n timp ce inimile se uscau sub arsita pustiitoare a ideilor care-l negau pe Cristos, ntr-un loc retras si linistit, un suflet simplu si iubitor de DUMNEZEU l-a ntlnit n focarul cel viu al inimii sale pe Iisus. Binecuvntatul era misticul Jakob Lorber din Graz. Ca si n cazul profetilor Vechiului Testament, prin el a vorbit Spiritul atotputernic al lui DUMNEZEU, pe care el l-a simtit si l-a auzit ca pe o tainic voce interioar.
Lorber a fost fiul unui podgorean din Steiermark, care era si capelmaistrul unei societati muzicale. Mama sa era o femeie pioas si nteleapt, care tinea toarte mult la primul ei nscut. Acesta s-a dovedit nc din fraged tinerete foarte dotat n multe domenii. El chiar urma s se fac pastor si a fcut studii de specialitate, dar dup terminarea lor s-a dedicat preocuprii sale preferate, muzica.
n cel de-al patruzecilea an al vietii sale i s-a oferit postul de capelmaistru la Triest. Lorber tocmai si fcea pregtirile de plecare, cnd dintr-o dat si pe neasteptate s-a petrecut un eveniment miraculos care a dat o ntorstur decisiv vietii si creatiei sale de atunci nainte. n zorii zilei de 15 martie 1840, Lorber a primit misiunea sa divin printr-o chemare de-a dreptul profetic. Precum profetului din Patmos, si lui o voce divin i-a poruncit: Ia-ti acum condeiul si scrie!
Si astfel el a asernut primele cuvinte inspirate de DUMNEZEU pe care i le dicta vocea: Asa vorbeste acum Domnul DUMNEZEU pentru fiecare; si aceasta este perfect adevrat, exact si clar; cine vrea cu ardoare s vorbeasc cu Mine, acela s vin cu mult dragoste ctre Mine si cnd va fi pregtit Eu i voi sdi rspunsul Meu chiar n inima sa. Dar trebuie s se stie dinainte c numai cei curati si cu inima plin de smerenie, vor auzi vocea Mea. Si s nu uitati niciodat c cine M pune mai presus de lumea aceasta si M iubeste cu o iubire mare si nesfrsit, precum iubeste o gingas mireasa pe mirele ei, cu acela Eu voi merge brat la brat si i voi vorbi cnd M va ntreba. El M va putea privi oricnd precum un frate pe cellalt frate si M va privi atunci precum Eu l-am privit din veci, nainte chiar ca el s fi existat.
Din momentul primirii misiunii sale divine, Jakob Lorber si-a subordonat ntreaga sa personalitate ndeplinirii acesteia si de atunci nainte el a trit mai mereu retras si n smerenie, acceptnd s fie doar scribul umil al lui DUMNEZEU.
Biograful su, Karl Gottfried Ritter von Leitner, ne relateaz: ncepea s scrie fiind astfel inspirat, aproape zilnic, dimineata, nainte de micul dejun. Cel mai adesea el statea atunci la o masut, iarna, fiind lipit de sob, cu totul retras n sine, miscnd penita nentrerupt si uniform, fr a face vreo pauz de gndire si fr a corecta ceva din cele scrise, ca unul caruia i se dicteaz n tain ceva de ctre altcineva. n repetate rnduri el a afirmat c n timp ce auzea vocea care i se adresa, i aparea de asemenea si imaginea celor auzite.
Lorber nsusi scria n anul 1858 unui prieten: Referitor la vocea cea tainic interioar si la modul n care eu o percep, nu pot spune mai mult dect c eu primesc astfel luntric cuvntul cel sfnt al Domnului pe care l percep atunci permanent, n zona inimii, ca pe un gnd extrem de clar, luminos si pur, care este exprimat n cuvinte. Nici unul dintre cei care stau n acele clipe lang mine nu pot totusi auzi vreo voce. Dar s stii c pentru mine, aceasta voce binecuvntat sun mai luminos si mai clar dect orice alt sunet material. (Scrisorile lui Jakob Lorber, Bietigheim 1931).
Lucrul cel mai important n cazul lui Lorber, care, de altfel, avea si harul clarviziunii, este minunat nvattur ce se desprinde din lucrrile sale. Numai ntelepciunea atotcuprinztoare si profund a lui Dumnezeu poate aborda toate problemele vietii vzute si nevzute si poate lmuri numeroasele mistere ale gndirii omenesti dintr-un punct de vedere superior, spiritual.
Pe scurt, Lorber prezint ntr-o form desvrsit conceptia spiritual despre lume, explic lumea ntr-un mod spre care vor tinde n curnd att stiinta ct si intuitia omenirii dup depsirea materialismului, n toate domeniile cunoasterii.
Existenta profetic si plin de mistere de care au parte doar cei binecuvntati de DUMNEZEU, este n ultima instant inefabil si de aceea nu trebuie s ne mirm, dac n lucrrile lui Lorber limbajul folosit este n deplin concordant cu originalitatea spiritual a profetului - asa cum putem observa si la evanghelisti. Profetii Vechiului Testament vorbesc limba specific epocii lor, asa cum misticii Evului Mediu o vorbeau la rndul lor pe a lor. La fel vom constata c vorbeste si misticul si profetul Jakob Lorber limbajul timpului su.
La fel noi putem spune acum si despre mesajul lui Jakob Lorber. Cci niciodat nu se poate afirma cu trie c revelatia divin s-a ncheiat odat cu aparitia Sfintei Scripturi. Dac am gndi vreodat asta, ar nsemna s limitm n mod copilresc actiunea lui DUMNEZEU. El se adreseaz n toate timpurile att celor care l iubesc ct si prietenilor si, prin viziuni si revelatii si le comunic misterele sale. Iar misterele lui DUMNEZEU sunt n veci fr de sfrsit.
S ne amintim n aceast directie c apostolul Ioan este cel care a scris: Cci trebuie s stiti c mai sunt multe alte lucruri pe care Iisus le-a fcut si dac ar fi s se scrie toate cte a fcut cu de-amnuntul, cred c lumea aceasta aproape c n-ar putea cuprinde cartile care s-ar putea atunci scrie. (21 ,25).
Multi teologi faimosi (cum ar fi, de exemplu, preotul evanghelist Hermann Luger sau teologul reformat, profesorul Kurt Hutten) care au studiat cu atentie aceast nou revelatie au ajuns n final la concluzia c aceasta reprezinta o revelatie autentic. Profesorul K. Hutten scrie:
Aceast conceptie asupra lumii are fort si profunzime; ea red ntreaga sa valoare istoriei pmntului si istoriei mntuirii. Ea nscrie credinta n Dumnezeu ntr-o dimensiune cosmic n care lumea noastr si cea de dincolo sunt intim legate de microcosmos si macrocosmos si n care ntreaga Creatie slveste puterea iubirii divine; ea arat totodat omului drumul care l conduce la desvrsire.
Lorber a fost fiul unui podgorean din Steiermark, care era si capelmaistrul unei societati muzicale. Mama sa era o femeie pioas si nteleapt, care tinea toarte mult la primul ei nscut. Acesta s-a dovedit nc din fraged tinerete foarte dotat n multe domenii. El chiar urma s se fac pastor si a fcut studii de specialitate, dar dup terminarea lor s-a dedicat preocuprii sale preferate, muzica.
n cel de-al patruzecilea an al vietii sale i s-a oferit postul de capelmaistru la Triest. Lorber tocmai si fcea pregtirile de plecare, cnd dintr-o dat si pe neasteptate s-a petrecut un eveniment miraculos care a dat o ntorstur decisiv vietii si creatiei sale de atunci nainte. n zorii zilei de 15 martie 1840, Lorber a primit misiunea sa divin printr-o chemare de-a dreptul profetic. Precum profetului din Patmos, si lui o voce divin i-a poruncit: Ia-ti acum condeiul si scrie!
Si astfel el a asernut primele cuvinte inspirate de DUMNEZEU pe care i le dicta vocea: Asa vorbeste acum Domnul DUMNEZEU pentru fiecare; si aceasta este perfect adevrat, exact si clar; cine vrea cu ardoare s vorbeasc cu Mine, acela s vin cu mult dragoste ctre Mine si cnd va fi pregtit Eu i voi sdi rspunsul Meu chiar n inima sa. Dar trebuie s se stie dinainte c numai cei curati si cu inima plin de smerenie, vor auzi vocea Mea. Si s nu uitati niciodat c cine M pune mai presus de lumea aceasta si M iubeste cu o iubire mare si nesfrsit, precum iubeste o gingas mireasa pe mirele ei, cu acela Eu voi merge brat la brat si i voi vorbi cnd M va ntreba. El M va putea privi oricnd precum un frate pe cellalt frate si M va privi atunci precum Eu l-am privit din veci, nainte chiar ca el s fi existat.
Din momentul primirii misiunii sale divine, Jakob Lorber si-a subordonat ntreaga sa personalitate ndeplinirii acesteia si de atunci nainte el a trit mai mereu retras si n smerenie, acceptnd s fie doar scribul umil al lui DUMNEZEU.
Biograful su, Karl Gottfried Ritter von Leitner, ne relateaz: ncepea s scrie fiind astfel inspirat, aproape zilnic, dimineata, nainte de micul dejun. Cel mai adesea el statea atunci la o masut, iarna, fiind lipit de sob, cu totul retras n sine, miscnd penita nentrerupt si uniform, fr a face vreo pauz de gndire si fr a corecta ceva din cele scrise, ca unul caruia i se dicteaz n tain ceva de ctre altcineva. n repetate rnduri el a afirmat c n timp ce auzea vocea care i se adresa, i aparea de asemenea si imaginea celor auzite.
Lorber nsusi scria n anul 1858 unui prieten: Referitor la vocea cea tainic interioar si la modul n care eu o percep, nu pot spune mai mult dect c eu primesc astfel luntric cuvntul cel sfnt al Domnului pe care l percep atunci permanent, n zona inimii, ca pe un gnd extrem de clar, luminos si pur, care este exprimat n cuvinte. Nici unul dintre cei care stau n acele clipe lang mine nu pot totusi auzi vreo voce. Dar s stii c pentru mine, aceasta voce binecuvntat sun mai luminos si mai clar dect orice alt sunet material. (Scrisorile lui Jakob Lorber, Bietigheim 1931).
Lucrul cel mai important n cazul lui Lorber, care, de altfel, avea si harul clarviziunii, este minunat nvattur ce se desprinde din lucrrile sale. Numai ntelepciunea atotcuprinztoare si profund a lui Dumnezeu poate aborda toate problemele vietii vzute si nevzute si poate lmuri numeroasele mistere ale gndirii omenesti dintr-un punct de vedere superior, spiritual.
Pe scurt, Lorber prezint ntr-o form desvrsit conceptia spiritual despre lume, explic lumea ntr-un mod spre care vor tinde n curnd att stiinta ct si intuitia omenirii dup depsirea materialismului, n toate domeniile cunoasterii.
Existenta profetic si plin de mistere de care au parte doar cei binecuvntati de DUMNEZEU, este n ultima instant inefabil si de aceea nu trebuie s ne mirm, dac n lucrrile lui Lorber limbajul folosit este n deplin concordant cu originalitatea spiritual a profetului - asa cum putem observa si la evanghelisti. Profetii Vechiului Testament vorbesc limba specific epocii lor, asa cum misticii Evului Mediu o vorbeau la rndul lor pe a lor. La fel vom constata c vorbeste si misticul si profetul Jakob Lorber limbajul timpului su.
La fel noi putem spune acum si despre mesajul lui Jakob Lorber. Cci niciodat nu se poate afirma cu trie c revelatia divin s-a ncheiat odat cu aparitia Sfintei Scripturi. Dac am gndi vreodat asta, ar nsemna s limitm n mod copilresc actiunea lui DUMNEZEU. El se adreseaz n toate timpurile att celor care l iubesc ct si prietenilor si, prin viziuni si revelatii si le comunic misterele sale. Iar misterele lui DUMNEZEU sunt n veci fr de sfrsit.
S ne amintim n aceast directie c apostolul Ioan este cel care a scris: Cci trebuie s stiti c mai sunt multe alte lucruri pe care Iisus le-a fcut si dac ar fi s se scrie toate cte a fcut cu de-amnuntul, cred c lumea aceasta aproape c n-ar putea cuprinde cartile care s-ar putea atunci scrie. (21 ,25).
Multi teologi faimosi (cum ar fi, de exemplu, preotul evanghelist Hermann Luger sau teologul reformat, profesorul Kurt Hutten) care au studiat cu atentie aceast nou revelatie au ajuns n final la concluzia c aceasta reprezinta o revelatie autentic. Profesorul K. Hutten scrie:
Aceast conceptie asupra lumii are fort si profunzime; ea red ntreaga sa valoare istoriei pmntului si istoriei mntuirii. Ea nscrie credinta n Dumnezeu ntr-o dimensiune cosmic n care lumea noastr si cea de dincolo sunt intim legate de microcosmos si macrocosmos si n care ntreaga Creatie slveste puterea iubirii divine; ea arat totodat omului drumul care l conduce la desvrsire.