Baston se lasa pe spate, incepe sa cante. In mijlocul unei piese frigiderul incepe sa hodorogeasca. Frigiderul a inceput sa toarca ca o pisica, zice Baston si canta mai departe. Suntem deja in bucatarie.

Baston isi aprinde cate-o tigara, trage doua fumuri si o lasa in scrumiera. Asa se va arde pana la capat, asa ca le fumez eu mai departe. Unde-i tigara?, intreaba el mai tarziu. S-a ars. Ii aprind alta. Fumul face incet un cerc prin bucatarie, apoi iese pe fereastra.

O parte a casei e inspre civilizatie, peste vreo zece metri e agitatia centrului orasului. Noul magazin al lui Zeleonai, prietenul lui Pi, care va fi explodat de Micu, cel putin asa se va zvoni. Apoi, intr-o zi vor fi impuscati cu totii. Zeleonai, parintele mafiei din Chisinau, vecinul meu.

In partea cealalta a casei, unde e bucataria, e gradina. In fundul ei creste copacelul de canepa. Nu a fost sadit de nimeni, asa a vrut el sa apara acolo. Acum are deja vreun metru jumate si o tulpina groasa. Dupa el e zidul.

Caseta asta e cantecul de adio al lui Baston. Nu-l voi mai vedea niciodata cu chitara. Il voi vedea cu cutitul, cu pistolul indreptat spre cap, cu o sfoara indelung cantarita in mana. Apoi in haine de calugar.

Oare ce i-au spus ingerii? Ingerii probabil l-au futut pana la urma, caci desi se zice ca nu au sex, ingerul lui Baston era o femeie - uite cum se duce poezia dracului! - si avea pizda.

Poate ca de aici vin reinterpretarile ortodoxiei lui Baston. Cam acolo ajungi, de la realitate de cacat la ingeri cu pizda.

Ma voi mai intalni cu Baston peste vreun an. Dupa o plimbare aiurea va cumpara un colac. Ne vom aseza pe bordura unui trotuar si el va rupe colacul cald, din care ieseau aburi. Imi va intinde o bucata. Nu vreau, ii voi raspunde printre dintii cusuti cu sarma.
_________________
when we funk we'll hear beats
 
23. Lars

Odată Baston a apărut la mine în Chişinău cu Lars. Lars era un blazat clasic, îl durea în pulă de tot ce se întâmplă în jur. După câte mi-a povestit Baston, Lars era dintr-o familie bine, cu rude prin ministere etc. Lars şi-a băgat pula şi a tăiat-o de-acasă. Apoi a fost găsit de cineva de la O. Băncilă la o mănăstire. Picta icoane. A fost adus la liceul de artă, era păcat să se piardă.

Lars se apucase să scrie şi şi-a băgat picioarele şi-n liceu. Scria piese foarte haioase. Ceea ce-l enerva pe Baston cel mai mult era că Lars putea să-i imite perfect semnătura. Lars mi-a lăsat atunci o casetă, o compilaţie de muzică bisericească şi trash. Lucram atunci la o revistă de căcat, aşa că într-o seară, când nu ştiu ce se întâmplase cu lumina, la o lumânare am făcut un trialog despre literatură. A ieşit destul de haios, chiar dacă, sau tocmai pentru că nu m-am mai dus la ziarul ăla. Trialogul a rămas doar în varianta lui audio, apoi s-a pierdut pe undeva.

Noaptea, când Baston se culca după ce ţinea un concert de vreo patru ore şi scria vreo zece poezii, ieşeam cu Lars la plimbare. Mergeam mai mult pe la Lacul Komsomolist şi înspre Buiucani, că p-acolo era mai mişto. Era înalt, slăbănog, cu plete lungi. Ştiu că mai avea un pseudonim cam deampulii, dar fiecare e cu pizda mă-sii.

Odată, când ne plimbam aşa, a oprit lângă noi o maşină de gabori. Erau doi. S-au legat de noi şi au încercat să ne lovească cu bulanul. Erau beţi criţă, aşa că i-am oprit mâna unuia, i-am tras bulanul din mână şi i-am tras un picior în coaie. Celălalt a scos pistolul şi a încercat să tragă, dar Lars i l-a smuls din mână. I-a împuşcat pe ambii. Apoi am tăiat-o. Dacă ne lăsam pe mâinile lor probabil că ne duceau undeva şi ne pizdeau cu bulanul aşa, pentru că Lars era pletos, şi român!, iar eu ras.

Apropo, faza cu români. A păţit-o Oedip. Accentul lui de basarabean s-a cam pierdut, dacă stă de vreo zece ani în Bucureşti. Într-o seară a nimerit şi el într-un scenariu relativ asemănător. Se ducea spre casă noaptea şi l-au strigat nişte gabori. A mers şi a constatat că toţi sunt vafli de beţi. L-au întrebat ceva şi el le-a răspuns. Atâta le-a trebuit: aista-i român, paţani, dă-i pizdeală pidarazului! Şi au tăbărât toţi peste el. Noroc că Oedip e sprinten când e vorba de menţi şi are picioare lungi. Altfel simţea pe propria piele gustul prieteniei moldo-române.

Mai târziu Lars a dispărut. Am aflat despre el doar că e bănuit că i-a furat verigheta mamei lui Baston, a împrumutat bani de la toată intelighenţia din Iaşi, de la cine a mai putut a mai furat câte ceva şi pa! pentru toată lumea.

Din când în când îi mai ascult caseta pe care a zis că va veni să şi-o ia. Mi-ar plăcea să ne mai plimbăm prin Chişinău, nu de alta, dar aveam discuţii interesante, pe mine nu m-a furat, deci era băiat bun.

25. Vox puli - vox Dei

Dumnezeu le-a dat oamenilor o pulă. Le-a dat şi pizdă, ca să nu-şi obosească prea mult mâinile. Ca şi pula omul are şi cap. De la începuturile sale omul îşi fute capul cine e prioritar: pula sau pizda? Cine e mai superior? Oamenii îşi mai încurcă organele, în loc să se fută normal, ei se fut cu capul.

Aşa au apărut misoginismul şi feminismul. Ambele sunt nişte căcaturi. E ca şi cum femeii i-ar fi suficientă pizda, n-ar mai avea nevoie de pulă, iar bărbatului i-ar fi suficientă pula, n-ar avea nevoie de pizdă. Se mai poate observa că şi misoginii şi feministele sunt cu toţii nişte curve. Cea mai mare feministă e de obicei cea mai mare muistă, o urâtă obsedată de pulă, chiar de e şi lesbiană. Oare ce caută Mircea Cărtărescu printre feministe? Sau crede curu’ pizdă? Da, asta e o categorie de indecişi. Misoginii şi feministele sunt o inexplicabilă eroare mintală, încearcă să se comporte ca şi cum ar fi de alt gen. Mie mi se rupe de ambele fenomene, eu mă piş şi pe feministe, şi pe misogini, şi pe bărbaţi, şi pe femei. Pe mine nu mă interesează astfel de căcaturi generale, eu îmi văd de pula mea şi mi se pare absolut normal acest lucru. Mă fut.

Când oamenii trec de o anumită vârstă, ei încep să nu mai fie nici pule, nici pizde. O mai duc aşa din inerţie o perioadă, apoi la fel ca şi căcatul sunt îngropaţi în gropi adânci, să nu pută. Căci oamenii asta devin când se atenuează diferenţele între genuri: căcat. Babe cu mustăţi, moşnegi cu menstruaţie… Atunci încearcă toţi să devină intelectuali, adică să se fută cu mintea, să dea sfaturi la toţi, să bârfească în draci, să-mi sugă mie pula, căci unicul lor obiect sexual rămâne gura.

Un astfel de exemplar e poetul şi editorul Buşina, alţii îi mai zic şi Băşina sau Beşina ş.a. Buşina e mândru că e misogin. Dar scrie poezii în care stă şi se uită în curul femeii ca la televizor, scrie eseuţe în care declară că se simte femeie când i se fac injecţii în cur. Încearcă şi cu pula!

Fane Babanu îmi tot spunea că ar trebui să scrie un eseu în care să demonstreze că gura femeilor e special creată pentru muie. Şi Fane începea să facă odă muii. Că gura femeii e gingaşă, umedă, o cavitate creată special pentru pulă. E adevărat că să te fuţi e mişto, dar e mai mişto să dai şi la muie! Eram şi eu de acord cu Fane, şi eu mi-am început viaţa sexuală prin a da la cioc. Fane mai prefera să dea muie în loc să se fută, fiindcă e mai puţin obositor, ba din contra, e chiar odihnitor.

La începutul vieţii mele sexuale, ca să-i zic aşa de să mă pufnească râsul, toate gagicile vroiau să rămână virgine, dar în acelaşi timp să-mi demonstreze că mă iubesc, că tra-la-la… Aşa că luau la muie şi îmi demonstrau dragostea lor. Una din ele, la prima ei muie, a zis că acum începe să-i înţeleagă pe homalăi, că sperma e dulce. Poate de-aia la noi vafli se zice şi la napolitane şi la spermă. Să dai muie e şi mai igienic. Măcar ştii că dimineaţă s-a spălat pe dinţi… Gagica aia cu teoria dulceţei spermei când a văzut că vreau s-o fut, a început să se smiorcăie că vrea să rămână virgină, dar că trebuie să fiu sigur de marea ei dragoste. Iar eu: da, da, dragoste... şi nici măcar nu vrei să te fuţi cu mine... Atunci, ea: hai să ţi-o iau în gură, vrei? Altele începeau direct prin a mi-o suge ca să-mi demonstreze cât de versate sunt.

Mai târziu, după un futai clasic, am rămas scârbit. Am hotărât că să dai muie e mişto, iar că să te fuţi e cam deampulii. Mai târziu mi-am schimbat oarecum părerea, depinde cu cine te fuţi. Dar ca să ajung până la aia a trebuit să mă îndrăgostesc. Oricum, pentru relaţii armonioase cu publicul e mai bine să dai muie decât să fuţi.

Iar Fane exersase prin toate tufişurile din Hasdeu. De când venise în Cluj şi se certase cu o mare iubire de-a lui, Fane zicea că vrea să găsească o gagică mişto, care să-i ia muie şi să aibă garsonieră. Nu ştiu cum s-a făcut, dar n-a mai găsit. În schimb a găsit o droaie de amatoare de-ai pune o bere lui Fane, căci, pula mea, Fane e simpatic şi e ceva de genu’ hip-hop-ist cu fuckultă.

Tot timpul când stăteam în vreun bar, el îmi mai arăta vreo futută de-a lui, desigur cu un portret robot de-al ei. Odată mi-a arătat o blondă mişto, basa, de-a noastră, vorba lu’ Mihnea. La asta am ajuns muci odată, am dormit la ea şi am vrut s-o fut, dar ştii tu, astea cred că dacă se lasă futute din prima consideră că le vei crede curve. M-a lăsat doar să-i bag degetul în pizdă. În fond, care e diferenţa între un deget sau o pulă în pizdă? Trebuia să-i zic: stai să-mi bag repede pula un pic în locul degetului!

Sau: pe-asta de-abia o cunoşteam, nici nu ne salutam întotdeauna. La un concert cu un DJ mi-a sărit în spate când fumam. Era beată, cică: Fane, de când nu te-am văzut, bla-bla-blea. M-am făcut şi eu muci şi ne-am dus la mine. Am futut-o, dar n-am reuşit să dau drumu’, că am adormit. Dimineaţa s-a trezit, s-a îmbrăcat. Salut, salut! Şi gata.

Sau: iar vine asta, hai şi tu, că m-am săturat să-i dau muie printre cămine după ce-mi dă vreo trei-patru beri.

Odată Fane îşi găsise o gagică mişto, o şi futuse din prima, credeam că şi-a găsit idealul. Ca să-mi zică: dă-o-n pizda mă-sii, e o vacă, am început s-o fut şi ea s-a pornit să ragă ca proasta. Pula mea, îi mai puneam mâna pe gură să tacă, îi ziceam să-nchidă urlătoarea, degeaba, a zbierat mai departe în plin miez de noapte, mi-a trezit toţi colegii.

De alta nu-i plăcuse că îl enerva că îl lingea pe piept, pe burtă şi se oprea chiar la pulă. Ce urmează normal, Yo?, sigur că pula! Da’ ea zicea că doar după ce relaţia va deveni serioasă. Pe alta am futut-o după ce tot îmi spunea că mă visează în vise erotice. Nici măcar nu terminasem, că eram mangă şi ea pizda cică i se pare că e gravidă că nu-i vine ciclul!

Totuşi, Fane nu era rău, pentru cine îi punea câteva beri era aproape întotdeauna gata să dea o muie. Îi era totuşi groază să nu se îmbete prea tare ca să se trezească dimineaţa cu vreun monstru în pat. Odată se trezise dimineaţa cu o grăsană puturoasă, transpirată toată. I s-a făcut rău când şi-a tras mâna prinsă între două valuri imense de slănină. Îţi dai seama ce mişto făceau băieţii din cameră!

O problemă de-a lui Fane e cum să nu mai bea nimic după a cincia bere. La cinci beri e totul mişto, ideile îţi vin una după alta în cap, eşti într-o dispoziţie faină, mai departe începe să se împută treaba. Fane nici nu-şi pune problema să nu bea deloc sau aşa ceva. El vrea să bea doar cinci beri şi gata.

Lui Fane îi aparţine teoria că dacă nu te vezi cu un om vreo doi ani, gata, s-a dus prietenia. Ce să tot vorbeşti cu cineva la telefon sau să dai mailuri? Căcat, peste doi ani dacă nu s-au văzut, oamenii devin străini, nu mai au ce vorbi. Aşa e cu prietenia. Uite la Bobdylán, a venit aici, ne-a demonstrat cât de pizdos e şi câţi bani are, ne-a pus câte-o bere, iar când i-am cerut împrumut cinj’ de dolari ca să ies din datorii, mi-a zis că nu poate scoate din bancă că-i scad procentele.

Bobdylán fusese şi pe la mine, da’ eu nu-i cerusem bani. Mi-a arătat şi un calendar de la firma unde spăla el câini. Era cu un cuţu’ mic şi pufos. A zis că nici nu-ţi poţi imagina ce jeg au câinii în urechi. Pe ei tre’ să-i speli cu furtunu’, e mai greu. Cel mai mişto e să speli mâţele, le bagi într-o cuşcă de sârmă şi dai drumul la apă din toate părţile. Acolo erau toţi drogaţi la spălatul câinilor. Câteodată mai venea cineva cu vreun animal şi noi nu ne puteam abţine şi începeam să hohotim. Nu o dată s-a întâmplat că şi cel cu animalul începea să râdă, toţi eram rupţi. În Italia se droghează toţi, cum vezi la noi chiştoace aşa vezi la ei seringi pe stradă.

Fane mi-a zis că Bobdylán i-a spus că arăt tare naşpa faţă de câţiva ani înainte. O fi adevărat.

28. Dragostea

Intru în cameră, te găsesc dormind. Mă întind lângă tine, te sărut pe gât, pe urechi. Te întorci spre mine somnoroasă, mă strângi în braţe. Eşti frumoasă, mi-a fost dor de tine, vreau să te fut.

Îţi înfigi unghiile în mine – doare, îţi zic. Ştiu că îţi place, îmi zici şi continui să mă zgârii. Ştiu că îţi place ţie, îţi zic şi te zgârii pe spate, apoi pe ţâţe. Tresari şi mă muşti de mână, mă tragi de urechi, varză, zici. Varză eşti tu.

Bucile îţi sunt reci şi moi. Eşti enervant de albă, de moale. Eşti o păpuşă de futut, păpuşa mea. Numai în tine nu mai vreau nimic altceva, în tine vreau să rămân. Lolita, îţi zic şi ne rostogolim prin pat.

Îţi mângâi picioarele, burta. Te ridic şi îţi scot cămaşa de noapte. Îţi scot şi chiloţii. E una dintre sutele tale perechi de chiloţi. Ai o manie în a-ţi cumpăra chiloţi, ceea ce nu pot zice că nu-mi place şi mie, să-ţi scot de pe tine de fiecare dată alţi chiloţi.

Te miros, te sărut pe picioare, burtă, ţâţe, mâini, te muşc de bărbie. Mirosul tău mă înnebuneşte. E miros asemănător cu al bostanului, zic eu, deşi nu prea îl pot defini. Nici nu-mi trebuie, mai bine te miros. Simt că te iubesc, că mirosul tău mi-e necesar. Mi-e necesar să te fut, să mă fuţi tu.

Îţi plimbi mâinile pe mine, îmi scoţi hainele. Îţi desfac picioarele. E atât de bine. Mâna ta îmi strânge pula, apoi mi-o duce în tine. Eşti fierbinte pe dinăuntru. Începi să răsufli mai tare. Te fut şi îţi ascult respiraţia, te muşc, te zgârii, te trag de păr. De-abia acum, aici, în tine, mă simt ca acasă.

Vreau să te fut continuu, să nu mă opresc niciodată. Să te fut pe spate, pe burtă, în picioare, oricum, să te fut continuu. Asta trebuie să fie dragostea, să vreau tot timpul să te fut, iar când te fut să nu vreau să mă opresc. Dragostea e un fut.

Când te fut apăs pe delete pe toate. Nimic nu mă mai interesează. Nu mai eşti nici măcar tu, nici eu. Când am început să te iubesc, ţi-am zis că simt că am stat împreună într-un uter, că suntem gemeni.

Nu mă interesează că ne-am certat aseară, că m-am futut cu altele, că naţionala a pierdut un meci cu Slovenia, că mi-ai zis că mai bine nu mă întâlneai niciodată, că ţi-am distrus viaţa, că n-am bani de ţigări, că în orice moment poate începe războiul, că vor să mă expulzeze din ţară, că ai să mă părăseşti şi apoi o să te întorci la mine, că atunci când ţin cartuşele în mână par atât de uşoare, atât de uşor trec prin capul oricui, că am vrut să te împuşc şi n-am putut, uit şi că te iubesc, există doar corpurile noastre împreună, atât, restul e insignifiant, cel puţin acum, restul e un preludiu, un lung preludiu pentru un fut continuu, Lolita. Viaţa mea are sens cât te fut, cât ştiu că mă pot întoarce tot timpul la tine. Altele toate au sensuri, fututul n-are, dar le face pe celelalte umbre palide, sensul e în dispariţia sensului, în nimic. Fiindcă în pat nu poţi veni cu palton, cu bicicletă şi cu decoraţii, când te fuţi trebuie să fii nimic, nimic mai mult, nimic mai puţin.

31. Pizdeţ

Ne bem cafeluţa pe terasa de la Casa Presei. Pi e uşor mahmur, îl doare capul. Azi trebuie să primească salariul şi veselia va continua.

Apare prozatorul care-şi caută scânduri pentru balcon. Ah, să termin şi eu odată balconul şi atunci bem! Pi ia două şerveţele şi se duce la căcare, e scârbit să-l mai asculte pe poponautul ăsta.

Prozatorul nu se lasă intimidat de plecarea lui şi îmi umple capul mie cu tâmpenii: auzi, ce chestie, curva dracului. 20 de lei, îţi dai seama? Ce 20 de lei?, îl întreb nereuşind să mă agăţ de firul povestirii lui. Da-păi..., vezi gagica aia, ieri eram, a venit la masa la care stăteam şi a zis că vrea o cafea. Bine, zic, îţi dau eu o cafea. Da ea, suca, îşi ia cea mai scumpă cafea, de 6 lei. Îţi dai seama? Eu credeam că şi-a luat de 3 lei. Apoi nu ştiu ce-a mai băut şi a trebuit să plătesc 20 de lei pentru ea. S-a dus, suca, şi a zis că azi îmi va întoarce banii. Ştii cum mi i-a întors? Mi-a pus dimineaţă o cafea de 3 lei şi gata! Suca blea…

Cretinul. Cred că vroia şi el să pună un băţ în schimbul unei cafele, da’ nu i-a reuşit şi acum e nervos. Îi pare rău de bani. Ei lasă, că din 20 scădem 3 şi îi rămân doar 17 lei pierdere şi dacă mai pui că a făcut probabil şi o labă pe balconul lui neterminat…

Ei, hai, mă duc eu să mai caut scânduri, zice. Ei, hai, mai du-te-n pulă!

Mergem cu Pi în Jaba. Luăm o vodcă şi un suc. La a doua sticlă de vodcă apare în bar o fufă. Pi vrea să o cheme la noi la masă, spune că e cam dilită şi o să râdem. La început nu vreau, doar am venit să mai băzăresc cu el aici, nu cu curve, dar Pi mă convinge că va fi fain.

Se duce şi o cheamă. La început nu vrea, apoi Pi o convinge. Cum se aşază, imediat şi începe să povestească. Că tâmpiţii nu-i dau pensia, că soţul ei săracu’ a fost ucis în Iugoslavia, că altfel acum ar fi dus-o altfel, că ea nu-i curvă, ea în Iugoslavia s-a dus cu soţul…

Azi eu doar mă fut în cur şi o iau la cioc, că am la lună, zice. O!, cred că-i al meu, mă caută, zice şi se ridică şi merge la un moşneag ce trecea prin bar. Se întoarce decepţionată, e paznicul, pidarazu’…

Pi îi spune că-s personaj al unui roman care se numeşte Pizdeţ. Cum, cum? Cine l-a scris cred că-i tâmpit de tot. Ia dă încoa’ să mă uit, da’ nu prea ştiu să citesc cu grafie latină…

Citeşte câteva pagini bâlbâindu-se. Pizdeţ, blea, zice.

Şi eu mai scriu poezii, zice, le-am mai publicat prin Literatura şi Arta şi în Florile Dalbe. Da’ eu scriu poezii frumoase, nu cu maturi din astea. Că mie nu-mi plac maturi, blea, în cărţi. Brusc se ridică şi se duce la altă masă, zice să nu-i speriem clienţii. Îşi scoate acolo un teanc de foi şi se uită la ele. Clava, o strigă Pi, vină la masa noastră! Nu Clava, băi, nu mă cheamă Clava.

Pi se uită la ea mirat: doar tu mi-ai zis că te cheamă Clava… Fufa îi răspunde nervoasă: Clava, Clava, pe mine mă cheamă Maşa! M-am pricalit de voi când v-am zis că mă cheamă Clava. O, Maşa!, e entuziasmat Pi, şi pe soţiile mele le cheamă tot Maşa! Da?, întreabă Maşa şi se apropie de masa noastră.

Eu mă ridic şi merg la baie. Din urmă apare şi Maşa. Se aşază pe budă şi-mi deschide şliţul. Îmi ia pula-n gură, apoi pare să-şi fi amintit ceva şi zice: şi cum scria acolo în Pizdeţ că se zice în România când o iei la cioc? A, da, muie. Hai, eu am să-ţi iau o muie da’ tu mai povesteşte-mi despre ce-i vorba acolo. Bine, zic.

33. Luna Amară

Cu Mihnea, tompetistul-vocalistul-poetul-chitaristul de la Luna Amară am făcut cunoştinţă în cămin, deşi eram colegi de grupă la facultate. Într-o zi, când deja eram toţi gruziţi prin paturi, Bobdylán a venit cu Mihnea.

Paţani, n-aveţi cumva un joint? Nu, bă. Eram toţi furioşi pe Bobdylán că vine cu feţe noi prin cameră. Dup-aia aveam să-l futem pe olteanul de Bobdylán la cap să nu mai facă aşa ceva, iar el ne asigura că Mihnea e un băiat de treabă, de-al nostru.

Apoi l-am văzut şi la facultate şi ne-am împrietenit. Ne plăcea să stăm mai mult în foişorul de după facultate, acolo unde mai băgam ceva iarbă cu Allbe, Scrof, Bobdylán, Buru şi priveam veveriţele cum sar de pe un copac pe altul.

Băieţii de la Luna Amară erau la începutul carierei, toţi căcaţii de patroni de cluburi vroiau să le cânte gratis. Vorba lu’ Mihnea: cretinii ăştia nici nu se gândesc să ne plătească, când le spunem noi ei se uită miraţi şi ne întreabă: cum, băieţi, voi nu cântaţi de plăcere? Plăcerea-i plăcere, da’ pula mea, că doar nu trebuie să mor de foame de plăcere.

La început ţie nu ţi-a plăcut de Mihnea, de altfel ca şi de majoritatea prietenilor mei. L-ai băgat în categoria celor îngâmfaţi. Mai târziu însă te-ai convins că nu-i îngâmfat, ci că pur şi simplu i se rupe de toate. Ai rămas mască odată în Pub când vorbeam cu el şi s-au apropiat o gagică cu iubitul ei. Iubitul îşi ţinea gagica în braţe şi au vorbit ceva cu Mihnea, apoi, la plecare, gagica şi Mihnea şi-au băgat limbile până-n gât, asta aşa, un fel de pa!

Din cauza asta Mihnea tot avea probleme cu iubitele sale. Când vreo fană de-a lui îl agăţa şi credea că-i gata, l-a îmbrobodit, îl găsea într-o zi în braţele alteia. Ce pula mea? Dar ele nu puteau să înţeleagă aşa ceva, se simţeau tare jignite, ca şi cum le-ar fi futut public cineva în cur. Mihnea devenea atunci trist, nu prea înţelegea nici el, dar repede îl găsea vreo fană să-l liniştească.

Nick îmi părea atunci, când încă nu-l cunoşteam, tot timpul drogat. Nu era chiar aşa, ci pur şi simplu se rupea de la muzică. E genu’ de om ordonat, cu picioarele pe pământ, dar care are nevoie periodic să rupă filmul. Periodic îi trimite pe toţi în pizda mă-sii şi se face mangă. Îl cheamă atunci pe Mihnea, la orice oră, şi sting litri de vodcă, întorc mesele prin baruri, fut boturile celor care se leagă de ei. Petru de la chitara solo e nervosu’ şi tehnicianul formaţiei. Când e supărat înjură pe toată lumea, dar adevărul e că nimeni nu se supără. El îşi salută iubita cu: ce pula mea vrei? Şi îşi ia rămas bun cu: ei, du-te-n pulă! Nu a avut niciodată buletin, chiar şi taică-so s-a mirat când i-a zis că trebuie să-şi facă. Îi trebuia prostia de act pentru căsătorie. Trecusem de câteva ori prin Zărneşti de unde-i el. E foarte mişto, e alături cetatea Râşnov, cu munţii şi pădurile pline cu lupi. Începi să-l înţelegi de ce a ajuns pe scenă la 14 ani, de ce-i bagă-n pulă în timpul concertelor pe gabori. Sorin la bas şi Răzvan la tobe sunt băieţii cuminţi ai trupei, care în schimb ascultă muzica cea mai dură. Sorin a venit în locul basistului Gheorghe, cum zicea Richard, managerul formaţiei, şi el mare figură. Gheorghe era băiat mişto, dar a înnebunit şi a trebuit să renunţe ca să se trateze. Richard e şi el o parte componentă a formaţiei, poate cea mai ciudată. Cetăţean american, jumătate român, jumătate grec, el a venit în ţara strămoşilor săi pentru a avea o aventură exotică. Cu toţii ne mirăm cât rezistă.

Odată, când ne uitam la fragmentele filmate pentru primul videoclip Luna Amară, Richard s-a apucat să înjure că nu înţelege nimic din ce se întâmplă în ţara asta. Vietnam! În videoclip un tip se plimbă cu o cutie de carton prin oraş. Se plimbă prin centru, prin zonele populate. Şi nimeni nu-l bagă-n seamă. Îţi dai seama, zicea Richard, cum pula mea să nu observi, să ţi se pară că totul e în regulă când cineva se plimbă cu o cutie de carton în cap prin oraş?

Problema e că în ţara asta toţi sunt cu cutii de carton în cap, e ceva obişnuit. E o atmosferă Gri Dorian – apropo, denumirea piesei.

Mihnea zicea că atunci când va ajunge sus se va pişa peste toţi din ţara asta: peste preşedinte, parlament, tricolor şi o va tăia undeva în vreun pub din Germania să cânte liniştit jazz la trompetă. Cred că nu mai e mult timp. Deşi deja se pişă peste toate astea sistematic, în aproape toate piesele. E mişto să vorbeşti în timpul concertelor din centrul Clujului despre prostia în trei culori: albastru-galben-roşu.

Mihnea are tatuat pe omoplaţi un fluture. Odată îşi va lua zborul. Odată ne vom întâlni cu el prin München, sau Amsterdam, sau Cuba… În fine, mai bine-n Cuba decât în România – vorba cântecului.
 
Zopyrion ce conteaza de unde este romanul?(apropo primele 20 capitole le am de pe alt forum!)
.....in fine,eu l-am publicat deoarce forumul dat este mult mai mare ca altele,si 2 shtiu ca daca il voi publica aici mai multi oameni il vor citi(asta e mai real,decat sa publici linkul?...nu crezi.

P.S-----Scopul scuza mijloacele :ciupos:
Mai ales ca la noi in oras,nu poti gasi nicaieri acest roman.
.......mai inscurt oamenilor,cititi-l si dati-va cu parerea!!
 
primele 20 erau la andrei, daca puneai linku aici, sigur ca nime nu citea, din cauza ca acces la lectorium, au numa ce'i logati...
amu trebuia sa dai linku de pe planeta, din cauza ca acolo nu exista nishi o cenzurare si yi mai comod sa citesti...

numa bine.
 
Syrus , singura scuza adevarata pentru existentza unei copii e calitatea ei mai buna ca a originalului . Popularizarea mai mare nu rezista ca scuza cat timp cu un efort de cautare in plus se obtine un lucru mai calitativ .

Ce vreu sa zic ? .... Du-te fugutza , daca esti asa pasionat , si editeaza toate cenzuraturile celea care iti impestriteaza " opera " ca altfel lumea mai degraba a mai face un salt si s-a duce sa o citeasca fara sa se chinuie atyta sa ghiceasca ce termeni lipsesc , pe planeta .
 
Deleanule, sincer, nu ma simt profund indatorata sa itzi fac tzie educatzie :lol: Si nici nu ma doare de personalitatea ta, nici in cot nici la basca.
Singurul motiv de litigiu intre noi a fost ca m-ai trimis "la aparat" si ai fost misogin. Asta n-are nici o legatura cu Vakulovski si cu letopiz.detzele sale. Eu le citesc si de curiozitate si dragu' fun-ului. Faptul ca nu le apreciez cum le apreciezi tu e problema mea proprie si personala.
 
Atunci PACE INTRE POPOARE :D !!!!
..... ca te-am trimis la aparat,a fost din cauza unei"crize"nervoase,ce tinea de presiunea in care eram tinut,din cauza "Alintzei Anti-deleanu"ce sa creat dupa apmlasarea romanului"PI.ZDET"pe acest forum......tu lia,redneck ati fost primele persoane care ati reactionat negativ la citirea acestui roman......eu atunci am fost acuzat-grav!!!de promovarea "inculturii literare".....asta putin m-a atins,si intr-o oarecare masura m-a "atins''..........uite din cauza asta eu am scris mai multe mesaje vulgare la adresa ta si altor utilizatori!!!

Tu trebuie sa ma intelegi corect!eu nu sunt impotriva nimanui,si nici nu sunt misogin( imi plac fetele la nebunie...chiar azi seara am petrecut clipe de neuitat cu o dom'soara 8) )
............dar imi mai place si acesta literatura,din simplu motiv ca are un "mesaj' foarte puternic.....ce tine de "evadarea din sistem"~! Mai ales ca eu traiesc in cartierul si regiunea unde s-a nascut si autorul....adica cartierul Buiucani.Asta tot ce am avut de spus.Sper ca m-ai inteles 8)
 
De parca e mare diferenta intre cartierul Buiucani si celelalte din Chisinau. "Gopnici" si alte varietati de animale se gasesc peste tot in capitala moldava.
 
Este demn de insemnat ce spune Paul Goma despre romanul Pi.zdetz al lui Vakulovski. Citez din jurnalul lui Goma :

"[...] Pi.zdet - titlu care nu m-a facut sa tresar si sa-mi acopar obrazul de rusinare, ba marturisesc : pe undeva am fost chiar gelos pentru asemenea gaselnita (mi-a trecut cand Ana mi-a atras atentia ca eu o "gasisem" , de vreo 30 de ani, dar a ramas necunoscuta fiind ingropata in Alfabecedar...). Ce am simtit insa - inca o data : nu am putut citi macar o pagina din proza-i : ca Vakulovski in chestie a facut saltul (mortal!?), nu doar peste propria-i conditie de student-basarabean-la-Cluj, nu doar peste "nivelul" prozei din Basarabia, dar si binisor peste cel din restul Romaniei sclifosite, pe-loc-tropotite, "in cautarea romanului pierdut", ca sa fac o referinta culta la Breban. Pi.zdet, in ochii mei - care nu au citit proza astfel botezata - este : nu un titlu vulgar-provocator, ci un tarus infipt pina-n miezul... titlului, pina la adancimea la care nu pot patrunde prozatorii de pe malul drept al Prutului ; un geamat-racnet de mare suferinta, de nesfarsita disperare si de adanca sensibilitate - in general (cea care ii lipsea lui Simenon, de pilda) si artistica, ex-trasa din cea mai autentica si fertila sursa : cea ruseasca".
P. Goma, Jurnal 2003, Duminica 9 februarie 2003, p. 32. http://paulgoma.free.fr/page4.html
 
Deleanule, am intzeles ca te simtzi erou si ca nu potzi accepta opinii diferite, te simtzi atins.
Ok, got it. Peace.
 
ce ziceti oamenilor despre acest roman(cei ce l-au citit bineinteles 8) ).Mie personal mia placut foarte mult. "P.izdet"era mult mai underground,mult mai dur,dar acesta mi se pare putzin mai leger,mai de aproape de viata.Voi cum credetzi?
Daca nu la-ti citit va propun un comentariu ce tine de "Le.topizdet"


Mitos Micleusanu

Insfarsit, cineva. A.Vakulovski

(pe fata, brusc, la obiect si tibie)

“Personajele” care au spus lucrurilor pe nume nu s-au bucurat niciodata de un «succes pe fata», au fost apreciati fie cu intarziere, fie pe ascuns, fie au fost tratati din cealalta extrema, prin fatarnicie, complimente excesive, barfe din extremis in extremis etc. Literatura de avangarda, cea antitotalitara, experimentala, antisociala, revolutionara, psihopata sau depresiva, ca sa-i spun asa, apare ca un Anticorp in cadrul scriiturilor comune... Un scriitor crud, sincer, indraznet ii eclipseaza pe ceilalti, fie mai sofisticati in scriitura, fie mai delicati, mai intelectualizati, tehnicizati, poponarizati, filozoofili sau suferind de alte maladii scriitoricesti atat de raspandite la noi in curtea uriasa. Probabil coloana vertebrala a unui scriitor, si nu numai, o constituie experienta (nu atat a scriiturii, ci experienta de viata) concreta, palpabila, cruda. Eu n-am incetat niciodata sa cred ca unii au trait intr-un an cat altii in zece. Varsta uneori este doar o suprafata iluzorie, o conventie relativa, rareori reprezentand exact maturitatea elementului cunoscut ca Fiinta Umana. Cu alte cuvinte, impotenta sau ultra-virilitatea spirituala (faceti abstractie de aceasta monstruoasa incompatibilitate terminologica), nu tin intotdeauna de varsta, si nu tin de coeficientul de inteligenta. Inteligenta pe cat este de pretioasa pe atat este de periculoasa prin perversitatea cu care merge mana in mana. Un intelectual, un erudit, un personaj inteligent este la fel de periculos ca un parnaias, cocalar sau politician. Diferenta dintre ei tine de ambalaj si termeni de expresie. In Romania, cadrul literar se aseamana cu o cloaca unde se balacesc multe personaje inteligente, asadar periculoase, unele mai perverse, altele pline de Antitalent, bolnave de Grandomanie, Narcisiace, Atrofiate din punct de vedere literar, sterile etc. Mai apar colo si colo scriitori vanjosi, dar cam rar, deoarece Romania n-a apucat sa se relaxeze de la ultimul viol aplicat de comunisti, ca a si intrat sub madularul capitalist. Intelectualii sunt speriati, folosesc «ilusionismul verbal» pentru a «tainui» complexele, conflictele interioare, folosesc vorbaraia (scriitura) lunga si sofisticata pentru ca le e frica de violenta, de rafuiala... E adevarat ca violenta naste violenta, dar este si mai adevarat ca frica de violenta alimenteaza «tupeul violentei», si mai mult decat atat, duce la slugarnicie, fatarnicie, pederastie, umilinta, complexe, iar apoi lasitate, lovituri pe la spate etc. Fricosul e mai periculos decat violentul, asta am clarificat demult la noi, in curtea uriasa. Adevarul e ca in Romania scritorii pe cat sunt de talentati pe atat sunt de speriati si cat n-ar parea de bizar, un om e fricos fie pentru ca nu prea a luat bataie la viata lui, fie ca a fost batut prea mult si tare in moalele capului. Specialistul nr.1 la lovituri in moalele capului este Sistemul, bineinteles. Sistemul Comunist a fost (daca nu cumva mai e si nu stiu eu) unul dintre cei mai tari specialisti in lovituri din astea. Dar exista o mica nuantare, in timp ce in Romania Sistemul a fost mai plafonat, ca sa zic, mai putin inventiv, aplicand monoton lovituri in moalele capului si din cand in cand la testicole, in URSS Sistemul a dat in special la oase, in gat si peste dinti. Nu stiu care a fost mai eficient, dar astazi se intampla un lucru ciudat, fostii «prizonieri» ai URSS au invatat mai multe scheme de aparare, au devenit mai duri, mai neinfricati, mai necrutatori, undergoundu-l Rusesc e mai ramificat, mai dement, mai revolutionar decat underground-ul Romanesc. Cu toate ca in interior motivatiile sunt aceleasi. Romanilor le este mai greu sa-si exteriorizeze revolta, ei sunt mai sufletisti, indura mai mult, nu stiu... Ma doare inima, deoarece sunt Roman, dar venind din Basarabia, cunosc niste aspecte ascunse fratilor din Romania. Asadar:

Pizdet, Letopizdet, Kapet

Alexandru Vakulovski n-a reinventat literatura, el a introdus, dupa parerea mea, metoda unei Deconstipari Literare de amploare, plus o reunire a celor doua Romanii instrainate, dusmanite, ca sa zic asa... Asta, intr-adevar, lipsea, cineva care sa produca o combinatie neiertatoare la adresa celor doua Sisteme de cacat: Biata Romanie si biata Basarabie. Daca Romania apare ca o curvulita in cadrul politicilor globale, Basarabia apare ca o orfana violata, cele doua fiind surori, una mai brunetica, una mai blonduta... Nu dau alte specificari, atat doar ca sunt fete frumoase si-mi pare nespus de rau pentru ele. Asta face Alexandru Vakulovski, el specifica niste momente, la prima vedere banale, dar, in interior, niste momente cheie. Adevarurile post-traumatice ale celor doua surori. Dincolo de asta, dincolo de scriitura accesibila, nefardata, ne-bibilita la capitolul metaforelor interminabile caracteristice scriitorilor Romani contemporani, Vakulovski da dovada de experienta directa, dar si de cunostinte subtile in ale tragediei existentiale, in labirintul conflictelor interioare si crizelor sociale. La el intrezaresc uneori o scriitura-manifest, alteori o scriitura-terapie, sau o scriitura-martiala. Apoi, mai apare la el o scriitura-scanare, defulare, refulare, argotica, elementele pornografice devenind in acest caz ceva normal, inseparabil, natural si sincer. Lucrurile se complica atunci cand incercam sa clasificam scriitura lui, deoarece intrezarim in ea, pe de o parte, un realism autobiografic original, dar si un postmodernism aparte, imbinand uneori halucinantul cu grotescul, elemente caracteristice unor maestri precum Venedict sau Victor Erofeev, Pelevin,Sorokin, specialisti inca straini «publicului roman». Totusi, romanii se pot lauda si ei cu maestri precum Monciu-Sudinski, Razvan Petrescu, Gheorghe Iova, Alexandru Ecovoiu, iar pe de alta parte Parazitii, Deceneu, Matze,si altii. Vakulovski jongleaza cu usurinta un anumit tip de „primitivism”, un fel de infantilism revolutionar, agresiv, caracteristic generatiei proaspete, revolta, frustrarea, dar si neputinta sau ratacirea, toate acestea apar de-a lungul scriiturii, facandu-ne sa ne amintim de noi, cei dezgoliti, neajutorati, dar si neastamparati, rautaciosi, razbunatori. Dincolo de toate astea la Vakulovski printre randuri flutura lozinca: “Ce pizda ma-sii e si cu viata asta, unde-i adevarul, mai fratilor, daca mai exista asa ceva?! Unde-i Dumnezeu?!” Alexandru Vakulovski e mai mult la propriu decat la figurat. Facand o comparatie inutila, as putea spune ca daca Vakulovski si Patapievici s-ar deplasa in timp, in trecut si s-ar trezi in compania unor tovarasi-comunisti-securisti, primul ar primi un glont in frunte, iar celalalt in ceafa. Pe Goma l-ar strange de gat si astazi anumiti colegi de breasla. Dar sa nu ne abatem.

In Letopizdet, carte aparuta la editura Idea, 2004, pe langa problema alienarii, dezumanizarii, dezradacinarii, instrainarii, mutantismului sau a inadaptarii sociale fie a tinerilor basarabeni, sau romani, mai exista niste elemente care scot la iveala o trasatura oarecum mistica, o trasatura care vorbeste de maturitatea si talentul «vascos» al scriitorului. De exemplu:

«Imi plimb miinile pe corpul tau. Iti apuc pielea si o trag. La inceput esti numai carne, apoi iti trag si carnea, ramai numai oase. Esti numai oase. Esti numai oasele dansand deasupra mea. Oasele nu trosnesc, e un dans fara zgomot, care ma apasa in pat. Intram amindoi in pat, totul dispare, ramin doar oasele tale peste mine. Imi plimb miinile pe linga ele fara sa le ating. Le simt totusi caldura, simt cum corpul meu le atrage si le respinge apoi usor.»

Aici am putea vorbi despre Memento Mori, despre Triumful Mortii, despre Delirul Mistic, am putea vorbi despre desertaciune, dragoste, suferinta si neimplinire. Despre neinsemnata durata a vietii, vazuta de undeva dintr-un «moment» atemporal, detasat. Halucinogenele, stupefiantele sau alte «elemente ajutatoare» fiind mai degraba un pretext de «ermetizare literara», o cortina dupa care descoperim un adevar teribil, fatalitatea. La fel si urmatorul fragment, o teribila ruptura in timp si minte, dedublarea cea din urma. Coexistenta cu mortul din noi:

«Adorm. Ma trezesc. Ma duc la baie cu mortul. Ii tin pula cind se pisa. Spal mortul pe fata. Evit sa-l privesc, ca poate mi se face rau si vomit. Duc mortul in bucatarie. Ii pun o tigara in bot si i-o aprind. Ii dau cafea rece. »

Sau: «Mortului i-e frica sa stea in camera. Il scot afara, dar si acolo i-e frica. Afara e plin cu morti. De-abia poti respira. Se studiaza unul pe altul, isi zimbesc, se imping. Isi compara gradele de putrefactie.»

Aceste pasaje, si nu doar ele, vorbesc de la sine. Cu alte cuvinte, Vakulovski e pe bune si atunci cand ne da de inteles ca-i putreda treaba, apoi e chiar putreda. Totusi, scriitorul nu insista pe «Elemente Grele», scriitura lui este accesibila, atractiva, te tine, iar din cand in cand te bombardeaza generand «pre-plans» sau «pre-ras» Unul dintre elementele care complica putin treaba pentru cititorul roman este argoul caracteristic basarabenilor, care apare din cand in cand, si pe care scriitorul nu-l explica. Pentru mine nu e o problema, si probabil nici pentru o multime de romani care s-au tusuit* cu basarabeni, au mai curnit*, au sineacit*, s-au pricalit*, dar unii mai putin cunoscatori, cred ca pierd o multime de perle din cartile lui Vakulovski. Totusi acesta nu este nicidecum un obstacol. Cine vrea, poate.

In ce ma priveste, inteleg si recunosc autenticitatea unui scriitor, atunci cand descopar in spatele cartii o moralitate neclintita, atunci cand simt curajul, dar si nelinistea, sensibilitatea, compasiunea pentru cei nedreptatiti si prapaditi, adica omenia, ca sa ma exprim mai «demodat». Vakulovski este unul dintre putinii autentici din literatura noastra semi-atrofiata, el vine cu biciul, haltera si dusul rece, sper doar sa nu intre intelectualii in coma de la supraefort si invidie ermetica. Si inca ceva. Am auzit ca trebuie schimbat uleiul, altfel ne indopam cu cartofi cancerigeni si gogosi periculosi, iar cu constipatia si toxinele nu-i de glumit. E valabil si pentru cei din juriu...



=xn= =/xn=
 
Stop!!!cei cu 'agresivitatea" zopyrion??? 8) ....tu imi pare ca baiete"Scuipi in fantana din care ai baut apa"...Ble@!!!innainte de a ma "jigni"pe mine....stai macar un minut si gandeshtete cine e persoana care ti-a spus de unde poti lua romanul dat(cand inca nu era afishat pe planeta!!!)..aaa???
Da ce sa mai vorbim de bunul simtz????eu am fost prima persoana care am afishat "Pi.zdetzul" pe forum(pana atunci nu shtia nimeni de el!!!)
:wtf: :wtf: :wtf: Si tu "fatzarnicule" :evil: ai fost acela care la luat de pe Moldova.net si lai pus pe Planeta(si tot nu ai indicat sursa)

P.S.---Cand te pregateshti sa faci un atac......tre'sa-ti dai seama ca cineva poate sa-ti organizeze un"contratac"mult mai efectiv???

Sa fi fost o informatzie legata de bani,sau de "securitate"atunci mai vorbeam de copyright.....dar cand este vorba de cultura...."Cultura nu are granitze" asa ca F.UCK OFF!!! :-x
.....vad ca esti o persoana extrem de "neserioasa" si "fatarnica".....aparenta e destul de inselatoare.
Doamne ce erou!!!mai intai deleanu ii spune de unde sa gaseasca romanul,dupa care drept multumire primeshte un compliment gen"animala".....sincer!!nu m-am ashteptat de la tine,sa faci asa ceva.
Dar acum vad cine esti!!
 
Back
Top