TAWHEED
Definitii si Categorii:
Islamul crede in "Tawheed" ceea ce inseamna nu numai monoteism, adica credinta intr-un singur Dumnezeu, ci mult mai mult. Din punct de vedere lingvistic, Tawheed insemana "Unicitatea", sau "Sustinerea, Mentinerea Unicitatii" si deriva din verbul arabic "Wahhada".
Tawheed-ul poate fi impartit in 3 categorii:
(i) Tawheed ar-Ruboobeeyah
(i) Tawheed al-Asmaa-was-sifaat
(i) Tawheed al-Ibaadah or Uloohiyah
a. Tawheed ar-Ruboobeeyah (Sustinerea Unicitatii Domniei)
Prima categorie este "Tawheed ar-Ruboobeeyah". "Ruboobeeyah" provine din radacina "Rabb" insemnand Domnul, Sustinatorul si Intretinatorul.
Deaceea "Tawheed ar-Ruboobeeyah" ar inseamna mentinerea Unicitatii Domniei. Aceasta categorie se bazeaza pe conceptul fundamental ca numai Allah a cauzat toate lucrurile sa existe cand nu era nimic. El a creat sau a originat tot ceea ce exista din nimic. Numai El este singurul Creator, Sustinator si Intretinator a intregului Univers si tot ceea ce este in Univers, fara ca sa aiba nevoie de ceva din acest Univers.
b. Tawheed al-Asmaa-was-sifaat (Sustinerea Unicitatii Numelui lui Allah si atributelor Lui)
A doua categorie este "Tawheed al Asmaa was Sifat" ceea ce ar insemna proclamarea Unicitatii Numelui lui Allah si a atributelor Lui. Aceasta categorie se imparte in cinci aspecte:
(i) Allah trebuie sa fie adresat asa cum este prescris de El insasi sau de Profetul Lui: Allah trebuie sa fie numit si adresat in conformitate cu maniera in care El si profetul Lui L-au descris fara ca sa explice Nume si atributele Lui prin darea de alte intelesuri decat acelea evidente.
(ii) Allah trebuie sa fie numit si adresat catre asa cum El insasi s-a numit. Allah trebuie sa fie adresat fara ca sa I se dea orice nume sau atribute noi. Spre exemplu, Allah nu poate fi numit al-Ghaadib (Cel mai Manios) in pofida faptului ca El a zis ca El se maniaza, deoarece nici Allah, nici mesagerul Lui nu au folosit acest nume.
(iii) Allah este numit si adresat fara ca sa I se atribuie atributele creatiei Lui, deci facand referinte la Dumnezeu noi trebuie sa ne abtinem strict de a atribui lui Lui atributele celor ce El a creat. Spre exemplu, in Biblie Dumnezeu este aratat precum ca s-ar cai sau ar avea ganduri proaste in acelasi mod in care fiintele umane procedeaza cand realizeaza greselile lor. Aceasta este complet impotriva principiului de Tawheed. Dumnezeu nu se caieste si nici nu comite greseli sau erori.
Principiu de baza de utilizare a atributelor lui Allah ne este dat in Coranul Sfant, in Surah Ash-Shurah:
"Nu este nimic asemenea cu El. El este Cel care Aude Totul si Cel care Vede Totul"
(Sfantul Qur'an 42:11)
Desi auzul si vazul sunt calitati umane, cand atribuite Divinitatii, ele sunt fara comparatie in perfectiunea lor, spre deosebire cand sunt asociate cu fiintele umane care au nevoie de urechi, ochi, etc, si care sunt limitate in auzul si vederea lor.
(iv) Oamenilor nu pot fi date nici un atribut al lui Dumnezeu:
Sa i se refere fiintei umane cu vre-un atribut de-al lui Dumnezeu vine deasemenea impotriva principiului Tawheed-ului. Spre exemplu, referinduse la o persoana precum ca n-ar avea inceput sau sfarsit (infinit).
(v) Numele lui Allah nu poate fi dat creatiilor Lui. Unele nume divine in forma lor nedefinita, precum "Raoof" sau "Raheem" sunt nume permisibile pentru oameni deoarece Allah a folosit aceste nume pentru profeti: insa "Ar-Raoof" (Cel mai Pios) si Ar-Raheem (Cel mai Indurator) pot fi folosite numai prefixate de "Abd", ce inseamna "rob" sau "servitorul", spre exemplu "Abdur-Raoof" (Robul Celui mai Pios) sau "Abdur-Raheem" (Robul Celui mai Indurator).
c.Tawheed al-Ibaadah or Uloohiyah (Mentinerea tuturor feluri de inchinare numai pentru Allah):
(i) Definitia si intelesul cuvantului "Ibaadah":
"Tawheed al-Ibaadah" inseamna mentinerea a tuturor feluri de inchinare (Ibaadah) exclusiv pentru Allah. Cuvantul Ibaadah (inchinare) provine din cuvantul arab "Abd" insemnand rob sau servitor. Deci Ibaadah ar insemna servitudine sau inchinare. Rugaciunea (Salaah) este forma cea mai inalta de inchinare insa nu este si singura forma. Oamenii au perceptia gresita precum inchinarea lui Allah ar insemna numai rugaciunile servitudinea rituala. Indeplinirea poruncilor lui Dumnezeu si abtinerea de la lucruri interzise de El tot este o forma de Ibaadah (inchinare) si aceasta inchinare este rezervata numai pentru Allah si nimeni altul.
(ii) Toate trei categorii trebuie sa fie respectate simultan.
Doar credinta in primele 2 categorii a Tawheed-ulul fara implementarea Tawheed-al-Ibaadah este inutila. Coranul ne da exemplul a "Mushrikeen" (idolatrilor) din timpul Profetului (pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra lui) care au confirmat primele doua aspecte a Tawheed-ului. Sfantul Coran zice:
"Spune: "Cine va da voua hrana indestulatoare din cer si de pe pamant si cine este stapan peste auz si peste vaz si-l scoate pe cel cu viata din cel fara viata si-l scoate pe cel fara viata din cel cu viata si Cel care oranduieste toate lucrurile?" Vor raspunde ei: "Allah!" Atunci spune: "Oare nu va este voua frica?" (Sfantul Qur'an 10:31)
Exemplul asemanator este repetatin Surah Zukhruf a Sfantului Coran:
"Si daca ii intrebi cine i-a creat pe ei, vor raspunde: "Allah!" Atunci cum de se intorc ei?" (Sfantul Qur'ran 43:87)
Mecanii pagani stiau ca Allah era Creatorul, Sustinatorul si Domnul lor. Insa ei nu au fost musulmani deoarece ei deasemenea se inchinau altor deitati alaturi de Allah. Allah i-a categorizat pe ei ca "Kuffar" (Necredinciosi) si Mushrikeen (idolatrii si cei ce ii asociaza parteneri lui Dumnezeu).
"Iar cei mai multi dintre ei nu cred in Allah, fara sa-I faca Lui asociati!" (sfantul Qur'an 12:106)
Deci Tawheed-al-Ibaadah adica rezervarea inchinarii numai pentru Unicul Dumnezeu este cel mai important aspect al Tawheed-ului. Numai El merita sa fie inchinat Lui si numai El ne poate rasplati pentru inchinarea noastra.
Definitii si Categorii:
Islamul crede in "Tawheed" ceea ce inseamna nu numai monoteism, adica credinta intr-un singur Dumnezeu, ci mult mai mult. Din punct de vedere lingvistic, Tawheed insemana "Unicitatea", sau "Sustinerea, Mentinerea Unicitatii" si deriva din verbul arabic "Wahhada".
Tawheed-ul poate fi impartit in 3 categorii:
(i) Tawheed ar-Ruboobeeyah
(i) Tawheed al-Asmaa-was-sifaat
(i) Tawheed al-Ibaadah or Uloohiyah
a. Tawheed ar-Ruboobeeyah (Sustinerea Unicitatii Domniei)
Prima categorie este "Tawheed ar-Ruboobeeyah". "Ruboobeeyah" provine din radacina "Rabb" insemnand Domnul, Sustinatorul si Intretinatorul.
Deaceea "Tawheed ar-Ruboobeeyah" ar inseamna mentinerea Unicitatii Domniei. Aceasta categorie se bazeaza pe conceptul fundamental ca numai Allah a cauzat toate lucrurile sa existe cand nu era nimic. El a creat sau a originat tot ceea ce exista din nimic. Numai El este singurul Creator, Sustinator si Intretinator a intregului Univers si tot ceea ce este in Univers, fara ca sa aiba nevoie de ceva din acest Univers.
b. Tawheed al-Asmaa-was-sifaat (Sustinerea Unicitatii Numelui lui Allah si atributelor Lui)
A doua categorie este "Tawheed al Asmaa was Sifat" ceea ce ar insemna proclamarea Unicitatii Numelui lui Allah si a atributelor Lui. Aceasta categorie se imparte in cinci aspecte:
(i) Allah trebuie sa fie adresat asa cum este prescris de El insasi sau de Profetul Lui: Allah trebuie sa fie numit si adresat in conformitate cu maniera in care El si profetul Lui L-au descris fara ca sa explice Nume si atributele Lui prin darea de alte intelesuri decat acelea evidente.
(ii) Allah trebuie sa fie numit si adresat catre asa cum El insasi s-a numit. Allah trebuie sa fie adresat fara ca sa I se dea orice nume sau atribute noi. Spre exemplu, Allah nu poate fi numit al-Ghaadib (Cel mai Manios) in pofida faptului ca El a zis ca El se maniaza, deoarece nici Allah, nici mesagerul Lui nu au folosit acest nume.
(iii) Allah este numit si adresat fara ca sa I se atribuie atributele creatiei Lui, deci facand referinte la Dumnezeu noi trebuie sa ne abtinem strict de a atribui lui Lui atributele celor ce El a creat. Spre exemplu, in Biblie Dumnezeu este aratat precum ca s-ar cai sau ar avea ganduri proaste in acelasi mod in care fiintele umane procedeaza cand realizeaza greselile lor. Aceasta este complet impotriva principiului de Tawheed. Dumnezeu nu se caieste si nici nu comite greseli sau erori.
Principiu de baza de utilizare a atributelor lui Allah ne este dat in Coranul Sfant, in Surah Ash-Shurah:
"Nu este nimic asemenea cu El. El este Cel care Aude Totul si Cel care Vede Totul"
(Sfantul Qur'an 42:11)
Desi auzul si vazul sunt calitati umane, cand atribuite Divinitatii, ele sunt fara comparatie in perfectiunea lor, spre deosebire cand sunt asociate cu fiintele umane care au nevoie de urechi, ochi, etc, si care sunt limitate in auzul si vederea lor.
(iv) Oamenilor nu pot fi date nici un atribut al lui Dumnezeu:
Sa i se refere fiintei umane cu vre-un atribut de-al lui Dumnezeu vine deasemenea impotriva principiului Tawheed-ului. Spre exemplu, referinduse la o persoana precum ca n-ar avea inceput sau sfarsit (infinit).
(v) Numele lui Allah nu poate fi dat creatiilor Lui. Unele nume divine in forma lor nedefinita, precum "Raoof" sau "Raheem" sunt nume permisibile pentru oameni deoarece Allah a folosit aceste nume pentru profeti: insa "Ar-Raoof" (Cel mai Pios) si Ar-Raheem (Cel mai Indurator) pot fi folosite numai prefixate de "Abd", ce inseamna "rob" sau "servitorul", spre exemplu "Abdur-Raoof" (Robul Celui mai Pios) sau "Abdur-Raheem" (Robul Celui mai Indurator).
c.Tawheed al-Ibaadah or Uloohiyah (Mentinerea tuturor feluri de inchinare numai pentru Allah):
(i) Definitia si intelesul cuvantului "Ibaadah":
"Tawheed al-Ibaadah" inseamna mentinerea a tuturor feluri de inchinare (Ibaadah) exclusiv pentru Allah. Cuvantul Ibaadah (inchinare) provine din cuvantul arab "Abd" insemnand rob sau servitor. Deci Ibaadah ar insemna servitudine sau inchinare. Rugaciunea (Salaah) este forma cea mai inalta de inchinare insa nu este si singura forma. Oamenii au perceptia gresita precum inchinarea lui Allah ar insemna numai rugaciunile servitudinea rituala. Indeplinirea poruncilor lui Dumnezeu si abtinerea de la lucruri interzise de El tot este o forma de Ibaadah (inchinare) si aceasta inchinare este rezervata numai pentru Allah si nimeni altul.
(ii) Toate trei categorii trebuie sa fie respectate simultan.
Doar credinta in primele 2 categorii a Tawheed-ulul fara implementarea Tawheed-al-Ibaadah este inutila. Coranul ne da exemplul a "Mushrikeen" (idolatrilor) din timpul Profetului (pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra lui) care au confirmat primele doua aspecte a Tawheed-ului. Sfantul Coran zice:
"Spune: "Cine va da voua hrana indestulatoare din cer si de pe pamant si cine este stapan peste auz si peste vaz si-l scoate pe cel cu viata din cel fara viata si-l scoate pe cel fara viata din cel cu viata si Cel care oranduieste toate lucrurile?" Vor raspunde ei: "Allah!" Atunci spune: "Oare nu va este voua frica?" (Sfantul Qur'an 10:31)
Exemplul asemanator este repetatin Surah Zukhruf a Sfantului Coran:
"Si daca ii intrebi cine i-a creat pe ei, vor raspunde: "Allah!" Atunci cum de se intorc ei?" (Sfantul Qur'ran 43:87)
Mecanii pagani stiau ca Allah era Creatorul, Sustinatorul si Domnul lor. Insa ei nu au fost musulmani deoarece ei deasemenea se inchinau altor deitati alaturi de Allah. Allah i-a categorizat pe ei ca "Kuffar" (Necredinciosi) si Mushrikeen (idolatrii si cei ce ii asociaza parteneri lui Dumnezeu).
"Iar cei mai multi dintre ei nu cred in Allah, fara sa-I faca Lui asociati!" (sfantul Qur'an 12:106)
Deci Tawheed-al-Ibaadah adica rezervarea inchinarii numai pentru Unicul Dumnezeu este cel mai important aspect al Tawheed-ului. Numai El merita sa fie inchinat Lui si numai El ne poate rasplati pentru inchinarea noastra.
