Exerciţii de luciditate
În 1994, cel mai mare duşman al lui Roşca a fost PFD. Au câştigat agrarienii şi, la sfârşitul mandatului lor, am constatat cu stupoare că am fost aruncaţi cu 10 ani în urmă.
În 1998, după tipicul din Ţară, a fost gândită şi creată Convenţia Democrată din Moldova, o largă alianţă naţională a democraţilor, care trebuia să câştige alegerile. Pentru acest scop au fost puse la dispoziţie toate mijloacele necesare. Roşca l-a făcut pe dracu-n patru - a provocat spirite, a lansat minciuni, a intimidat, a băgat zâzanie şi ură - ca nimeni dintre forţele democrate (în afară de Snegur) să nu pătrundă în CDM. În pofida unei superbe consultanţe electorale, CDM a luat un procent modest, chiar dacă a bătut foarte tare în PFD.
Apoi, cu o lună înainte ca UE să aprindă verde pe semaforul integrării europene, Roşca a doborât Guvernul Sturza. Apoi, împreună cu comuniştii, a votat alegeri anticipate, ştiind că comuniştii sunt avantajaţi. Apoi a urmat fraza “Dacă un comunist se uită pe geam şi spune că plouă, eu nu pot să neg acest lucru.”
În 2001, Roşca a bătut în toate partidele democratice, în special în PFD. Visul de aur al lui Roşca a fost realizat: Valeriu Matei, obsesia lui de ani de zile, e la pământ! E adevărat, au câştigat comuniştii, dar nu contează că ne-am pomenit aruncaţi cu încă 10 ani în urmă!
În 2005, Roşa a bătut în forţele democratice, în special în BMD. Au câştigat comuniştii.
Urmează alegeri repetate. Roşca va continua să bată în BMD şi-i va aduce pe comunişti din nou la putere, cu un procent şi mai mare.