PARTIDELE POLITICE SE PREGĂTESC DE ALEGERI
PARTIDELE POLITICE SE PREGĂTESC DE ALEGERI
*(Comentariu semnat de analistul politic al agenţiei INFOTAG Anatol Golea)
Partea 1. Centriştii se coalizează
Deşi startul oficial al campaniei pentru viitoarele alegeri parlamentare ncă nu a fost dat, viaţa politică a Republicii Moldova a intrat pe făgaşul pregătirilor de alegeri. Acestea urmează să aibă loc n luna martie anul viitor, iar durata campaniei electorale active, precum se ştie, a fost redusă pnă la o lună şi jumătate. Puterea şi Comisia Electorală Centrală (componenţa ultimii fiind rennoită totalmente la sfrşitul anului trecut) au chemat partidele politice ncă n luna ianuarie să nu nceapă campania electorală nainte de vreme, deoarece acest lucru se răsfrnge negativ nu numai asupra situaţiei social-politice, ci şi asupra situaţiei economice din republică. Fireşte, aceste ndemnuri nu au putut avea nici un efect, deoarece toate partidele snt con& #351;tiente de necesitatea pregătirii temeinice de alegeri.
"Furnicarul politic" moldovenesc s-a pus n mişcare. Liderii de partid şi-au revenit după victoria zdrobitoare a Partidului Comuniştilor din anul 2001. Ei snt conştienţi de faptul că ncă o astfel de nfrngere ar putea fi, pentru mulţi, mortală n sensul politic al acestui cuvnt.
n cei trei ani care au trecut, activiştii de partid au parcurs o cale grea, ncercnd să identifice, prin metoda probelor şi a greşelilor, varianta optimă pentru participarea la alegerile din anul 2005. Pentru toţi, alegerile locale din anul 2003 au constituit un examen serios, un fel de test, care a demonstrat cine şi ct valorează pe piaţa politică. Succesul indubitabil al Alianţei "Moldova noastră", care a fost ncropită n pripă cu puţin timp pnă la alegerile locale, a determinat partidele să nceapă negocieri intense pentru constituirea unui bloc puternic. Ele au n&6#259;. Fireşte, aceste ndemnuri nu au putut avea nici un efect, deoarece toate partidele snt con& #351;tiente de necesitatea pregătirii temeinice de alegeri.
"Furnicarul politic" moldovenesc s-a pus n mişcare. Liderii de partid şi-au revenit după victoria zdrobitoare a Partidului Comuniştilor din anul 2001. Ei snt conştienţi de faptul că ncă o astfel de nfrngere ar putea fi, pentru mulţi, mortală n sensul politic al acestui cuvnt.
n cei trei ani care au trecut, activiştii de partid au parcurs o cale grea, ncercnd să identifice, prin metoda probelor şi a greşelilor, varianta optimă pentru participarea la alegerile din anul 2005. Pentru toţi, alegerile locale din anul 2003 au constituit un examen serios, un fel de test, care a demonstrat cine şi ct valorează pe piaţa politică. Succesul indubitabil al Alianţei "Moldova noastră", care a fost ncropită n pripă cu puţin timp pnă la alegerile locale, a determinat partidele să nceapă negocieri intense pentru constituirea unui bloc puternic. Ele au n. Fireşte, aceste ndemnuri nu au putut avea nici un efect, deoarece toate partidele snt con& #351;tiente de necesitatea pregătirii temeinice de alegeri.
"Furnicarul politic" moldovenesc s-a pus n mişcare. Liderii de partid şi-au revenit după victoria zdrobitoare a Partidului Comuniştilor din anul 2001. Ei snt conştienţi de faptul că ncă o astfel de nfrngere ar putea fi, pentru mulţi, mortală n sensul politic al acestui cuvnt.
n cei trei ani care au trecut, activiştii de partid au parcurs o cale grea, ncercnd să identifice, prin metoda probelor şi a greşelilor, varianta optimă pentru participarea la alegerile din anul 2005. Pentru toţi, alegerile locale din anul 2003 au constituit un examen serios, un fel de test, care a demonstrat cine şi ct valorează pe piaţa politică. Succesul indubitabil al Alianţei "Moldova noastră", care a fost ncropită n pripă cu puţin timp pnă la alegerile locale, a determinat partidele să nceapă negocieri intense pentru constituirea unui bloc puternic. Ele au n. Fireşte, aceste ndemnuri nu au putut avea nici un efect, deoarece toate partidele snt con& #351;tiente de necesitatea pregătirii temeinice de alegeri.
"Furnicarul politic" moldovenesc s-a pus n mişcare. Liderii de partid şi-au revenit după victoria zdrobitoare a Partidului Comuniştilor din anul 2001. Ei snt conştienţi de faptul că ncă o astfel de nfrngere ar putea fi, pentru mulţi, mortală n sensul politic al acestui cuvnt.
n cei trei ani care au trecut, activiştii de partid au parcurs o cale grea, ncercnd să identifice, prin metoda probelor şi a greşelilor, varianta optimă pentru participarea la alegerile din anul 2005. Pentru toţi, alegerile locale din anul 2003 au constituit un examen serios, un fel de test, care a demonstrat cine şi ct valorează pe piaţa politică. Succesul indubitabil al Alianţei "Moldova noastră", care a fost ncropită n pripă cu puţin timp pnă la alegerile locale, a determinat partidele să nceapă negocieri intense pentru constituirea unui bloc puternic. Ele au nţeles că numai astfel s-ar putea face o concurenţă serioasă Partidului Comuniştilor, aflat la guvernare.
Partidele de opoziţie au avut posibilitatea de a se studia unele pe altele nu numai n alegerile trecute, ci şi n cadrul Mesei rotunde cu statut permanent, şi al Comitetului pentru Apărarea Constituţiei şi a Independenţei Republicii Moldova. Trebuie să recunoaştem că experienţa nu a fost una foarte pozitivă, lucru care a şi predeterminat constituirea blocului ntr-o componenţă destul de restrnsă.
Din bloc, care a fost denumit "Moldova Democrată", fac parte Alianţa "Moldova noastră", Partidul Democrat şi Partidul Social-Liberal. ncă pnă la alegerile locale, Alianţa "Moldova noastră" a fost constituită de social-democraţii din "Alianţa Braghiş", formaţiune parlamentară, liberalii dintre adepţii lui Mircea Snegur şi Veaceslav Untilă şi din Alianţa independenţilor, condusă de primarul Chişin#355;eles că numai astfel s-ar putea face o concurenţă serioasă Partidului Comuniştilor, aflat la guvernare.
Partidele de opoziţie au avut posibilitatea de a se studia unele pe altele nu numai n alegerile trecute, ci şi n cadrul Mesei rotunde cu statut permanent, şi al Comitetului pentru Apărarea Constituţiei şi a Independenţei Republicii Moldova. Trebuie să recunoaştem că experienţa nu a fost una foarte pozitivă, lucru care a şi predeterminat constituirea blocului ntr-o componenţă destul de restrnsă.
Din bloc, care a fost denumit "Moldova Democrată", fac parte Alianţa "Moldova noastră", Partidul Democrat şi Partidul Social-Liberal. ncă pnă la alegerile locale, Alianţa "Moldova noastră" a fost constituită de social-democraţii din "Alianţa Braghiş", formaţiune parlamentară, liberalii dintre adepţii lui Mircea Snegur şi Veaceslav Untilă şi din Alianţa independenţilor, condusă de primarul Chişin&355;eles că numai astfel s-ar putea face o concurenţă serioasă Partidului Comuniştilor, aflat la guvernare.
Partidele de opoziţie au avut posibilitatea de a se studia unele pe altele nu numai n alegerile trecute, ci şi n cadrul Mesei rotunde cu statut permanent, şi al Comitetului pentru Apărarea Constituţiei şi a Independenţei Republicii Moldova. Trebuie să recunoaştem că experienţa nu a fost una foarte pozitivă, lucru care a şi predeterminat constituirea blocului ntr-o componenţă destul de restrnsă.
Din bloc, care a fost denumit "Moldova Democrată", fac parte Alianţa "Moldova noastră", Partidul Democrat şi Partidul Social-Liberal. ncă pnă la alegerile locale, Alianţa "Moldova noastră" a fost constituită de social-democraţii din "Alianţa Braghiş", formaţiune parlamentară, liberalii dintre adepţii lui Mircea Snegur şi Veaceslav Untilă şi din Alianţa independenţilor, condusă de primarul Chişin&355;eles că numai astfel s-ar putea face o concurenţă serioasă Partidului Comuniştilor, aflat la guvernare.
Partidele de opoziţie au avut posibilitatea de a se studia unele pe altele nu numai n alegerile trecute, ci şi n cadrul Mesei rotunde cu statut permanent, şi al Comitetului pentru Apărarea Constituţiei şi a Independenţei Republicii Moldova. Trebuie să recunoaştem că experienţa nu a fost una foarte pozitivă, lucru care a şi predeterminat constituirea blocului ntr-o componenţă destul de restrnsă.
Din bloc, care a fost denumit "Moldova Democrată", fac parte Alianţa "Moldova noastră", Partidul Democrat şi Partidul Social-Liberal. ncă pnă la alegerile locale, Alianţa "Moldova noastră" a fost constituită de social-democraţii din "Alianţa Braghiş", formaţiune parlamentară, liberalii dintre adepţii lui Mircea Snegur şi Veaceslav Untilă şi din Alianţa independenţilor, condusă de primarul Chişinăului, Serafim Urechean. Din noul bloc mai fac parte Partidul Democratic al lui Dumitru Diacov, care poate fi considerat social-democrat, şi social-liberalii lui Oleg Serebrian, care mpărtăşesc vederi de dreapta. Astfel, n noul bloc s-au mpletit strns doctrinele democrate şi liberale. De altminteri, acest lucru nu mai este surprinzător n viaţa politică a Moldovei, unde doctrinele snt convenţionale. Miră mai mult faptul că partidele au reuşit să depăşească ambiţiile personale ale liderilor - caz extrem de rar. Căci, n afara liderilor de partid pomeniţi mai sus, n fiecare din partidele sus-numite mai există cte 5-10 persoane care pretind un rol de frunte. Probabil, numai instinctul de autoconservare i-a determinat pe toţi să accepte desemnarea lui Serafim Urechean drept lider. mpărţirea virtualelor funcţii şi locuri n lista candidaţilor pentru parlament a fost lăsată pe mai trziu. De altfel, acest lucru este o decizie raţională, care le-a permis evitarea unor litigii şi divergenţ e premature.
Constituiăului, Serafim Urechean. Din noul bloc mai fac parte Partidul Democratic al lui Dumitru Diacov, care poate fi considerat social-democrat, şi social-liberalii lui Oleg Serebrian, care mpărtăşesc vederi de dreapta. Astfel, n noul bloc s-au mpletit strns doctrinele democrate şi liberale. De altminteri, acest lucru nu mai este surprinzător n viaţa politică a Moldovei, unde doctrinele snt convenţionale. Miră mai mult faptul că partidele au reuşit să depăşească ambiţiile personale ale liderilor - caz extrem de rar. Căci, n afara liderilor de partid pomeniţi mai sus, n fiecare din partidele sus-numite mai există cte 5-10 persoane care pretind un rol de frunte. Probabil, numai instinctul de autoconservare i-a determinat pe toţi să accepte desemnarea lui Serafim Urechean drept lider. mpărţirea virtualelor funcţii şi locuri n lista candidaţilor pentru parlament a fost lăsată pe mai trziu. De altfel, acest lucru este o decizie raţională, care le-a permis evitarea unor litigii şi divergenţ e premature.
Constituirea#259;ului, Serafim Urechean. Din noul bloc mai fac parte Partidul Democratic al lui Dumitru Diacov, care poate fi considerat social-democrat, şi social-liberalii lui Oleg Serebrian, care mpărtăşesc vederi de dreapta. Astfel, n noul bloc s-au mpletit strns doctrinele democrate şi liberale. De altminteri, acest lucru nu mai este surprinzător n viaţa politică a Moldovei, unde doctrinele snt convenţionale. Miră mai mult faptul că partidele au reuşit să depăşească ambiţiile personale ale liderilor - caz extrem de rar. Căci, n afara liderilor de partid pomeniţi mai sus, n fiecare din partidele sus-numite mai există cte 5-10 persoane care pretind un rol de frunte. Probabil, numai instinctul de autoconservare i-a determinat pe toţi să accepte desemnarea lui Serafim Urechean drept lider. mpărţirea virtualelor funcţii şi locuri n lista candidaţilor pentru parlament a fost lăsată pe mai trziu. De altfel, acest lucru este o decizie raţională, care le-a permis evitarea unor litigii şi divergenţ e premature.
Constituirea#259;ului, Serafim Urechean. Din noul bloc mai fac parte Partidul Democratic al lui Dumitru Diacov, care poate fi considerat social-democrat, şi social-liberalii lui Oleg Serebrian, care mpărtăşesc vederi de dreapta. Astfel, n noul bloc s-au mpletit strns doctrinele democrate şi liberale. De altminteri, acest lucru nu mai este surprinzător n viaţa politică a Moldovei, unde doctrinele snt convenţionale. Miră mai mult faptul că partidele au reuşit să depăşească ambiţiile personale ale liderilor - caz extrem de rar. Căci, n afara liderilor de partid pomeniţi mai sus, n fiecare din partidele sus-numite mai există cte 5-10 persoane care pretind un rol de frunte. Probabil, numai instinctul de autoconservare i-a determinat pe toţi să accepte desemnarea lui Serafim Urechean drept lider. mpărţirea virtualelor funcţii şi locuri n lista candidaţilor pentru parlament a fost lăsată pe mai trziu. De altfel, acest lucru este o decizie raţională, care le-a permis evitarea unor litigii şi divergenţ e premature.
Constituirea "Moldovei Democrate" este rezultatul unei munci asidue nu numai a persoanelor interesate din Moldova, ci şi din străinătate. Deşi acest lucru nu a fost afişat nicăieri, se ştie că n anul 2004 s-au aflat la Chişinău politologi de tot soiul şi specialişti n PR politic.
Cei mai cunoscuţi dintre ei snt angajaţii Institutului Democratic Naţional şi ai Institutului Republican. Acestea snt instituţii de cercetări ale principalelor două partide din SUA - Democratic şi Republican. Vizitele colaboratorilor acestor structuri la Chişinău, cnd nseşi SUA se pregătesc de alegeri, denotă că administraţiei americane nicidecum nu i este totuna pe ce drum va merge Republica Moldova.
Pentru unificarea forţelor de opoziţie ntr-un bloc anticomunist unic s-a pronunţat fără echivoc şi diplomatul american William Hill, şeful Misiunii OSCE n Moldova, la nceputul acestui an. Afirmaţiile sale au condus la o anumită ascuţire a relaţiilor cu conducerea Moldovei. Declaraţiilerea "Moldovei Democrate" este rezultatul unei munci asidue nu numai a persoanelor interesate din Moldova, ci şi din străinătate. Deşi acest lucru nu a fost afişat nicăieri, se ştie că n anul 2004 s-au aflat la Chişinău politologi de tot soiul şi specialişti n PR politic.
Cei mai cunoscuţi dintre ei snt angajaţii Institutului Democratic Naţional şi ai Institutului Republican. Acestea snt instituţii de cercetări ale principalelor două partide din SUA - Democratic şi Republican. Vizitele colaboratorilor acestor structuri la Chişinău, cnd nseşi SUA se pregătesc de alegeri, denotă că administraţiei americane nicidecum nu i este totuna pe ce drum va merge Republica Moldova.
Pentru unificarea forţelor de opoziţie ntr-un bloc anticomunist unic s-a pronunţat fără echivoc şi diplomatul american William Hill, şeful Misiunii OSCE n Moldova, la nceputul acestui an. Afirmaţiile sale au condus la o anumită ascuţire a relaţiilor cu conducerea Moldovei. Declaraţiile di "Moldovei Democrate" este rezultatul unei munci asidue nu numai a persoanelor interesate din Moldova, ci şi din străinătate. Deşi acest lucru nu a fost afişat nicăieri, se ştie că n anul 2004 s-au aflat la Chişinău politologi de tot soiul şi specialişti n PR politic.
Cei mai cunoscuţi dintre ei snt angajaţii Institutului Democratic Naţional şi ai Institutului Republican. Acestea snt instituţii de cercetări ale principalelor două partide din SUA - Democratic şi Republican. Vizitele colaboratorilor acestor structuri la Chişinău, cnd nseşi SUA se pregătesc de alegeri, denotă că administraţiei americane nicidecum nu i este totuna pe ce drum va merge Republica Moldova.
Pentru unificarea forţelor de opoziţie ntr-un bloc anticomunist unic s-a pronunţat fără echivoc şi diplomatul american William Hill, şeful Misiunii OSCE n Moldova, la nceputul acestui an. Afirmaţiile sale au condus la o anumită ascuţire a relaţiilor cu conducerea Moldovei. Declaraţiile di "Moldovei Democrate" este rezultatul unei munci asidue nu numai a persoanelor interesate din Moldova, ci şi din străinătate. Deşi acest lucru nu a fost afişat nicăieri, se ştie că n anul 2004 s-au aflat la Chişinău politologi de tot soiul şi specialişti n PR politic.
Cei mai cunoscuţi dintre ei snt angajaţii Institutului Democratic Naţional şi ai Institutului Republican. Acestea snt instituţii de cercetări ale principalelor două partide din SUA - Democratic şi Republican. Vizitele colaboratorilor acestor structuri la Chişinău, cnd nseşi SUA se pregătesc de alegeri, denotă că administraţiei americane nicidecum nu i este totuna pe ce drum va merge Republica Moldova.
Pentru unificarea forţelor de opoziţie ntr-un bloc anticomunist unic s-a pronunţat fără echivoc şi diplomatul american William Hill, şeful Misiunii OSCE n Moldova, la nceputul acestui an. Afirmaţiile sale au condus la o anumită ascuţire a relaţiilor cu conducerea Moldovei. Declaraţiile diplomatului american au fost urmate chiar de o reacţie a aparatului preşedintelui, după care el a fost nevoit să dea anumite explicaţii. Nici ntlnirile politologilor americani cu liderii partidelor de opoziţie din Moldova nu au contribuit la ntărirea nţelegerii reciproce dintre autorităţile moldoveneşti şi Ambasada SUA din Chişinău.
Iniţial, părea că munca experţilor americani nu se va ncununa de succes. Ei au ajuns la o concluzie deloc mbucurătoare, despre care agenţia INFOTAG a scris n repetate rnduri n comentariile politice: politologii moldoveni pot vorbi mult timp despre necesitatea unificării forţelor şi a constituirii blocurilor, dar ei nu snt n stare să se nţeleagă ntre dnşii. Toate negocierile dintre partide ajung, de regulă, n impas cnd vine vorba despre cine va fi lider. Fiecare lider de partid este gata să recunoască necesitatea unificării numai cu condiţia că ceilalţi se vor unifica n jurul său.
Aşa a fost pnă acum. Dar, probabil%2 diplomatului american au fost urmate chiar de o reacţie a aparatului preşedintelui, după care el a fost nevoit să dea anumite explicaţii. Nici ntlnirile politologilor americani cu liderii partidelor de opoziţie din Moldova nu au contribuit la ntărirea nţelegerii reciproce dintre autorităţile moldoveneşti şi Ambasada SUA din Chişinău.
Iniţial, părea că munca experţilor americani nu se va ncununa de succes. Ei au ajuns la o concluzie deloc mbucurătoare, despre care agenţia INFOTAG a scris n repetate rnduri n comentariile politice: politologii moldoveni pot vorbi mult timp despre necesitatea unificării forţelor şi a constituirii blocurilor, dar ei nu snt n stare să se nţeleagă ntre dnşii. Toate negocierile dintre partide ajung, de regulă, n impas cnd vine vorba despre cine va fi lider. Fiecare lider de partid este gata să recunoască necesitatea unificării numai cu condiţia că ceilalţi se vor unifica n jurul său.
Aşa a fost pnă acum. Dar, probabil, dplomatului american au fost urmate chiar de o reacţie a aparatului preşedintelui, după care el a fost nevoit să dea anumite explicaţii. Nici ntlnirile politologilor americani cu liderii partidelor de opoziţie din Moldova nu au contribuit la ntărirea nţelegerii reciproce dintre autorităţile moldoveneşti şi Ambasada SUA din Chişinău.
Iniţial, părea că munca experţilor americani nu se va ncununa de succes. Ei au ajuns la o concluzie deloc mbucurătoare, despre care agenţia INFOTAG a scris n repetate rnduri n comentariile politice: politologii moldoveni pot vorbi mult timp despre necesitatea unificării forţelor şi a constituirii blocurilor, dar ei nu snt n stare să se nţeleagă ntre dnşii. Toate negocierile dintre partide ajung, de regulă, n impas cnd vine vorba despre cine va fi lider. Fiecare lider de partid este gata să recunoască necesitatea unificării numai cu condiţia că ceilalţi se vor unifica n jurul său.
Aşa a fost pnă acum. Dar, probabil, dplomatului american au fost urmate chiar de o reacţie a aparatului preşedintelui, după care el a fost nevoit să dea anumite explicaţii. Nici ntlnirile politologilor americani cu liderii partidelor de opoziţie din Moldova nu au contribuit la ntărirea nţelegerii reciproce dintre autorităţile moldoveneşti şi Ambasada SUA din Chişinău.
Iniţial, părea că munca experţilor americani nu se va ncununa de succes. Ei au ajuns la o concluzie deloc mbucurătoare, despre care agenţia INFOTAG a scris n repetate rnduri n comentariile politice: politologii moldoveni pot vorbi mult timp despre necesitatea unificării forţelor şi a constituirii blocurilor, dar ei nu snt n stare să se nţeleagă ntre dnşii. Toate negocierile dintre partide ajung, de regulă, n impas cnd vine vorba despre cine va fi lider. Fiecare lider de partid este gata să recunoască necesitatea unificării numai cu condiţia că ceilalţi se vor unifica n jurul său.
Aşa a fost pnă acum. Dar, probabil, de data aceasta preţul problemei a fost prea mare. Şi, posibil, se vor găsi mijloace suplimentare pentru finanţarea acţiunilor necesare ale noului bloc politic. Iarăşi, posibil, nu fără participarea din afară.
Rusia nu ascunde că are propriile interese geopolitice n Moldova. Se putea presupune că Moscova nu va şedea cu minile ncrucişate şi va urmări liniştită cum Republica Moldova se pregăteşte de alegerile parlamentare, n care comuniştii au toate şansele să reitereze succesul din anul 2001. Iar Kremlinul nu mai dă crezare promisiunilor frumoase ale lui Vladimir Voronin şi, cu siguranţă, ar dori să aibă de a face cu un politician mai previzibil (şi mai influenţabil!) n fruntea Republicii Moldova. De aici şi vizitele efectuate n anul 2004 la Moscova de principalii "centrişti": Dumitru Braghiş, Dumitru Diacov, Serafim Urechean. Acestea au fost "pur şi simplu consultări", dar, probabil, şi ele au jucat un rol important n dialogul partidelor de opoziţie dinC de data aceasta preţul problemei a fost prea mare. Şi, posibil, se vor găsi mijloace suplimentare pentru finanţarea acţiunilor necesare ale noului bloc politic. Iarăşi, posibil, nu fără participarea din afară.
Rusia nu ascunde că are propriile interese geopolitice n Moldova. Se putea presupune că Moscova nu va şedea cu minile ncrucişate şi va urmări liniştită cum Republica Moldova se pregăteşte de alegerile parlamentare, n care comuniştii au toate şansele să reitereze succesul din anul 2001. Iar Kremlinul nu mai dă crezare promisiunilor frumoase ale lui Vladimir Voronin şi, cu siguranţă, ar dori să aibă de a face cu un politician mai previzibil (şi mai influenţabil!) n fruntea Republicii Moldova. De aici şi vizitele efectuate n anul 2004 la Moscova de principalii "centrişti": Dumitru Braghiş, Dumitru Diacov, Serafim Urechean. Acestea au fost "pur şi simplu consultări", dar, probabil, şi ele au jucat un rol important n dialogul partidelor de opoziţie din Moe data aceasta preţul problemei a fost prea mare. Şi, posibil, se vor găsi mijloace suplimentare pentru finanţarea acţiunilor necesare ale noului bloc politic. Iarăşi, posibil, nu fără participarea din afară.
Rusia nu ascunde că are propriile interese geopolitice n Moldova. Se putea presupune că Moscova nu va şedea cu minile ncrucişate şi va urmări liniştită cum Republica Moldova se pregăteşte de alegerile parlamentare, n care comuniştii au toate şansele să reitereze succesul din anul 2001. Iar Kremlinul nu mai dă crezare promisiunilor frumoase ale lui Vladimir Voronin şi, cu siguranţă, ar dori să aibă de a face cu un politician mai previzibil (şi mai influenţabil!) n fruntea Republicii Moldova. De aici şi vizitele efectuate n anul 2004 la Moscova de principalii "centrişti": Dumitru Braghiş, Dumitru Diacov, Serafim Urechean. Acestea au fost "pur şi simplu consultări", dar, probabil, şi ele au jucat un rol important n dialogul partidelor de opoziţie din Moe data aceasta preţul problemei a fost prea mare. Şi, posibil, se vor găsi mijloace suplimentare pentru finanţarea acţiunilor necesare ale noului bloc politic. Iarăşi, posibil, nu fără participarea din afară.
Rusia nu ascunde că are propriile interese geopolitice n Moldova. Se putea presupune că Moscova nu va şedea cu minile ncrucişate şi va urmări liniştită cum Republica Moldova se pregăteşte de alegerile parlamentare, n care comuniştii au toate şansele să reitereze succesul din anul 2001. Iar Kremlinul nu mai dă crezare promisiunilor frumoase ale lui Vladimir Voronin şi, cu siguranţă, ar dori să aibă de a face cu un politician mai previzibil (şi mai influenţabil!) n fruntea Republicii Moldova. De aici şi vizitele efectuate n anul 2004 la Moscova de principalii "centrişti": Dumitru Braghiş, Dumitru Diacov, Serafim Urechean. Acestea au fost "pur şi simplu consultări", dar, probabil, şi ele au jucat un rol important n dialogul partidelor de opoziţie din Moldova.
Pe de altă parte, asupra desfăşurării procesului politic ncearcă să influenţeze şi Romnia. Bucureştiul a obosit de confruntarea cu Chişinăul oficial. Cu att mai mult, cu ct acest lucru mpiedică mult soluţionarea problemei privind integrarea europeană, şi aşa dificilă. n plus, şi Bucureştiul a nceput să nţeleagă că cooperarea cu un singur partid - Partidul Popular Creştin Democrat - duce doar la cheltuirea mijloacelor băneşti, dar nu poţi miza pe cine ştie ce efect. De aceea, lumea a nceput să vobească precum că Partidul Social-Democrat, aflat la guvernare n Romnia, preferă să aibă de a face cu alte forţe politice din Republica Moldova. Este vorba, nainte de toate, de Partidul Social-Liberal şi de Partidul Democrat.
Constituirea Blocului "Moldova Democrată" cu aproape un an pnă la alegeri ncă nu nseamnă participarea acestuia la scrutin anume n această componenţă. &#350%3ldova.
Pe de altă parte, asupra desfăşurării procesului politic ncearcă să influenţeze şi Romnia. Bucureştiul a obosit de confruntarea cu Chişinăul oficial. Cu att mai mult, cu ct acest lucru mpiedică mult soluţionarea problemei privind integrarea europeană, şi aşa dificilă. n plus, şi Bucureştiul a nceput să nţeleagă că cooperarea cu un singur partid - Partidul Popular Creştin Democrat - duce doar la cheltuirea mijloacelor băneşti, dar nu poţi miza pe cine ştie ce efect. De aceea, lumea a nceput să vobească precum că Partidul Social-Democrat, aflat la guvernare n Romnia, preferă să aibă de a face cu alte forţe politice din Republica Moldova. Este vorba, nainte de toate, de Partidul Social-Liberal şi de Partidul Democrat.
Constituirea Blocului "Moldova Democrată" cu aproape un an pnă la alegeri ncă nu nseamnă participarea acestuia la scrutin anume n această componenţă. Şubrezenia unei astfel de coaliţii se vede cu ochiul liber. Se cunosc bine divergenţele de principiu care au existat ntotdeauna ntre componentele social-democrate şi liberale ale AMN. Precum şi despre convieţuirea dificilă a celor trei copreşedinţi ai Alianţei: Dumitru Braghiş, Serafim Urechean şi Veaceslav Untilă. Şi se poate doar presupune ct de mult se va complica situaţia n noul bloc după ce la acesta vor adera Partidul Democrat şi social-liberalii! Mai ales că e puţin probabil că chestiunea cu privire la lider, care i dezbină n mod tradiţional pe democraţii moldoveni, poate fi considerată rezolvată definitiv .
Deocamdată, noul bloc politic speră să cuprindă un larg spectru al electoratului: n centru vor lucra Braghiş şi Urechean, pe stnga eşichierului politic - Diacov şi Guţu, iar pe dreapta - Serebrian şi Untilă. Ce e drept, n viaţă totul ar putea fi mai complicat dect pe hrtie. Şi ai putea nu numai să atragi, ci să şi Moldova.
Pe de altă parte, asupra desfăşurării procesului politic ncearcă să influenţeze şi Romnia. Bucureştiul a obosit de confruntarea cu Chişinăul oficial. Cu att mai mult, cu ct acest lucru mpiedică mult soluţionarea problemei privind integrarea europeană, şi aşa dificilă. n plus, şi Bucureştiul a nceput să nţeleagă că cooperarea cu un singur partid - Partidul Popular Creştin Democrat - duce doar la cheltuirea mijloacelor băneşti, dar nu poţi miza pe cine ştie ce efect. De aceea, lumea a nceput să vobească precum că Partidul Social-Democrat, aflat la guvernare n Romnia, preferă să aibă de a face cu alte forţe politice din Republica Moldova. Este vorba, nainte de toate, de Partidul Social-Liberal şi de Partidul Democrat.
Constituirea Blocului "Moldova Democrată" cu aproape un an pnă la alegeri ncă nu nseamnă participarea acestuia la scrutin anume n această componenţă. &#350%3ldova.
Pe de altă parte, asupra desfăşurării procesului politic ncearcă să influenţeze şi Romnia. Bucureştiul a obosit de confruntarea cu Chişinăul oficial. Cu att mai mult, cu ct acest lucru mpiedică mult soluţionarea problemei privind integrarea europeană, şi aşa dificilă. n plus, şi Bucureştiul a nceput să nţeleagă că cooperarea cu un singur partid - Partidul Popular Creştin Democrat - duce doar la cheltuirea mijloacelor băneşti, dar nu poţi miza pe cine ştie ce efect. De aceea, lumea a nceput să vobească precum că Partidul Social-Democrat, aflat la guvernare n Romnia, preferă să aibă de a face cu alte forţe politice din Republica Moldova. Este vorba, nainte de toate, de Partidul Social-Liberal şi de Partidul Democrat.
Constituirea Blocului "Moldova Democrată" cu aproape un an pnă la alegeri ncă nu nseamnă participarea acestuia la scrutin anume n această componenţă. Şubrezenia unei astfel de coaliţii se vede cu ochiul liber. Se cunosc bine divergenţele de principiu care au existat ntotdeauna ntre componentele social-democrate şi liberale ale AMN. Precum şi despre convieţuirea dificilă a celor trei copreşedinţi ai Alianţei: Dumitru Braghiş, Serafim Urechean şi Veaceslav Untilă. Şi se poate doar presupune ct de mult se va complica situaţia n noul bloc după ce la acesta vor adera Partidul Democrat şi social-liberalii! Mai ales că e puţin probabil că chestiunea cu privire la lider, care i dezbină n mod tradiţional pe democraţii moldoveni, poate fi considerată rezolvată definitiv .
Deocamdată, noul bloc politic speră să cuprindă un larg spectru al electoratului: n centru vor lucra Braghiş şi Urechean, pe stnga eşichierului politic - Diacov şi Guţu, iar pe dreapta - Serebrian şi Untilă. Ce e drept, n viaţă totul ar putea fi mai complicat dect pe hrtie. Şi ai putea nu numai să atragi, ci să şi pierBubrezenia unei astfel de coaliţii se vede cu ochiul liber. Se cunosc bine divergenţele de principiu care au existat ntotdeauna ntre componentele social-democrate şi liberale ale AMN. Precum şi despre convieţuirea dificilă a celor trei copreşedinţi ai Alianţei: Dumitru Braghiş, Serafim Urechean şi Veaceslav Untilă. Şi se poate doar presupune ct de mult se va complica situaţia n noul bloc după ce la acesta vor adera Partidul Democrat şi social-liberalii! Mai ales că e puţin probabil că chestiunea cu privire la lider, care i dezbină n mod tradiţional pe democraţii moldoveni, poate fi considerată rezolvată definitiv .
Deocamdată, noul bloc politic speră să cuprindă un larg spectru al electoratului: n centru vor lucra Braghiş şi Urechean, pe stnga eşichierului politic - Diacov şi Guţu, iar pe dreapta - Serebrian şi Untilă. Ce e drept, n viaţă totul ar putea fi mai complicat dect pe hrtie. Şi ai putea nu numai să atragi, ci să şi pierBubrezenia unei astfel de coaliţii se vede cu ochiul liber. Se cunosc bine divergenţele de principiu care au existat ntotdeauna ntre componentele social-democrate şi liberale ale AMN. Precum şi despre convieţuirea dificilă a celor trei copreşedinţi ai Alianţei: Dumitru Braghiş, Serafim Urechean şi Veaceslav Untilă. Şi se poate doar presupune ct de mult se va complica situaţia n noul bloc după ce la acesta vor adera Partidul Democrat şi social-liberalii! Mai ales că e puţin probabil că chestiunea cu privire la lider, care i dezbină n mod tradiţional pe democraţii moldoveni, poate fi considerată rezolvată definitiv .
Deocamdată, noul bloc politic speră să cuprindă un larg spectru al electoratului: n centru vor lucra Braghiş şi Urechean, pe stnga eşichierului politic - Diacov şi Guţu, iar pe dreapta - Serebrian şi Untilă. Ce e drept, n viaţă totul ar putea fi mai complicat dect pe hrtie. Şi ai putea nu numai să atragi, ci să şi pierzi voturi. Din simplul motiv că mulţi cetăţeni ai Moldovei s-au deprins să nu rişte şi să voteze la sigur. Cei de stnga - pentru comunişti, cei de dreapta - pentru frontişti. Iar n centru, voturile se pulverizează. Şi ncă nu se ştie dacă adepţii lui Braghiş şi Urechean vor vota pentru blocul din care face parte Partidul Social-Liberal. O astfel de situaţie deja a existat n anul 2001. Atunci, au refuzat să voteze pentru "Alianţa Braghiş" adepţii săi care nu acceptau poziţia radicală de stnga a lui Victor Morev şi a altor socialişti. Calculele făcute de făuritorii blocului precum că socialiştii şi veteranii vor ajuta Alianţa să acumuleze voturi nu s-au ndreptăţit: i-au ntors spatele şi adevăraţii adepţi, care nu acceptau apropierea de extremă stngă.
Timpul va arăta cum va fi de această dată. Va depinde mult de comportamentul membrilor blocului n timpul care a rămas pn&#259zi voturi. Din simplul motiv că mulţi cetăţeni ai Moldovei s-au deprins să nu rişte şi să voteze la sigur. Cei de stnga - pentru comunişti, cei de dreapta - pentru frontişti. Iar n centru, voturile se pulverizează. Şi ncă nu se ştie dacă adepţii lui Braghiş şi Urechean vor vota pentru blocul din care face parte Partidul Social-Liberal. O astfel de situaţie deja a existat n anul 2001. Atunci, au refuzat să voteze pentru "Alianţa Braghiş" adepţii săi care nu acceptau poziţia radicală de stnga a lui Victor Morev şi a altor socialişti. Calculele făcute de făuritorii blocului precum că socialiştii şi veteranii vor ajuta Alianţa să acumuleze voturi nu s-au ndreptăţit: i-au ntors spatele şi adevăraţii adepţi, care nu acceptau apropierea de extremă stngă.
Timpul va arăta cum va fi de această dată. Va depinde mult de comportamentul membrilor blocului n timpul care a rămas pnă la alegeri. Chiar astăzi, ei lucrează la constituirea staff-ului electoral. Potrivit unor surse, tehnologii politici americani l-au propus pentru această funcţie pe Dumitru Nidelcu, fostul preşedinte al CEC. Alţii vorbesc despre candidatura lui Viorel Ţopa, consilier municipal, cunoscut financiar, precum şi despre cea a cunoscutului politician Nicolae Andronic, care ncă n anul 1994 a fost şeful staff-ului Partidului Democrat-Agrar, care a cştigat atunci alegerile.
nsă, pnă la formarea staff-ului, componentele noului bloc politic urmează să depăşească divergenţele existente. Despre acestea denotă chiar şi faptul că documentul privind constituirea "Moldovei Democrate" a fost semnat pe 8 mai, nsă acest lucru ncă nu a fost anunţat. n week-end-ul trecut, Consiliul Naţional al PSL a anunţat, primul, despre aprobarea documentului, nsă liberalii au obţinut această decizie cu greu. Acest lucru l demonstrează chiar faptul că o treime dintre participanţii la şedinţă s-au ab# pierzi voturi. Din simplul motiv că mulţi cetăţeni ai Moldovei s-au deprins să nu rişte şi să voteze la sigur. Cei de stnga - pentru comunişti, cei de dreapta - pentru frontişti. Iar n centru, voturile se pulverizează. Şi ncă nu se ştie dacă adepţii lui Braghiş şi Urechean vor vota pentru blocul din care face parte Partidul Social-Liberal. O astfel de situaţie deja a existat n anul 2001. Atunci, au refuzat să voteze pentru "Alianţa Braghiş" adepţii săi care nu acceptau poziţia radicală de stnga a lui Victor Morev şi a altor socialişti. Calculele făcute de făuritorii blocului precum că socialiştii şi veteranii vor ajuta Alianţa să acumuleze voturi nu s-au ndreptăţit: i-au ntors spatele şi adevăraţii adepţi, care nu acceptau apropierea de extremă stngă.
Timpul va arăta cum va fi de această dată. Va depinde mult de comportamentul membrilor blocului n timpul care a rămas pn&#259zi voturi. Din simplul motiv că mulţi cetăţeni ai Moldovei s-au deprins să nu rişte şi să voteze la sigur. Cei de stnga - pentru comunişti, cei de dreapta - pentru frontişti. Iar n centru, voturile se pulverizează. Şi ncă nu se ştie dacă adepţii lui Braghiş şi Urechean vor vota pentru blocul din care face parte Partidul Social-Liberal. O astfel de situaţie deja a existat n anul 2001. Atunci, au refuzat să voteze pentru "Alianţa Braghiş" adepţii săi care nu acceptau poziţia radicală de stnga a lui Victor Morev şi a altor socialişti. Calculele făcute de făuritorii blocului precum că socialiştii şi veteranii vor ajuta Alianţa să acumuleze voturi nu s-au ndreptăţit: i-au ntors spatele şi adevăraţii adepţi, care nu acceptau apropierea de extremă stngă.
Timpul va arăta cum va fi de această dată. Va depinde mult de comportamentul membrilor blocului n timpul care a rămas pnă la alegeri. Chiar astăzi, ei lucrează la constituirea staff-ului electoral. Potrivit unor surse, tehnologii politici americani l-au propus pentru această funcţie pe Dumitru Nidelcu, fostul preşedinte al CEC. Alţii vorbesc despre candidatura lui Viorel Ţopa, consilier municipal, cunoscut financiar, precum şi despre cea a cunoscutului politician Nicolae Andronic, care ncă n anul 1994 a fost şeful staff-ului Partidului Democrat-Agrar, care a cştigat atunci alegerile.
nsă, pnă la formarea staff-ului, componentele noului bloc politic urmează să depăşească divergenţele existente. Despre acestea denotă chiar şi faptul că documentul privind constituirea "Moldovei Democrate" a fost semnat pe 8 mai, nsă acest lucru ncă nu a fost anunţat. n week-end-ul trecut, Consiliul Naţional al PSL a anunţat, primul, despre aprobarea documentului, nsă liberalii au obţinut această decizie cu greu. Acest lucru l demonstrează chiar faptul că o treime dintre participanţii la şedinţă s-au ab# la alegeri. Chiar astăzi, ei lucrează la constituirea staff-ului electoral. Potrivit unor surse, tehnologii politici americani l-au propus pentru această funcţie pe Dumitru Nidelcu, fostul preşedinte al CEC. Alţii vorbesc despre candidatura lui Viorel Ţopa, consilier municipal, cunoscut financiar, precum şi despre cea a cunoscutului politician Nicolae Andronic, care ncă n anul 1994 a fost şeful staff-ului Partidului Democrat-Agrar, care a cştigat atunci alegerile.
nsă, pnă la formarea staff-ului, componentele noului bloc politic urmează să depăşească divergenţele existente. Despre acestea denotă chiar şi faptul că documentul privind constituirea "Moldovei Democrate" a fost semnat pe 8 mai, nsă acest lucru ncă nu a fost anunţat. n week-end-ul trecut, Consiliul Naţional al PSL a anunţat, primul, despre aprobarea documentului, nsă liberalii au obţinut această decizie cu greu. Acest lucru l demonstrează chiar faptul că o treime dintre participanţii la şedinţă s-au ab&#355%3 la alegeri. Chiar astăzi, ei lucrează la constituirea staff-ului electoral. Potrivit unor surse, tehnologii politici americani l-au propus pentru această funcţie pe Dumitru Nidelcu, fostul preşedinte al CEC. Alţii vorbesc despre candidatura lui Viorel Ţopa, consilier municipal, cunoscut financiar, precum şi despre cea a cunoscutului politician Nicolae Andronic, care ncă n anul 1994 a fost şeful staff-ului Partidului Democrat-Agrar, care a cştigat atunci alegerile.
nsă, pnă la formarea staff-ului, componentele noului bloc politic urmează să depăşească divergenţele existente. Despre acestea denotă chiar şi faptul că documentul privind constituirea "Moldovei Democrate" a fost semnat pe 8 mai, nsă acest lucru ncă nu a fost anunţat. n week-end-ul trecut, Consiliul Naţional al PSL a anunţat, primul, despre aprobarea documentului, nsă liberalii au obţinut această decizie cu greu. Acest lucru l demonstrează chiar faptul că o treime dintre participanţii la şedinţă s-au abţinut de la vot. Ceilalţi insistă asupra creării de către membrii blocului a fracţiunilor comune n toate consiliile locale. Iar acest lucru pare destul de problematic, ndeosebi n cazurile n care capacitatea de funcţionare a consiliilor locale este asigurat ă prin cooperarea unor componente ale noului bloc cu Partidul Comuniştilor.
Deocamdată, este evident doar faptul că n viitoarele alegeri vor fi mai puţini concurenţi ca acum trei ani. n afară de blocul care s-a conturat, pe centru vor mai ncerca să lupte pentru voturile alegătorilor Partidul Social-Democrat, etern partid extraparlamentar, şi Uniunea Centristă. Liderii partidelor respective au participat la negocierile privind constituirea blocului, dar au decis să participe la alegeri n mod independent - au trntit uşa şi au declarat că nu doresc să participe la "colhozuri politice". Ei şi-au argumentat, n particular, poziţia prin necesitatea "respectării doctrinelor", uitnd, totodată, că doctrina Uniunii Centriste rămne un secret pentru un cerc larg de alegători, iar social-democra&#355%5;inut de la vot. Ceilalţi insistă asupra creării de către membrii blocului a fracţiunilor comune n toate consiliile locale. Iar acest lucru pare destul de problematic, ndeosebi n cazurile n care capacitatea de funcţionare a consiliilor locale este asigurat ă prin cooperarea unor componente ale noului bloc cu Partidul Comuniştilor.
Deocamdată, este evident doar faptul că n viitoarele alegeri vor fi mai puţini concurenţi ca acum trei ani. n afară de blocul care s-a conturat, pe centru vor mai ncerca să lupte pentru voturile alegătorilor Partidul Social-Democrat, etern partid extraparlamentar, şi Uniunea Centristă. Liderii partidelor respective au participat la negocierile privind constituirea blocului, dar au decis să participe la alegeri n mod independent - au trntit uşa şi au declarat că nu doresc să participe la "colhozuri politice". Ei şi-au argumentat, n particular, poziţia prin necesitatea "respectării doctrinelor", uitnd, totodată, că doctrina Uniunii Centriste rămne un secret pentru un cerc larg de alegători, iar social-democraţii au participat, acum un an, la alegerile locale mpreună cu liberalii.
Dacă, n cele zece luni care au mai rămas, adversarii "colhozurilor politice" vor insista asupra poziţiei lor, ei riscă să obţină, n cel mai bun caz, mulţumiri din partea Partidului Comuniştilor pentru cele cteva procente de voturi pe care le vor rupe de la centrişti. Ca şi acum trei ani, aceste voturi vor fi mpărţite proporţional ntre partidele care vor ajunge n viitorul parlament.
PPCD consideră că, "pe această cale, regimul Voronin a uzurpat puterea n stat".
Congresul a atras atenţia asupra faptului că "toate documentele internaţionale n materie de drepturi ale omului, ratificate de ţara noastră, toate angajamentele internaţionale asumate n momentul admiterii Republicii Moldova n ONU, OSCE şi CE snt ncălcate cu brutalitate".
Delegaţii la congres şi-au exprimat regretul că "nu există un tribunal internaţional care ar condamna crimele mpotriva umanităţii, genocidul, teroarea şi violenţa ca politică de stat comise de comunişti după lovitura din 1917 n Rusia, iar mai trziu şi n celelalte ţări comunizate".
"Procesul asupra comunismului trebuie să devină acel act istoric reparatoriu care să readucă popoarele Europei la depăşirea efectelor dezastruoase provocate de dominaţia regimurilor de factură totalitară, inspirate din teoria marxistă şi practica leninistă", se spune n rezoluţie.
PPCD s-a pronunţat n susţinerea tuturor documentelor internaţionale privind condamnarea comunismului, care există pnă n prezent.
...ŞI PENTRU IEŞIREA MOLDOVEI DIN CSI
Chişinău, 17 mai ( INFOTAG ). Ieşirea Moldovei din CSI şi "aplicarea unui plan de acţiuni ce va urgenta integrarea Republicii Moldova n structurile euroatlantice" va fi unul din punctele de bază ale guvernării Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD), n cazul n care această formaţiune va prelua puterea după următoarele alegeri parlamentare din 2005.
După cum relatează agenţia INFOTAG, ntr-o Proclamaţie "Cu privire la strategia electorală", adoptată de către congresul VIII al PPCD, care a avut loc duminică n Piaţa Marii Adunări Naţionale, se menţionează că primul lucru pe care-l vor face creştin-democraţii după venirea la putere va fi "restabilirea şi consolidarea instituţiilor democratice, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului".
Printre măsurile care vor fi ntreprinse pentru atingerea acestui scop se numără: decomunizarea legislaţiei şi armonizarea ei cu cea europeană; restabilirea independenţei organelor de drept; reorganizarea administrativ-teritorială; asigurarea autonomiei puterii locale; reorganizarea administraţiei publice centrale prin reducerea aparatului birocratic; asigurarea autonomiei universitare; protejarea drepturilor tuturor minorităţilor naţionale şi garantarea egalităţii ntre ele.
PPCD intenţionează Binut de la vot. Ceilalţi insistă asupra creării de către membrii blocului a fracţiunilor comune n toate consiliile locale. Iar acest lucru pare destul de problematic, ndeosebi n cazurile n care capacitatea de funcţionare a consiliilor locale este asigurat ă prin cooperarea unor componente ale noului bloc cu Partidul Comuniştilor.
Deocamdată, este evident doar faptul că n viitoarele alegeri vor fi mai puţini concurenţi ca acum trei ani. n afară de blocul care s-a conturat, pe centru vor mai ncerca să lupte pentru voturile alegătorilor Partidul Social-Democrat, etern partid extraparlamentar, şi Uniunea Centristă. Liderii partidelor respective au participat la negocierile privind constituirea blocului, dar au decis să participe la alegeri n mod independent - au trntit uşa şi au declarat că nu doresc să participe la "colhozuri politice". Ei şi-au argumentat, n particular, poziţia prin necesitatea "respectării doctrinelor", uitnd, totodată, că doctrina Uniunii Centriste rămne un secret pentru un cerc larg de alegători, iar social-democra&#355%5;inut de la vot. Ceilalţi insistă asupra creării de către membrii blocului a fracţiunilor comune n toate consiliile locale. Iar acest lucru pare destul de problematic, ndeosebi n cazurile n care capacitatea de funcţionare a consiliilor locale este asigurat ă prin cooperarea unor componente ale noului bloc cu Partidul Comuniştilor.
Deocamdată, este evident doar faptul că n viitoarele alegeri vor fi mai puţini concurenţi ca acum trei ani. n afară de blocul care s-a conturat, pe centru vor mai ncerca să lupte pentru voturile alegătorilor Partidul Social-Democrat, etern partid extraparlamentar, şi Uniunea Centristă. Liderii partidelor respective au participat la negocierile privind constituirea blocului, dar au decis să participe la alegeri n mod independent - au trntit uşa şi au declarat că nu doresc să participe la "colhozuri politice". Ei şi-au argumentat, n particular, poziţia prin necesitatea "respectării doctrinelor", uitnd, totodată, că doctrina Uniunii Centriste rămne un secret pentru un cerc larg de alegători, iar social-democraţii au participat, acum un an, la alegerile locale mpreună cu liberalii.
Dacă, n cele zece luni care au mai rămas, adversarii "colhozurilor politice" vor insista asupra poziţiei lor, ei riscă să obţină, n cel mai bun caz, mulţumiri din partea Partidului Comuniştilor pentru cele cteva procente de voturi pe care le vor rupe de la centrişti. Ca şi acum trei ani, aceste voturi vor fi mpărţite proporţional ntre partidele care vor ajunge n viitorul parlament.
PPCD consideră că, "pe această cale, regimul Voronin a uzurpat puterea n stat".
Congresul a atras atenţia asupra faptului că "toate documentele internaţionale n materie de drepturi ale omului, ratificate de ţara noastră, toate angajamentele internaţionale asumate n momentul admiterii Republicii Moldova n ONU, OSCE şi CE snt ncălcate cu brutalitate".
Delegaţii la congres şi-au exprimat regretul că "nu există un tribunal internaţional care ar condamna crimele mpotriva umanităţii, genocidul, teroarea şi violenţa ca politică de stat comise de comunişti după lovitura din 1917 n Rusia, iar mai trziu şi n celelalte ţări comunizate".
"Procesul asupra comunismului trebuie să devină acel act istoric reparatoriu care să readucă popoarele Europei la depăşirea efectelor dezastruoase provocate de dominaţia regimurilor de factură totalitară, inspirate din teoria marxistă şi practica leninistă", se spune n rezoluţie.
PPCD s-a pronunţat n susţinerea tuturor documentelor internaţionale privind condamnarea comunismului, care există pnă n prezent.
...ŞI PENTRU IEŞIREA MOLDOVEI DIN CSI
Chişinău, 17 mai ( INFOTAG ). Ieşirea Moldovei din CSI şi "aplicarea unui plan de acţiuni ce va urgenta integrarea Republicii Moldova n structurile euroatlantice" va fi unul din punctele de bază ale guvernării Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD), n cazul n care această formaţiune va prelua puterea după următoarele alegeri parlamentare din 2005.
După cum relatează agenţia INFOTAG, ntr-o Proclamaţie "Cu privire la strategia electorală", adoptată de către congresul VIII al PPCD, care a avut loc duminică n Piaţa Marii Adunări Naţionale, se menţionează că primul lucru pe care-l vor face creştin-democraţii după venirea la putere va fi "restabilirea şi consolidarea instituţiilor democratice, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului".
Printre măsurile care vor fi ntreprinse pentru atingerea acestui scop se numără: decomunizarea legislaţiei şi armonizarea ei cu cea europeană; restabilirea independenţei organelor de drept; reorganizarea administrativ-teritorială; asigurarea autonomiei puterii locale; reorganizarea administraţiei publice centrale prin reducerea aparatului birocratic; asigurarea autonomiei universitare; protejarea drepturilor tuturor minorităţilor naţionale şi garantarea egalităţii ntre ele.
PPCD intenţionează să aplice "un program de refacere economică a ţării", care se va axa pe: reformarea şi dezvoltarea complementară a sectoarelor economice; stimularea producătorilor agricoli prin subvenţii, creditări preferenţiale şi asigurarea pieţelor de desfacere; ncurajarea investiţiilor străine şi autohtone; aplicarea unei politici fiscale stimulatorii; demonopolizarea pie* de Conturi, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare etc." - se spune n rezoluţie.
