Islam cu obiectivizm, toleranta si rationalitate
- Thread starter Dana_Dana
- Start date
Bismi llahi rRahmani rRahim
Filozofie intr-un borcan
Un profesor de filozofie veni in fata studentilor lui , avand cateva obiecte asupra sa. El incepu ora, luand un borcan mare de maioneza, gol, si incepu sa-l umple cu bucati de roca, cam de 4 cm diametru...cand acestea ajunsera la gura borcanului, el ii intreba pe studenti daca borcanul era plin...ei spusera ca da.
Profesorul lua o cutie cu pietrish si o rasturna in borcan. Il agita pe acesta usurel. Pietrishul se risipi printre pietrele mai mari. Studentii incepura sa rada. El intreba pe studenti din nou daca borcanul este plin....Ei spusera ca da.
Profesorul lua o cutie cu nisip si o rasturna in borcan. Nisipul se raspandi umplandu-l cu totul.
"Acum, as dori sa recunoasteti ca aceasta este viata voastra. Rocile sant lucrurile importante - credinta voastra, convingerile voastre, familia voastra, sanatatea voastra, copiii vostri - tot ceea ce va este atat de important incat daca ati pierde ,ati fi distrusi.
Pietrishul sant alte lucruri importante in viata, dar la o scara mai redusa. El reprezinta lucruri ca serviciul tau, casa ta, masina ta, etc.
Nisipul este tot restul. Nimicurile. Daca pui mai intai nisipul si pietrishul , nu mai ramane loc pentru pietre.
Acelasi lucru este valabil si pentru viata voastra.
Daca va risipiti tot timpul si intreaga energie pe nimicuri, lucruri fara importanta, materiale, nu veti mai avea loc pentru lucrurile cu adevarat pline de importanta.
Jucati-va cu copiii vostri. Petreceti-va timpul in compania sotiei voastre. Va ramane intotdeauna timp sa mergeti la munca, sa reparati masina...
" Luati aminte mai intai, la roci - lucrurile care conteaza. Restul e doar pietrish si nisip."
Masina sport si Qur'anul
Un tanar musulman se afla in pragul terminarii studiilor. De cateva luni de zile admira o frumoasa masina sport din vitrina unui comerciant, si stiind ca tatal sau isi putea permite sa o cumpere, ii spuse ce isi dorea.
Cum ziua cea mare se apropia, tanarul astepta ceva semne ca tatal sau cumparase masina. In sfarsit, in dimineata absolvirii studiilor, tatal lui il chema in biroul sau . Ii spuse cat de mandru era de un fiu atat de bun, si ii spuse cat de mult il iubeste. Apoi ii inmana o cutie-cadou, minunat impachetata.
Curios, dar intr-un fel dezamagit, tanarul deschise cutia si in ea gasi un Qur'an legat in piele fina. Suparat, ridica glasul si spuse: "Cu toti banii tai, imi dai doar un Qur'an?" si parasi camera, lasand Qur'anul acolo....
Multi ani mai tarziu, tanarul, devenit intre timp un om de afaceri de succes, avea o casa si o familie minunata, insa isi dadea seama ca tatal sau era batran si se gandea ca poate ar fi trebuit sa-l viziteze, caci nu-l mai vazuse din ziua absolventei...
Inainte insa sa inceapa pregatirile, primi o telegrama in care era instiintat ca tatal sau murise, ca ii lasase lui, singurului sau fiu, tot ce avea, si ca trebuia sa se duca acasa, sa se ingrijeasca de mostenire.
Ajuns in casa tatalui sau, inima i se umplu de tristete si regret . Incepu sa caute prin hartiile importante ale tatalui sau si zari Qur'anul, inca nou, pe care il aruncase cu ani in urma. Cu lacrimi in ochi, il deschise si incepu sa il rasfoiasca.
Intorcand paginile, dintr-un plic ascuns intre ele, cazu o cheie de masina, pe care era inscris numele comerciantului, acelasi care avea masina pe care si-o dorise.
Pe plic era scrisa data absolvirii studiilor sale si cuvintele....PLATITA IN INTREGIME.
De cate ori nu refuzam binecuvantarile lui Allah Subhanahu wa Ta'ala, pentru ca nu sant "impachetate" asa cum ne asteptam noi sa fie???....
Plimbarea cu TAXI-ul
Acum douazeci de ani, imi castigam painea ca taximetrist. Cand am ajuns la adresa respectiva, la ora 2:30 noaptea, cladirea era scufundata in intuneric, cu exceptia unei ferester, la parter. In asemenea situatii, multi soferi de TAXI claxoneaza de doua ori, asteapta un minut, apoi pleaca. Insa am vazut prea multi oameni care depind de taxi, ca de singura lor posibiltate de deplasare. Daca nu
simteam pericol, obisnuiam sa merg pana la usa. Poate ca respectivul pasager are nevoie de ajutor, ma gandeam. Asa ca m-am dus si am batut la usa. "Imediat" raspunse o voce tremuranda, batrana. Am auzit ceva tarait pe podea. Dupa o lunga pauza, usa se deschise.
O femeie maruntica, de 80 de ani, se afla in fata mea. Purta o rochie cu imprimeu si o palarie cu voal, ca in filmele din anii '40. Langa ea, o valiza mica de nylon. Apartamentul arata de parca nimeni nu ar mai fi locuit acolo, de ani de zile. Tot mobilierul era acoperit cu panze, nu erau ceasuri pe pereti, nici un bibelou pe rafturi. Intr-un colt, era o cutie plina cu fotografii si obiecte de sticlarie. "Poti sa-mi duci valiza la masina?", ma intreba ea. Am luat valiza apoi m-am intors sa o ajut pe batrana. Ea imi lua bratul si merse incetisor spre masina. Imi multumi pentru amabilitate. "Nu aveti pentru ce", ii spusei, "incerc doar sa-mi tratez pasagerii in felul in care mi-as dori sa fie tratata mama mea." "Oh, ce baiat bun." spuse ea.
Cand am ajuns la masina, ea imi dadu o adresa, apoi ma ruga, " Ai putea sa treci prin centru?" "Nu este insa cel mai scurt drum."am raspuns eu repede. "Oh, nu-i nimic" spuse ea, "nu ma grabesc. Sant in drum spre azilul de batrani." Am privit-o in oglina retrovizoare. Ochii ei luceau. "Nu mai am pe nimeni" continua ea, "doctorul spunea ca nu mai am mult de trait." In liniste, m-am intors si am oprit aparatul de taxat. "Ce ruta alegeti?" am intrebat. Pentru urmatoarele doua ore, am condus-o prin oras.
Ea imi arata cladirea in care lucrase pe timpuri, am trecut prin cartierul in care locuise cu sotul ei, abia casatoriti , am oprit in fata unui magazin de mobila, care fusese odata o sala de bal, unde dansase in
tinerete. Cateodata ma ruga sa incetinesc in fata unei cladiri anume sau a unui colt si privea in intuneric, fara un cuvant.
La primele raze ale soarelui , spuse deodata, "Am obosit, sa mergem acum." Am p o r n i t in tacere, spre adresa pe care mi-o daduse. Era o cladire joasa, ca o casa de convalescenta, cu un portal, unde opreau
masinile. Au iesit doua ingrijitoare, in intampinarea noastra. Erau atente si amabile, urmarindu-i miscarile. Se vedea ca o asteptasera. Am deschis portbagajul, si am dus valiza la usa. Batrana era deja
asezata intr-un scaun cu rotile. "Cat iti datorez?" intreba ea, deschizand portofelul. "Nimic" am spus. "Trebuie sa-ti castigi traiul", spuse ea. "Mai sant si alti pasageri", am raspuns. Si aproape fara sa
gandesc, m-am aplecat si am imbratisat-o. Ea m-a strans. "Ai daruit unei femei batrane, un moment de fericire" spuse ea. "Iti multumesc" . I-am strans mana, apoi am plecat, in lumina diminetii. In urma mea
usa se inchise. Era un sunet care inchidea o viata.
Nu am mai luat pasageri in acea tura. Am condus fara tel, pierdut in ganduri. Pentru restul acelei zile, am reusit cu greu sa vorbesc. Ce-ar fi fost daca batrana ar fi avut parte de un sofer nervos sau care sa se grabeasca spre casa? Ce-ar fi fost daca as fi refuzat comanda, sau daca as fi claxonat o data si apoi as fi plecat? Privind inapoi , nu cred sa fi facut vreodata ceva mai important in viata mea.
Ne-am obisnuit sa credem ca vietile noastre se infiripa in jurul evenimentelor importante. Insa lucrurile importante ni se ofera pe neasteptate, minunat invelite in ceea ce altii ar putea considera a fi un nimic.
OAMENII POATE NU-SI VOR AMINTI CE AI FACUT , SAU CE AI SPUS.....INSA ISI VOR AMINTI INTOTDEAUNA DE CUM I-AI FACUT SA SE SIMTA.
Autor: necunoscut
Cum se poarta musulmanii cu batranii?
A avea grija de parinti,in cea mai dificila perioada a vietii lor, batranetea, este considerata o onoare si o binecuvantare, si o ocazie de maturizare spirituala. Allah ta'ala ne cere nu numai sa ne rugam pentru parintii nostri, ci sa si actionam in compasiune nesfarsita, aducandu-ne aminte ca atunci cand eram copii neajutorati, ei ne-au preferat pe noi, lor insisi. Mamele sant onorate in mod deosebit: Trimisul lui Allah ne-a invatat ca Paradisul se afla la picioarele mamelor. Atunci cand ei ajung in anii batranetii , parintii musulmani sant tratati cu bunavointa, cu aceeasi bunatate si altruism. In Islam, a servi parintilor este o datorie, si este dreptul lor sa o ceara. Este un pacat sa reactionam cu iritare atunci cand batranetea lor devine dificila, fara vina lor.Allah Ta'ala spune in Sfantul Qur'an:
Si Domnul tau a oranduit sa nu-L adorati decat pe El si sa va purtati frumos cu parintii vostri, iar daca batranetele ii ajung pe unul dintre ei sau pe amandoi langa tine, nu le ziceti lor "Of!" si nu-i certa pe ei, ci spune-le lor vorbe cuviincioase.
Si din indurare coboara pentru ei aripa smereniei si indurarii si spune:" Doamne, fii indurator cu ei, caci ei m-au crescut [ cand am fost] mic!"(Surat Al-'Isra': 23-24)
Filozofie intr-un borcan
Un profesor de filozofie veni in fata studentilor lui , avand cateva obiecte asupra sa. El incepu ora, luand un borcan mare de maioneza, gol, si incepu sa-l umple cu bucati de roca, cam de 4 cm diametru...cand acestea ajunsera la gura borcanului, el ii intreba pe studenti daca borcanul era plin...ei spusera ca da.
Profesorul lua o cutie cu pietrish si o rasturna in borcan. Il agita pe acesta usurel. Pietrishul se risipi printre pietrele mai mari. Studentii incepura sa rada. El intreba pe studenti din nou daca borcanul este plin....Ei spusera ca da.
Profesorul lua o cutie cu nisip si o rasturna in borcan. Nisipul se raspandi umplandu-l cu totul.
"Acum, as dori sa recunoasteti ca aceasta este viata voastra. Rocile sant lucrurile importante - credinta voastra, convingerile voastre, familia voastra, sanatatea voastra, copiii vostri - tot ceea ce va este atat de important incat daca ati pierde ,ati fi distrusi.
Pietrishul sant alte lucruri importante in viata, dar la o scara mai redusa. El reprezinta lucruri ca serviciul tau, casa ta, masina ta, etc.
Nisipul este tot restul. Nimicurile. Daca pui mai intai nisipul si pietrishul , nu mai ramane loc pentru pietre.
Acelasi lucru este valabil si pentru viata voastra.
Daca va risipiti tot timpul si intreaga energie pe nimicuri, lucruri fara importanta, materiale, nu veti mai avea loc pentru lucrurile cu adevarat pline de importanta.
Jucati-va cu copiii vostri. Petreceti-va timpul in compania sotiei voastre. Va ramane intotdeauna timp sa mergeti la munca, sa reparati masina...
" Luati aminte mai intai, la roci - lucrurile care conteaza. Restul e doar pietrish si nisip."
Masina sport si Qur'anul
Un tanar musulman se afla in pragul terminarii studiilor. De cateva luni de zile admira o frumoasa masina sport din vitrina unui comerciant, si stiind ca tatal sau isi putea permite sa o cumpere, ii spuse ce isi dorea.
Cum ziua cea mare se apropia, tanarul astepta ceva semne ca tatal sau cumparase masina. In sfarsit, in dimineata absolvirii studiilor, tatal lui il chema in biroul sau . Ii spuse cat de mandru era de un fiu atat de bun, si ii spuse cat de mult il iubeste. Apoi ii inmana o cutie-cadou, minunat impachetata.
Curios, dar intr-un fel dezamagit, tanarul deschise cutia si in ea gasi un Qur'an legat in piele fina. Suparat, ridica glasul si spuse: "Cu toti banii tai, imi dai doar un Qur'an?" si parasi camera, lasand Qur'anul acolo....
Multi ani mai tarziu, tanarul, devenit intre timp un om de afaceri de succes, avea o casa si o familie minunata, insa isi dadea seama ca tatal sau era batran si se gandea ca poate ar fi trebuit sa-l viziteze, caci nu-l mai vazuse din ziua absolventei...
Inainte insa sa inceapa pregatirile, primi o telegrama in care era instiintat ca tatal sau murise, ca ii lasase lui, singurului sau fiu, tot ce avea, si ca trebuia sa se duca acasa, sa se ingrijeasca de mostenire.
Ajuns in casa tatalui sau, inima i se umplu de tristete si regret . Incepu sa caute prin hartiile importante ale tatalui sau si zari Qur'anul, inca nou, pe care il aruncase cu ani in urma. Cu lacrimi in ochi, il deschise si incepu sa il rasfoiasca.
Intorcand paginile, dintr-un plic ascuns intre ele, cazu o cheie de masina, pe care era inscris numele comerciantului, acelasi care avea masina pe care si-o dorise.
Pe plic era scrisa data absolvirii studiilor sale si cuvintele....PLATITA IN INTREGIME.
De cate ori nu refuzam binecuvantarile lui Allah Subhanahu wa Ta'ala, pentru ca nu sant "impachetate" asa cum ne asteptam noi sa fie???....
Plimbarea cu TAXI-ul
Acum douazeci de ani, imi castigam painea ca taximetrist. Cand am ajuns la adresa respectiva, la ora 2:30 noaptea, cladirea era scufundata in intuneric, cu exceptia unei ferester, la parter. In asemenea situatii, multi soferi de TAXI claxoneaza de doua ori, asteapta un minut, apoi pleaca. Insa am vazut prea multi oameni care depind de taxi, ca de singura lor posibiltate de deplasare. Daca nu
simteam pericol, obisnuiam sa merg pana la usa. Poate ca respectivul pasager are nevoie de ajutor, ma gandeam. Asa ca m-am dus si am batut la usa. "Imediat" raspunse o voce tremuranda, batrana. Am auzit ceva tarait pe podea. Dupa o lunga pauza, usa se deschise.
O femeie maruntica, de 80 de ani, se afla in fata mea. Purta o rochie cu imprimeu si o palarie cu voal, ca in filmele din anii '40. Langa ea, o valiza mica de nylon. Apartamentul arata de parca nimeni nu ar mai fi locuit acolo, de ani de zile. Tot mobilierul era acoperit cu panze, nu erau ceasuri pe pereti, nici un bibelou pe rafturi. Intr-un colt, era o cutie plina cu fotografii si obiecte de sticlarie. "Poti sa-mi duci valiza la masina?", ma intreba ea. Am luat valiza apoi m-am intors sa o ajut pe batrana. Ea imi lua bratul si merse incetisor spre masina. Imi multumi pentru amabilitate. "Nu aveti pentru ce", ii spusei, "incerc doar sa-mi tratez pasagerii in felul in care mi-as dori sa fie tratata mama mea." "Oh, ce baiat bun." spuse ea.
Cand am ajuns la masina, ea imi dadu o adresa, apoi ma ruga, " Ai putea sa treci prin centru?" "Nu este insa cel mai scurt drum."am raspuns eu repede. "Oh, nu-i nimic" spuse ea, "nu ma grabesc. Sant in drum spre azilul de batrani." Am privit-o in oglina retrovizoare. Ochii ei luceau. "Nu mai am pe nimeni" continua ea, "doctorul spunea ca nu mai am mult de trait." In liniste, m-am intors si am oprit aparatul de taxat. "Ce ruta alegeti?" am intrebat. Pentru urmatoarele doua ore, am condus-o prin oras.
Ea imi arata cladirea in care lucrase pe timpuri, am trecut prin cartierul in care locuise cu sotul ei, abia casatoriti , am oprit in fata unui magazin de mobila, care fusese odata o sala de bal, unde dansase in
tinerete. Cateodata ma ruga sa incetinesc in fata unei cladiri anume sau a unui colt si privea in intuneric, fara un cuvant.
La primele raze ale soarelui , spuse deodata, "Am obosit, sa mergem acum." Am p o r n i t in tacere, spre adresa pe care mi-o daduse. Era o cladire joasa, ca o casa de convalescenta, cu un portal, unde opreau
masinile. Au iesit doua ingrijitoare, in intampinarea noastra. Erau atente si amabile, urmarindu-i miscarile. Se vedea ca o asteptasera. Am deschis portbagajul, si am dus valiza la usa. Batrana era deja
asezata intr-un scaun cu rotile. "Cat iti datorez?" intreba ea, deschizand portofelul. "Nimic" am spus. "Trebuie sa-ti castigi traiul", spuse ea. "Mai sant si alti pasageri", am raspuns. Si aproape fara sa
gandesc, m-am aplecat si am imbratisat-o. Ea m-a strans. "Ai daruit unei femei batrane, un moment de fericire" spuse ea. "Iti multumesc" . I-am strans mana, apoi am plecat, in lumina diminetii. In urma mea
usa se inchise. Era un sunet care inchidea o viata.
Nu am mai luat pasageri in acea tura. Am condus fara tel, pierdut in ganduri. Pentru restul acelei zile, am reusit cu greu sa vorbesc. Ce-ar fi fost daca batrana ar fi avut parte de un sofer nervos sau care sa se grabeasca spre casa? Ce-ar fi fost daca as fi refuzat comanda, sau daca as fi claxonat o data si apoi as fi plecat? Privind inapoi , nu cred sa fi facut vreodata ceva mai important in viata mea.
Ne-am obisnuit sa credem ca vietile noastre se infiripa in jurul evenimentelor importante. Insa lucrurile importante ni se ofera pe neasteptate, minunat invelite in ceea ce altii ar putea considera a fi un nimic.
OAMENII POATE NU-SI VOR AMINTI CE AI FACUT , SAU CE AI SPUS.....INSA ISI VOR AMINTI INTOTDEAUNA DE CUM I-AI FACUT SA SE SIMTA.
Autor: necunoscut
Cum se poarta musulmanii cu batranii?
A avea grija de parinti,in cea mai dificila perioada a vietii lor, batranetea, este considerata o onoare si o binecuvantare, si o ocazie de maturizare spirituala. Allah ta'ala ne cere nu numai sa ne rugam pentru parintii nostri, ci sa si actionam in compasiune nesfarsita, aducandu-ne aminte ca atunci cand eram copii neajutorati, ei ne-au preferat pe noi, lor insisi. Mamele sant onorate in mod deosebit: Trimisul lui Allah ne-a invatat ca Paradisul se afla la picioarele mamelor. Atunci cand ei ajung in anii batranetii , parintii musulmani sant tratati cu bunavointa, cu aceeasi bunatate si altruism. In Islam, a servi parintilor este o datorie, si este dreptul lor sa o ceara. Este un pacat sa reactionam cu iritare atunci cand batranetea lor devine dificila, fara vina lor.Allah Ta'ala spune in Sfantul Qur'an:
Si Domnul tau a oranduit sa nu-L adorati decat pe El si sa va purtati frumos cu parintii vostri, iar daca batranetele ii ajung pe unul dintre ei sau pe amandoi langa tine, nu le ziceti lor "Of!" si nu-i certa pe ei, ci spune-le lor vorbe cuviincioase.
Si din indurare coboara pentru ei aripa smereniei si indurarii si spune:" Doamne, fii indurator cu ei, caci ei m-au crescut [ cand am fost] mic!"(Surat Al-'Isra': 23-24)
Tamplarul
Gata!...Un maistru tamplar, aflat la o varsta mai inaintata, lua hotararea sa iasa la pensie. Il instiinta pe patronul firmei la care lucra, ca urma sa paraseasca firma si sa traiasca de acum incolo o viata linistita , alaturi de familia sa. Ii va lipsi cecul lunar, insa trebuia sa se retraga.
Patronul regreta foarte pierderea unui muncitor atat de pretuit...si il intreba daca nu era de acord ca, inainte de iesirea la pensie, sa mai construiasca o casa, ca o favoare pentru el.
Tamplarul fu de acord, insa puse conditia ca acesta sa fie ultimul sau proiect. Cu angajamentul unuia care se pregateste de odihna, tamplarul nu acorda o prea mare atentie constructiei.
Nu o construi cu toata inima, investi doar un efort minim si folosi doar materiale de slaba calitate. Era, intr-adevar, un fel deplorabil de a-si incheia cariera profesionala.
Odata terminata constructia, tamplarul il suna pe patron , ca sa-i predea casa. Acesta veni si ii dadu ceva acte, impreuna cu cheia casei, spunand: "Aceasta este casa ta, un cadou de la mine."
Tamplarul ramase fara grai! Ce pacat! Daca ar fi stiut el ca isi construieste propria casa, ar fi lucrat mai bine decat la oricare alta!
Situatia noastra se aseamana cu cea a acestui tamplar. Allah ta'ala ne-a trimis in aceasta lume, pentru a ne construi casele noastre in Paradis, urmand poruncile Sale. Astfel noi nu trebuie decat sa hotaram cat de trainice construim casele in care vom trai vesnic.
Fie ca Allah Subhanahu wa Ta'ala sa ne daruiasca destula intelepciune pentru a intelege aceasta! Amin!
De curand am auzit o melodie din pacate nu stiu cine o canta,dar care spunea cam asa(insha'Allah sa o traduc bine): Era odata un baiat a carui mama avea un ochi.Baiatul era foarte rusinat de mama lui,spunand astfel: intr-o zi mama a venit la scoala si vazand-o colegii mei au inceput sa rada de dansa.Ajuns acasa i-am reprosat faptul ca a venit la scoala si m-a facut de ras fata de colegi.Am muncit foarte mult,am invatat si am primit o bursa in Singapore.Am terminat facultatea acolo,m-am casatorit,am avut copii...anii au trecut.Intr-o zi a venit mama in vizita,cand au vazut-o copiii mei au inceput sa rada,i-am reprosat mamei faptul ca a venit sa-mi sperie copii.Ea mi-a raspuns ca vroia doar sa vada daca sunt bine.Anii au trecut.Intr-o zi primesc o invitatie de la scoala pt intalnirea de X ani,m-am hotarat sa ma duc.I-am spus sotiei ca merg intr-o calatorie de afaceri.Cand am ajuns am aflat ca mama murise.Imi lasase o scrisoare in care spunea:'Ma bucur ca vii la intalnirea de X ani,imi pare rau ca sunt prea slabita si nu cred ca pot veni sa te vad.Stiu ca iti e rusine cu mine din cauza ca am un singur ochi,dar cand erai foarte mic ai avut un accident si ai ramas fara un ochi,nu m-a lasat sufletul sa te las asa, am vrut sa ai un viitor, asa ca ti-am dat ochiul meu....'.
Concluzia o puteti trge singuri.Eu am plans mult cand am auzit aceasta melodie.
Jazakum Allahu Khairan
Gata!...Un maistru tamplar, aflat la o varsta mai inaintata, lua hotararea sa iasa la pensie. Il instiinta pe patronul firmei la care lucra, ca urma sa paraseasca firma si sa traiasca de acum incolo o viata linistita , alaturi de familia sa. Ii va lipsi cecul lunar, insa trebuia sa se retraga.
Patronul regreta foarte pierderea unui muncitor atat de pretuit...si il intreba daca nu era de acord ca, inainte de iesirea la pensie, sa mai construiasca o casa, ca o favoare pentru el.
Tamplarul fu de acord, insa puse conditia ca acesta sa fie ultimul sau proiect. Cu angajamentul unuia care se pregateste de odihna, tamplarul nu acorda o prea mare atentie constructiei.
Nu o construi cu toata inima, investi doar un efort minim si folosi doar materiale de slaba calitate. Era, intr-adevar, un fel deplorabil de a-si incheia cariera profesionala.
Odata terminata constructia, tamplarul il suna pe patron , ca sa-i predea casa. Acesta veni si ii dadu ceva acte, impreuna cu cheia casei, spunand: "Aceasta este casa ta, un cadou de la mine."
Tamplarul ramase fara grai! Ce pacat! Daca ar fi stiut el ca isi construieste propria casa, ar fi lucrat mai bine decat la oricare alta!
Situatia noastra se aseamana cu cea a acestui tamplar. Allah ta'ala ne-a trimis in aceasta lume, pentru a ne construi casele noastre in Paradis, urmand poruncile Sale. Astfel noi nu trebuie decat sa hotaram cat de trainice construim casele in care vom trai vesnic.
Fie ca Allah Subhanahu wa Ta'ala sa ne daruiasca destula intelepciune pentru a intelege aceasta! Amin!
De curand am auzit o melodie din pacate nu stiu cine o canta,dar care spunea cam asa(insha'Allah sa o traduc bine): Era odata un baiat a carui mama avea un ochi.Baiatul era foarte rusinat de mama lui,spunand astfel: intr-o zi mama a venit la scoala si vazand-o colegii mei au inceput sa rada de dansa.Ajuns acasa i-am reprosat faptul ca a venit la scoala si m-a facut de ras fata de colegi.Am muncit foarte mult,am invatat si am primit o bursa in Singapore.Am terminat facultatea acolo,m-am casatorit,am avut copii...anii au trecut.Intr-o zi a venit mama in vizita,cand au vazut-o copiii mei au inceput sa rada,i-am reprosat mamei faptul ca a venit sa-mi sperie copii.Ea mi-a raspuns ca vroia doar sa vada daca sunt bine.Anii au trecut.Intr-o zi primesc o invitatie de la scoala pt intalnirea de X ani,m-am hotarat sa ma duc.I-am spus sotiei ca merg intr-o calatorie de afaceri.Cand am ajuns am aflat ca mama murise.Imi lasase o scrisoare in care spunea:'Ma bucur ca vii la intalnirea de X ani,imi pare rau ca sunt prea slabita si nu cred ca pot veni sa te vad.Stiu ca iti e rusine cu mine din cauza ca am un singur ochi,dar cand erai foarte mic ai avut un accident si ai ramas fara un ochi,nu m-a lasat sufletul sa te las asa, am vrut sa ai un viitor, asa ca ti-am dat ochiul meu....'.
Concluzia o puteti trge singuri.Eu am plans mult cand am auzit aceasta melodie.
Jazakum Allahu Khairan
Puterea Rugaciunii
Muniba, o tanara studenta musulmana, a mers acasa in vacanta de vara.Mergand la niste prietene in vizita nu isi dadu seama ca timpul a trecut repede si a realizat ca statuse mai mult decat planuise.
Seara a venit si Muniba a plecat acasa singura, dar nu ii era frica deoarece era un oras mic si locuia doar la cateva strazi departare. Cum mergea singura spre casa Munba se ruga la Allah sa o protejeze de pericole. Cand ajnse la o alee,care era o scurtatura spre casa, decise sa mearga pe acolo.
Cand ajunse la mijlocul ei, zari un om stand la capatul aleii, ca si cum ar astepta-o. A simtit o neliniste in suflet si incepu sa se roage la Allah sa o protejeze. Instantaneu simti un sentiment de liniste si pace care o inconjura; simti ca si cand cineva mergea impreuna cu ea. Cand ajunse la capatul aleii trecu pe langa acel barbat si ajunse acasa in siguranta.
In ziua urmatoare, citi in ziar ca o tanara fusese violate pe aceeasi aleie la cateva ore dup ace ea trecuse.
Simtindu-se coplesita de tragedia fetei si de faptul ca ar fi putut fi in locul ei incepu sa planga. I-a multumit lui Allah ca a protejat-o si pt a o ajuta pe tanara fata se decise sa mearga la politie. A simtit ca il poate recunoaste pe acel barbat, asa ca le-a spus ce s-a intamplat. Ofiterul a intrebat-o daca l-ar putea recunoaste pe barbatul de pe alee.
Ea a fost imediat de accord si l-a identificat pe barbat din mai multi suspecti. Cand barbatului I s-a spus ca fusese identificat imediat a recunoscut.
Ofiterul i-a multumit Munibei pt curajul de care a dat dovada si a intrebat-o daca poate face ceva pt ea; ea l-a intrebat daca ar pute sa-I puna o intrebare barbatului.
Muniba era curioasa de ce nu o atacase pe ea. Cand ofiterul l-a intrebat , barbatul i-a raspuns:” Deoarece nu era singura. Era insotita de doi barbati inalti care mergeau unul in dreapta si altul in stanga ei.”.
Muniba, o tanara studenta musulmana, a mers acasa in vacanta de vara.Mergand la niste prietene in vizita nu isi dadu seama ca timpul a trecut repede si a realizat ca statuse mai mult decat planuise.
Seara a venit si Muniba a plecat acasa singura, dar nu ii era frica deoarece era un oras mic si locuia doar la cateva strazi departare. Cum mergea singura spre casa Munba se ruga la Allah sa o protejeze de pericole. Cand ajnse la o alee,care era o scurtatura spre casa, decise sa mearga pe acolo.
Cand ajunse la mijlocul ei, zari un om stand la capatul aleii, ca si cum ar astepta-o. A simtit o neliniste in suflet si incepu sa se roage la Allah sa o protejeze. Instantaneu simti un sentiment de liniste si pace care o inconjura; simti ca si cand cineva mergea impreuna cu ea. Cand ajunse la capatul aleii trecu pe langa acel barbat si ajunse acasa in siguranta.
In ziua urmatoare, citi in ziar ca o tanara fusese violate pe aceeasi aleie la cateva ore dup ace ea trecuse.
Simtindu-se coplesita de tragedia fetei si de faptul ca ar fi putut fi in locul ei incepu sa planga. I-a multumit lui Allah ca a protejat-o si pt a o ajuta pe tanara fata se decise sa mearga la politie. A simtit ca il poate recunoaste pe acel barbat, asa ca le-a spus ce s-a intamplat. Ofiterul a intrebat-o daca l-ar putea recunoaste pe barbatul de pe alee.
Ea a fost imediat de accord si l-a identificat pe barbat din mai multi suspecti. Cand barbatului I s-a spus ca fusese identificat imediat a recunoscut.
Ofiterul i-a multumit Munibei pt curajul de care a dat dovada si a intrebat-o daca poate face ceva pt ea; ea l-a intrebat daca ar pute sa-I puna o intrebare barbatului.
Muniba era curioasa de ce nu o atacase pe ea. Cand ofiterul l-a intrebat , barbatul i-a raspuns:” Deoarece nu era singura. Era insotita de doi barbati inalti care mergeau unul in dreapta si altul in stanga ei.”.
Tanara Malak(autor necunoscut)
Aceasta este povestea adevarata a unei tinere care a trait in Oman.Oamenii care au spus povestea ii sunt prieteni si rude.
Povestea incepe cand un tanar omani se casatoreste cu o femeie din vest.Femeia a ramas in religia ei crestina, dar a venit sa locuiasca cu sotul ei in Oman. Barbatul avea un servici foarte bun si era instarit.Au avut copii dar nu erau o familie.
Aceasta poveste este foarte trista deoarece vorbeste despre ADEVAR. Un adevar care a fost foarte amar pt una din ficele sale.
Ii voi spune Malak,adica inger, Malak a trait o viata plina de lux.A avut tot ceea ce isi putea cineva dori.Tot ceea ce ii lipsea acestei fete era o familie.
Lui Malak ii lipsea cineva care sa fie langa ea, cu care sa stea si in care sa aiba incredere.Singurele personane cu care putea sta erau personane la fel ca ea care duceau o viata ca a ei.Si-au petrecut timpul distrandu-se,nu aveau pe nimeni care sa le spuna ce au voie si ce nu ,puteau face absolut tot ce doreau.
In una din vacante au hotarat sa mearga pt cateva zile in Salalah.
Acolo a mers Malak impreuna cu cea mai buna prietena a ei si inca 6 baieti. Au luat 2 camere un in care urmau sa doarma baietii si alta in care dormea ea cu prietena ei.Toti au stat intr-o camera, au mers prin cluburi sip e la 2 dimineata au mers sa doarma. Aceasta era libertatea pe care aceste fete o aveau.Cel putin asta considerau ele a fi libertate.
Atat Malak cat si prietena ei aveau prieteni, asa ca odata au vrut sa mmmearga sa piarda undeva timpul fara sa fie deranjati. Asa ca au hotarat sa mearga la prietenul ei acasa deoare era singur.
Asa ca au stat un timp in sufragerie , apoi prietena ei a dorit sa mearga impreuna cu prietenul ei intr-o camera,si i-a spus lui Malak ca poate face acelasi lucru.
Malak a preferat totusi sa stea de vorba cu prietenul ei in sufragerie. Dupa un timp prietena ei a chemat-o, asa ca s-a dus la ea impreuna cu prietenul ei.Cand au ajuns au fost uimiti sa-si vada prietenii intr-o ipostaza asa de rusinoasa. Malak a fost atat de suparata incat si-a plesnit prietena zicandu-I “Cum indraznesti?”, apoi a iesit furioasa din casa (era prima data cand simtea asa ceva.
Pt prima data simti ca viata ei nu are sens.Simti nevoia de a se refugia undeva.
Pleca acasa doar ca sa simta muzica pe care o aculta cu prietenele ei data la maxim . O cat de mult ura ceea ce se intamplase in acea casa.Fugi le ea in camera pt a se simti in siguranta,pt a simti alinare, dar in loc de asta gasi acele postere si tablouri oribile care se holbau la ea.Le dadu repede jos si le rupse.Se simti foarte obosita apoi,dar in acelasi timp si foarte usurata.
Acum simti nevoia de a se ruga,merse in sufragerie pt ca acolo era liniste si se putea ruga.Vroia sa se roage,simtea nevoia de a se ruga, dar nu stia cum!A mers la baie si isi uda tot corpul pt ca nu stia cum sa faca ablutiunea(wdhu).Apoi, gasi covorul de rugaciune al bunicii si se aseza pe el ,nestiind ce sa faca.
Apoi facu ceea ce inima o indemna sa faca, s-a posternat(a facut sujud) si doar a vorbit cu Allah.A stat asa o ora intreaga. Si-a pus inima in mana Creatorului. S-a simtit mult mai bine dupa aceea,dar vroia mult mai mult decat atat.
Si-a adus aminte de unchiul sau,pe care nu-l mai vazuse de foarte mult timp, deoarece acesta nu se intelegea prea bine cu tatal sau.El era persoana care o putea ajuta. Se gandi sa mearga la el acasa,dar sub nici o forma nu putea merge imbracata asa cum era. A incercat sa gaseasca ceva cu care sa se imbrace,dar nu gasi nimic. Toate hainele sale ii expuneau trupul. Apoi, isi aduse aminte ca o matusa ii facu odata cadou o abaya,un hijab si Coran cel Sfant.A mers de a scos abaya si valul,le-a imbracat, apoi a chemat soferul bunicii pt a o duce acasa la unchiul ei.
Cand a ajuns acolo sotia unchiului ei deschise usa.Malak se arunca in bratele ei si planse din toata inima.
Matusa intelese ce se intamplase,asa ca il chema pe sotul ei.Cand isi vazu unchiul Malak facu acelasi lucru,se arunca in bratele sale,il imbratisa strans si planse mult.Unchiul sau a recunoscut-o cu greu deoarece nu o vazuse de foarte mult timp.Cand si-a dat seama cine este a tinut-o in brate, a stat cu ea,a vorbit cu ea.
Mai tarziu Malak a spus ca atunci a fost pt prima data cand s-a simtit iubita si a simtit ca cuiva ii pasa de ea.Apoi a cerut sa vorveasca cu una din verisoarele sale.Cand aceasta a venit ,i-a cerut sa o invete cum sa faca rugaciunea.Dupa ce a invatat rugaciunile,i-a rugat sa nu intre nimeni in camera, deoarece vrea sa fie singura 3 zile.
Apoi la intrebat pe unchiul sau, “Cat timp dureaza sa memorezi Coranul cel Sfant?”.Unchiul ii spuse ca dureaza minim 5 ani.Nu a fost prea fericita sa auda acest lucru zicand “As putea muri in acest timp.”
Asa ca si-a inceput misiunea de a memora Coranul. Malak se simtea foarte fericita si linistita de noul sau stil de viata. Dupa cca 2 luni tatal sau in sfarsit realiza ca fata lui nu este acasa si incepu sa o caute.
Se infurie cand auzi ca fata lui era in casa fratelui sau.Se duse sa o ia de acolo,dar ea refuza sa mearga inapoi acasa.Asa ca pt a rezolva problema Malak merse sa stea in casa bunicului sau.
Ceea ce este important este ca Malak si-a atins telul, reusind sa memoreze tot Coranul in doar 3 luni!Acum ea si-a chemat unchiul si familia lui pt a sarbatori acest eveniment. Le-a spus sa se grabeasca.Toti erau atat de fericiti si entuziasmati inca s-au dus repede.
Cand au ajuns, li s-a spus ca ea se roaga. Trecu o buna bucata de timp si vazand ca nu apare, verisoara ei merse sa vada ce face.O gasira moarta pe presul de rugaciune cu Coranul cel Sfant in brate.Da ati auzit bine, murise tinand Coranul in brate langa inima ei.
Toata familia a fost devastata de moartea sa, dar acum trebuiau sa o ingroape repede. L-au sunat pe tatal ei,dar ea ii spusese bunicului sau ca nu doreste ca mama sa sa vina deoarece nu este de religie islamica.Fratele si sora ei au venit.Apoi au inceput sa o spele.Era prima data cand verisoarele ei spalau pe cineva, dar au facut-o oricum, fiind cele mai apropiate persoane pe care le avea. Au spus ca au simtit ca mai sunt si alte persoane care ii ajutau,persoane pe care nu le puteau vedea.I-au pregatit kafanul(panza alba in care sete infasurat mortul), dar a disparut.
L-au cautat peste tot dar disparuse. Apoi intr-un colt al casei gasira alt kafan care aveau un miros foarte frumos.Asa ca neavand alta alternativa folosira aceast kafan.Cand barbatii au mers sa se roage pt ea,acolo mai erau 6 barbati imbracati in verde.
Acesti barbati s-au rugat pt ea apoi i-au carat trupul pana la groapa si au inmormantat-o.Acesti 6 barbati nu erau membri ai familiei, erau niste straini. Dupa inmormantare acesti barbati au disparut si nimeni nu stie cine erau si de unde au aparut.
Adevarul este ca stim cine sunt si de ce au venit. Erau ingeri care au venit de sus pt a lua trupul pur al lui Malak asa cum Allah a vrut.Malak a avut onoarea de a fi inmormantata de ingeri nu de oameni, deoarece atinsese un nivel al credintei superior celorlati oameni.
Partea trista este ca sunt multi ca Malak in Oman dar si in alte state islamice.Sper ca toata lumea sa spuna aceasta poveste si sa invete din ea.Pt toti barbatii si femeile cand vine vorba de casatorie nu va ganditi doar la dragoste,ganditi-va la copiii care vor veni.
Aveti mare grija de copii vostri,alegeti buni parinti pt ei inainte sa ii aduceti pe lume.Aduceti-va aminte de moarte si de ziua judecatii,aduceti-va aminte ca apoi urmeaza iadul sau raiul.
Aveti grija de familiile voastre, inconjurati-le de dragoste si grija,saditi in inimile lor credinta.
Asemenea lui Malak,cu tot ceea ce a avut, nu s-a simtit cu adevarat fericita pana cand nu si-a regasit credinta in Allah.
Nu exista fericire sau satisfactie fara credinta.
Aceasta este povestea adevarata a unei tinere care a trait in Oman.Oamenii care au spus povestea ii sunt prieteni si rude.
Povestea incepe cand un tanar omani se casatoreste cu o femeie din vest.Femeia a ramas in religia ei crestina, dar a venit sa locuiasca cu sotul ei in Oman. Barbatul avea un servici foarte bun si era instarit.Au avut copii dar nu erau o familie.
Aceasta poveste este foarte trista deoarece vorbeste despre ADEVAR. Un adevar care a fost foarte amar pt una din ficele sale.
Ii voi spune Malak,adica inger, Malak a trait o viata plina de lux.A avut tot ceea ce isi putea cineva dori.Tot ceea ce ii lipsea acestei fete era o familie.
Lui Malak ii lipsea cineva care sa fie langa ea, cu care sa stea si in care sa aiba incredere.Singurele personane cu care putea sta erau personane la fel ca ea care duceau o viata ca a ei.Si-au petrecut timpul distrandu-se,nu aveau pe nimeni care sa le spuna ce au voie si ce nu ,puteau face absolut tot ce doreau.
In una din vacante au hotarat sa mearga pt cateva zile in Salalah.
Acolo a mers Malak impreuna cu cea mai buna prietena a ei si inca 6 baieti. Au luat 2 camere un in care urmau sa doarma baietii si alta in care dormea ea cu prietena ei.Toti au stat intr-o camera, au mers prin cluburi sip e la 2 dimineata au mers sa doarma. Aceasta era libertatea pe care aceste fete o aveau.Cel putin asta considerau ele a fi libertate.
Atat Malak cat si prietena ei aveau prieteni, asa ca odata au vrut sa mmmearga sa piarda undeva timpul fara sa fie deranjati. Asa ca au hotarat sa mearga la prietenul ei acasa deoare era singur.
Asa ca au stat un timp in sufragerie , apoi prietena ei a dorit sa mearga impreuna cu prietenul ei intr-o camera,si i-a spus lui Malak ca poate face acelasi lucru.
Malak a preferat totusi sa stea de vorba cu prietenul ei in sufragerie. Dupa un timp prietena ei a chemat-o, asa ca s-a dus la ea impreuna cu prietenul ei.Cand au ajuns au fost uimiti sa-si vada prietenii intr-o ipostaza asa de rusinoasa. Malak a fost atat de suparata incat si-a plesnit prietena zicandu-I “Cum indraznesti?”, apoi a iesit furioasa din casa (era prima data cand simtea asa ceva.
Pt prima data simti ca viata ei nu are sens.Simti nevoia de a se refugia undeva.
Pleca acasa doar ca sa simta muzica pe care o aculta cu prietenele ei data la maxim . O cat de mult ura ceea ce se intamplase in acea casa.Fugi le ea in camera pt a se simti in siguranta,pt a simti alinare, dar in loc de asta gasi acele postere si tablouri oribile care se holbau la ea.Le dadu repede jos si le rupse.Se simti foarte obosita apoi,dar in acelasi timp si foarte usurata.
Acum simti nevoia de a se ruga,merse in sufragerie pt ca acolo era liniste si se putea ruga.Vroia sa se roage,simtea nevoia de a se ruga, dar nu stia cum!A mers la baie si isi uda tot corpul pt ca nu stia cum sa faca ablutiunea(wdhu).Apoi, gasi covorul de rugaciune al bunicii si se aseza pe el ,nestiind ce sa faca.
Apoi facu ceea ce inima o indemna sa faca, s-a posternat(a facut sujud) si doar a vorbit cu Allah.A stat asa o ora intreaga. Si-a pus inima in mana Creatorului. S-a simtit mult mai bine dupa aceea,dar vroia mult mai mult decat atat.
Si-a adus aminte de unchiul sau,pe care nu-l mai vazuse de foarte mult timp, deoarece acesta nu se intelegea prea bine cu tatal sau.El era persoana care o putea ajuta. Se gandi sa mearga la el acasa,dar sub nici o forma nu putea merge imbracata asa cum era. A incercat sa gaseasca ceva cu care sa se imbrace,dar nu gasi nimic. Toate hainele sale ii expuneau trupul. Apoi, isi aduse aminte ca o matusa ii facu odata cadou o abaya,un hijab si Coran cel Sfant.A mers de a scos abaya si valul,le-a imbracat, apoi a chemat soferul bunicii pt a o duce acasa la unchiul ei.
Cand a ajuns acolo sotia unchiului ei deschise usa.Malak se arunca in bratele ei si planse din toata inima.
Matusa intelese ce se intamplase,asa ca il chema pe sotul ei.Cand isi vazu unchiul Malak facu acelasi lucru,se arunca in bratele sale,il imbratisa strans si planse mult.Unchiul sau a recunoscut-o cu greu deoarece nu o vazuse de foarte mult timp.Cand si-a dat seama cine este a tinut-o in brate, a stat cu ea,a vorbit cu ea.
Mai tarziu Malak a spus ca atunci a fost pt prima data cand s-a simtit iubita si a simtit ca cuiva ii pasa de ea.Apoi a cerut sa vorveasca cu una din verisoarele sale.Cand aceasta a venit ,i-a cerut sa o invete cum sa faca rugaciunea.Dupa ce a invatat rugaciunile,i-a rugat sa nu intre nimeni in camera, deoarece vrea sa fie singura 3 zile.
Apoi la intrebat pe unchiul sau, “Cat timp dureaza sa memorezi Coranul cel Sfant?”.Unchiul ii spuse ca dureaza minim 5 ani.Nu a fost prea fericita sa auda acest lucru zicand “As putea muri in acest timp.”
Asa ca si-a inceput misiunea de a memora Coranul. Malak se simtea foarte fericita si linistita de noul sau stil de viata. Dupa cca 2 luni tatal sau in sfarsit realiza ca fata lui nu este acasa si incepu sa o caute.
Se infurie cand auzi ca fata lui era in casa fratelui sau.Se duse sa o ia de acolo,dar ea refuza sa mearga inapoi acasa.Asa ca pt a rezolva problema Malak merse sa stea in casa bunicului sau.
Ceea ce este important este ca Malak si-a atins telul, reusind sa memoreze tot Coranul in doar 3 luni!Acum ea si-a chemat unchiul si familia lui pt a sarbatori acest eveniment. Le-a spus sa se grabeasca.Toti erau atat de fericiti si entuziasmati inca s-au dus repede.
Cand au ajuns, li s-a spus ca ea se roaga. Trecu o buna bucata de timp si vazand ca nu apare, verisoara ei merse sa vada ce face.O gasira moarta pe presul de rugaciune cu Coranul cel Sfant in brate.Da ati auzit bine, murise tinand Coranul in brate langa inima ei.
Toata familia a fost devastata de moartea sa, dar acum trebuiau sa o ingroape repede. L-au sunat pe tatal ei,dar ea ii spusese bunicului sau ca nu doreste ca mama sa sa vina deoarece nu este de religie islamica.Fratele si sora ei au venit.Apoi au inceput sa o spele.Era prima data cand verisoarele ei spalau pe cineva, dar au facut-o oricum, fiind cele mai apropiate persoane pe care le avea. Au spus ca au simtit ca mai sunt si alte persoane care ii ajutau,persoane pe care nu le puteau vedea.I-au pregatit kafanul(panza alba in care sete infasurat mortul), dar a disparut.
L-au cautat peste tot dar disparuse. Apoi intr-un colt al casei gasira alt kafan care aveau un miros foarte frumos.Asa ca neavand alta alternativa folosira aceast kafan.Cand barbatii au mers sa se roage pt ea,acolo mai erau 6 barbati imbracati in verde.
Acesti barbati s-au rugat pt ea apoi i-au carat trupul pana la groapa si au inmormantat-o.Acesti 6 barbati nu erau membri ai familiei, erau niste straini. Dupa inmormantare acesti barbati au disparut si nimeni nu stie cine erau si de unde au aparut.
Adevarul este ca stim cine sunt si de ce au venit. Erau ingeri care au venit de sus pt a lua trupul pur al lui Malak asa cum Allah a vrut.Malak a avut onoarea de a fi inmormantata de ingeri nu de oameni, deoarece atinsese un nivel al credintei superior celorlati oameni.
Partea trista este ca sunt multi ca Malak in Oman dar si in alte state islamice.Sper ca toata lumea sa spuna aceasta poveste si sa invete din ea.Pt toti barbatii si femeile cand vine vorba de casatorie nu va ganditi doar la dragoste,ganditi-va la copiii care vor veni.
Aveti mare grija de copii vostri,alegeti buni parinti pt ei inainte sa ii aduceti pe lume.Aduceti-va aminte de moarte si de ziua judecatii,aduceti-va aminte ca apoi urmeaza iadul sau raiul.
Aveti grija de familiile voastre, inconjurati-le de dragoste si grija,saditi in inimile lor credinta.
Asemenea lui Malak,cu tot ceea ce a avut, nu s-a simtit cu adevarat fericita pana cand nu si-a regasit credinta in Allah.
Nu exista fericire sau satisfactie fara credinta.
Povestea vasului crapat
O femeie bãtrâna din China avea doua vase mari, pe care le atârna de cele douã capete ale unui bãt, si le cãra pe dupã gât. Un vas era crãpat, pe când celalalt era perfect si tot timpul aducea întreaga cantitate de apa.
La sfârsitul lungului drum ce ducea de la izvor pana acasã, vasul crãpat ajungea doar pe jumãtate.
Timp de doi ani, asta se întâmpla zilnic: femeia aducea doar un vas si jumãtate de apã. Bineînteles, vasul bun era mândru de realizãrile sale. Dar bietului vas crãpat îi era atât de rusine cu imperfecþiunea sa, si se simtea atât de rãu ca nu putea face decât jumãtate din munca pentru care fusese menit!
Dupã 2 ani de asa zisã nereusitã, dupã cum credea el, i-a vorbit într-o zi femeii lângã izvor: "Mã simt atât de rusinat, pentru ca aceastã crãpãturã face ca apa sa se scurgã pe tot drumul pânã acasã!"
Bãtrâna a zâmbit, "Ai observat ca pe partea ta a drumului sunt flori,
insã pe cealaltã nu?" "Asta pentru ca am stiut defectul tãu si am plantat
seminte de flori pe partea ta a potecii, si, in fiecare zi, în timp ce ne întoarcem, tu le uzi."
"De doi ani culeg aceste flori si decorez masa cu ele. Dacã nu ai fi fost asa, n-ar mai exista aceste frumuseti care împrospãteazã casa."
Fiecare dintre noi avem defectul nostru unic. Însa crãpãturile si defectele ne fac viata împreunã atât de interesantã si ne rãsplãtesc atât de mult! Trebuie sa luam fiecare persoanã asa cum este si sã cãutãm ce este bun in ea.
DECI, pentru prietenii mei: va urez sa aveti o zi bunã si nu uitati sa mirositi florile de pe partea voastrã a drumului!
MORALA: Crãpãtura vasului nu înseamnã sfârsitul, ci o posibilitate de a face ceva diferit! Numãrati-vã binecuvântãrile...!!
trebuie sa multumesc surorilor Gabriela (mama Gabi) si Nadia pt ca mi-au permis sa postez unele din povestile traduse de dansele.Si aceasta e una din ele.Jazakum Allahu khairan
O femeie bãtrâna din China avea doua vase mari, pe care le atârna de cele douã capete ale unui bãt, si le cãra pe dupã gât. Un vas era crãpat, pe când celalalt era perfect si tot timpul aducea întreaga cantitate de apa.
La sfârsitul lungului drum ce ducea de la izvor pana acasã, vasul crãpat ajungea doar pe jumãtate.
Timp de doi ani, asta se întâmpla zilnic: femeia aducea doar un vas si jumãtate de apã. Bineînteles, vasul bun era mândru de realizãrile sale. Dar bietului vas crãpat îi era atât de rusine cu imperfecþiunea sa, si se simtea atât de rãu ca nu putea face decât jumãtate din munca pentru care fusese menit!
Dupã 2 ani de asa zisã nereusitã, dupã cum credea el, i-a vorbit într-o zi femeii lângã izvor: "Mã simt atât de rusinat, pentru ca aceastã crãpãturã face ca apa sa se scurgã pe tot drumul pânã acasã!"
Bãtrâna a zâmbit, "Ai observat ca pe partea ta a drumului sunt flori,
insã pe cealaltã nu?" "Asta pentru ca am stiut defectul tãu si am plantat
seminte de flori pe partea ta a potecii, si, in fiecare zi, în timp ce ne întoarcem, tu le uzi."
"De doi ani culeg aceste flori si decorez masa cu ele. Dacã nu ai fi fost asa, n-ar mai exista aceste frumuseti care împrospãteazã casa."
Fiecare dintre noi avem defectul nostru unic. Însa crãpãturile si defectele ne fac viata împreunã atât de interesantã si ne rãsplãtesc atât de mult! Trebuie sa luam fiecare persoanã asa cum este si sã cãutãm ce este bun in ea.
DECI, pentru prietenii mei: va urez sa aveti o zi bunã si nu uitati sa mirositi florile de pe partea voastrã a drumului!
MORALA: Crãpãtura vasului nu înseamnã sfârsitul, ci o posibilitate de a face ceva diferit! Numãrati-vã binecuvântãrile...!!
trebuie sa multumesc surorilor Gabriela (mama Gabi) si Nadia pt ca mi-au permis sa postez unele din povestile traduse de dansele.Si aceasta e una din ele.Jazakum Allahu khairan
abbu
Member
cele scrise de tine aici sunt lucruri de mare bun simt,arata intelepciunea si profunzimea gandirii a celor ce apartin islamului.
arata partea frumoasa,arata deschiderea spre nou,aratabunatate si sensibilitate..
da,acesta este islamul de care vorbesc si eu....sa nu fie neintelegeri.
dar astazi vedem in jurul nostru alt islam,nu generalizez,dar din pacate un mare numar,mai ales cei foarte credinciosi,se indeparteaza de principiile corecte ale celui ce l-a fondat.
si am sa ma explic:
-a transforma o moschee in loc de infruntare armata,in depozit de arme si munitii....???!!
-a pretui viata unui om la mai putin decat centura de explozibil cu care sare in aer ??!!
-a sta intr-un apartament in Londra,sau in Madrid sau la New york si a stabili pe harta unde este locul unde se pot face cat mai multe victime?????copii...femei....batrani ?
cu ei se lupta islamul ?
-a face trafic de droguri,de arme de marfuri printre care si femei???
-a fura,a minti,a asupri pe cel slab...??!!
astea sunt principiile de baza ale Islamului ? NU - nu sunt acele principii care au facut in anii 1000,1200 sa duca la Renasterea lui,la inflorirea fara precedent a stiintei,medicinii,tehnicii,astronomiei,datorita tocmai acestor mari deschideri si vederi pozitive asupra relatiilor cu lumea.
relatiile lui cu lumea astazi s-au schimbat si nu in favoarea islamului...
cresterea numarului de ultra-credinciosi a facut ca in loc de deschiderea spre lumina si progres,islamul sa se indrepte spre inchistare si regres.
nu te bucura prea devreme ca eu despre acele lucruri rele vorbesc cand critic islamul....
cunosc si pe cele bune,de azi si din istorie,dar le cunosc si pe cele rele care se fac in numele
religiei si cu ajutorul asa zisilor religiosi....
si daca iubesti islamul in loc de a-l apara cu orice pret,ai arata cele rele pentru a fi corectate........
banuiesc ca imi vei replica ca crestinismul este in aceeasi situatie....
absolut de acord,daca era un topic pentru asta nu-i crutam,nu avea grija....
arata partea frumoasa,arata deschiderea spre nou,aratabunatate si sensibilitate..
Manar;222895 said:
da,acesta este islamul de care vorbesc si eu....sa nu fie neintelegeri.
dar astazi vedem in jurul nostru alt islam,nu generalizez,dar din pacate un mare numar,mai ales cei foarte credinciosi,se indeparteaza de principiile corecte ale celui ce l-a fondat.
si am sa ma explic:
-a transforma o moschee in loc de infruntare armata,in depozit de arme si munitii....???!!
-a pretui viata unui om la mai putin decat centura de explozibil cu care sare in aer ??!!
-a sta intr-un apartament in Londra,sau in Madrid sau la New york si a stabili pe harta unde este locul unde se pot face cat mai multe victime?????copii...femei....batrani ?
cu ei se lupta islamul ?
-a face trafic de droguri,de arme de marfuri printre care si femei???
-a fura,a minti,a asupri pe cel slab...??!!
astea sunt principiile de baza ale Islamului ? NU - nu sunt acele principii care au facut in anii 1000,1200 sa duca la Renasterea lui,la inflorirea fara precedent a stiintei,medicinii,tehnicii,astronomiei,datorita tocmai acestor mari deschideri si vederi pozitive asupra relatiilor cu lumea.
relatiile lui cu lumea astazi s-au schimbat si nu in favoarea islamului...
cresterea numarului de ultra-credinciosi a facut ca in loc de deschiderea spre lumina si progres,islamul sa se indrepte spre inchistare si regres.
nu te bucura prea devreme ca eu despre acele lucruri rele vorbesc cand critic islamul....
cunosc si pe cele bune,de azi si din istorie,dar le cunosc si pe cele rele care se fac in numele
religiei si cu ajutorul asa zisilor religiosi....
si daca iubesti islamul in loc de a-l apara cu orice pret,ai arata cele rele pentru a fi corectate........
banuiesc ca imi vei replica ca crestinismul este in aceeasi situatie....
absolut de acord,daca era un topic pentru asta nu-i crutam,nu avea grija....
abbu
Member
este exact ceea ce fac si el la fel, le respecta pe ale mele...
dar...credinta si traditiile sunt una si aplicarea lor habotnica si extremist e alta....viata are cateva elemente nu unul singur...
are timp de lucru,de distractie,de studiu,de odihna....nu totul este religia..
religia este o componenta dar nu viata insusi....cel putin pentru familia noastra.
dar...credinta si traditiile sunt una si aplicarea lor habotnica si extremist e alta....viata are cateva elemente nu unul singur...
are timp de lucru,de distractie,de studiu,de odihna....nu totul este religia..
religia este o componenta dar nu viata insusi....cel putin pentru familia noastra.
2009 Theophilos
New Member
Manar;222899 said:
Buna ziua
O poveste .
Spui ca barbatii si femeile sa nu se gandeasca la dragoste ,dar la ce, la ura ?
Copiii care vor veni nu trebuie crescuti in dragoste ?
Numai bine
abbu
Member
Cine a scris lucrurile astea,probabil profet-calugar pe muntele Athos a fost departat de lume si de cum este ea in realitate.
oamenii se casatoresc -in general- din dragoste....
poate vor copii,poate nu..
dar a alege parintii buni inainte de a-i face, este nu numai stupid,este imposibil....
ce facem ? alegem ciorapii,daca sunt gauriti sau nu?
cum sa afli daca un parinte este bun -inainte a avea copii si a deveni parinte...
oamenii se casatoresc,apoi fac copii...
daca ei sunt oameni si se comporta ca atare de regula si copii cresc la fel.
dar sunt si cazuri cand "nu merge"
foarte bine,pentru asta este divortul,copii pot foarte bine sa fie alaturi de ambii parinti,crescuti normal,asa cum este normal in familii civilizate.
ca sunt si gunoaie de parinti? ca sunt parinti violenti,parinti care abuzeaza sexual copii?
asta este tot creatia domnului....
cum spune "surioara" mea ?
Alah stie mai bine....iar eu completez:si dumnezeu stie mai bine...ei ne-au creat pe toti,buni si rai....
cine suntem noi sa alegem graul de negina daca ambele sunt din aceeasi recolta??
Versu.ro - Concurs cu premii Poti castiga premii extraordinare
OPEN OPEN OPEN...THIS IS THE TRUTH
OPEN OPEN OPEN...THIS IS THE TRUTH
Versu.ro - Concurs cu premii Poti castiga premii extraordinare
THIS IS THE TRUTH....DON'T IGNORE
THIS IS THE TRUTH....DON'T IGNORE
Fierul are provenienta extra-terestra ;acest fenomen a fost descris in Qoran in urma cu 14 secole .....(alt miracol descoperit de oamenii de stiinta recent)
[ame="http://www.youtube.com/watch?v=C9dMqTxR19s"]YouTube- Quran Miracle:Iron sent down from space (Discovery Channel)[/ame]
[ame="http://www.youtube.com/watch?v=C9dMqTxR19s"]YouTube- Quran Miracle:Iron sent down from space (Discovery Channel)[/ame]