Avocatul elevilor de la Liceul „Gheorghe Asachi”, cercetati de politie pentru deteriorarea inscriptiei „moldo” de pe frontispiciul institutiei, sustine ca dosarul intentat ar trebui sa fie clasat din lipsa componentelor infractiunii. Gheorghe Starcea, care este si tatal unuia dintre liceeni, a declarat ca saptamana trecuta, la „Gh. Asachi” nu a fost comisa nici o infractiune, iar liceenii si-au exprimat drepturile.
Comisariatul de politie al sectorului Centru din capitala a intentat un dosar penal in cazul deteriorarii inscriptiei de pe frontispiciul liceului „Gh. Asachi”, in temeiul art. 287 al. 2 al CP. Saptamana trecuta, un grup de liceeni a inlaturat cuvantul ”moldo” din noua inscriptie afisata de administratia institutiei, in semn de protest fata de modificarea titulaturii liceului din „roman-francez” in „moldo-francez”. Suspectati de savarsirea a ceea ce politia califica drept „act de huliganism agravant comis in grup” sunt 4 elevi, care au fost citati la comisariat pentru depozitii. Comisarul Dumitru Rusu a declarat presei ca politia cerceteaza acest caz la sesizarea directorului liceului “Gh. Asachi”. Prejudiciul material cauzat de elevi ar fi de circa 2 mii de lei.
Intre timp, administratia liceului a inaintat in adresa politiei un alt demers prin care informeaza ca institutia nu are pretentii referitor la prejudiciul cauzat pe motiv ca cheltuielile pentru inscriptia de pe frontispiciul liceului au fost suportate de parinti.
La randul sau, directorul liceului, Boris Volosatii spune ca era obligat sa sesizeze politia, in calitate de director al unei institutii de stat.
Deşi nu mai e de mult copil,
ministrul Ţvircun spune lucruri trăsnite
Poziţia Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului n privinţa schimbării denumirii liceelor care au n nume cuvntul „romno” este bine cunoscută - suntem cetăţenii unui stat independent, care se numeşte Republica Moldova şi instituţiile de nvăţămnt care-i aparţin nu pot să poarte numele unei ţări străine, adică al Romniei. Fapt pentru care trebuie „moldo”venizate. Cnd li se aminteşte că acest cuvnt face parte din sintagmele: „moldo-francez”, „moldo-englez” sau „moldo-german”, ceea ce formează un paradox n contextul declaraţiilor lor, reprezentanţii ministerului se oferă să ne facă şi o surpriză: „E vorba despre spaţiul geografic, dar nu despre limba de instruire, pentru că n lista obiectelor studiate din diplomele de absolvire, limba maternă va rămne cea romnă”.
O examinare atentă a declaraţiilor echipei lui Victor Ţvircun ne arată că acestea reprezintă, de fapt, nişte acţiuni de separatism politic şi, n consecinţă, nişte atacuri directe la independenţa RM. Or, declarnd că n sintagmele „moldo-francez”, „moldo-german” sau „moldo-englez”, cuvntul „moldo” se referă la denumirea ţării, ministerul dă de nţeles că este gata să cedeze teritoriul RM unor ţări străine, precum: Franţa, Germania sau Marea Britanie.
nsă o nouă surpriză a ministrului Ţvircun a dat peste cap propriile-i declaraţii anterioare, descoperind clar ce se ascunde sub capacul cu nebuloasa inscripţie „moldo” n denumirile liceelor din RM. Este vorba despre Hotărrea ministerului nr. 264, din 27 aprilie 2006, publicată n „Monitorul Oficial” de vineri, 12 mai, cu privire la acreditarea Liceului Teoretic Rus „Petru cel Mare” din Chişinău. Să fi primit Ţvircun asemenea mputerniciri de la Vladimir Voronin, nct să-şi permită să ofere Federaţiei Ruse teritoriul unei şcoli? Şi aceasta n condiţiile unor relaţii conflictuale dintre ţările noastre, nregistrate n ultimul an!
Dacă ar fi aşa, pentru că numai la această concluzie ne pot trimite recentele declaraţii ale ministerului, de ce Liceul „Petru cel Mare” nu a fost numit „moldo-rus”, căci e la mintea cocoşului faptul că el se află n spaţiul geografic al RM? Răspunsul la această ntrebare apare instantaneu. Pentru că la „Petru cel Mare” vor nvăţa doar elevi ruşi, iar instruirea se va face numai n limba rusă. La fel cum la „Gheorghe Asachi” şi la „Mircea Eliade” elevii nvaţă n limba romnă şi studiază aprofundat franceza şi, respectiv, engleza. Dacă la liceul rus s-ar fi făcut lecţii şi pentru moldoveni, n limba romnă, atunci ministrul n-ar fi pregetat să numească liceul „moldo-rus”.
E imposibil ca Victor Ţvircun să fi uitat că, pe timpurile cnd era şi el şcolar, n Moldova existau o mulţime de şcoli „moldo-ruse”, care se numeau aşa nu pentru că făceau parte din URSS, ci fiindcă aici copiii nvăţau n „limba moldovenească” şi n cea rusă. Dar nici atunci nu era vreo şcoală cu titlul: „sovietică”. De unde se vede limpede că argumentele ministrului n susţinerea moldovenizării şcolilor nu sunt nimic mai mult dect o glumă neinspirată, rudimentară, o glumă care nu prinde şi care e n stare să provoace doar dezacordul generaţiei n creştere. Căci copiilor nu le place să fie minţiţi cu atta neruşinare.
Pavel Păduraru, Timpul
(materiale luate de pe rupere.com)