Jurnalul secret al lui Flo

Aici acum e ora 3:06 dimineata, maine am examen la germana iar poimaine la business law, dar totusi am considerat ca acest topic trebuie de citit pana la urma. Eu niciodata nu am avunt talent mare in analiza literara sau critica, insa jurnalul este foarte interesant, desi imi pare ca mai mult este inclinat pe teme pisimiste decat optimiste: ba e frig, ba e toamna, ba e noapte s.a.m.d. Pana cand inca nu am citit nimic frumos, deschis, vesel, viu, decat daca sa ma gandesc mai bine, doar in ultimele mesaje cand povesteai despre intoarcere acasa si gradina, ceea ce m-a facut sa-mi amintesc si eu de casa. Totusi sper ca dupa intoarcere nu vei ezita sa continui aceasta mica nuvela a ta.
 
manix, jurnalul se simte flatat ca ai intrat in atmosfera lui la o ora asa de imposibila. cit despre pesimism, mie usor sa fac o comparatie (care sigur o sa-i deranjeze pe unii) cu Kafka, Becket, Ionesco. nu tot ce ne atrage trebuie sa ne faca sa ne simtim bine. cu regret, trebuie sa-ti spun ca pina si in pasajul care ti-a placut este mascat "pesimismul".
 
flo

flo inca o data iti spun : cand ai sa devii celebru o sa-ti mai aduci aminte de prietenii tai de pe moldova.net?sau ne uiti cum uita si alesii de ce au fost alesi?
 
daca sinteti asa de nerabdatori, va spun indata despre ce este vorba. poate unii vor fi dezamagiti ca nu le-am satisfacut asteptarile.

este vorba despre un articol din prestigioasa revista "Romania literara", care se ocupa in special de forumul moldova.net.
deja sintem clasici, ramine sa se scrie si o carte, si celebritatea e la doi pasi de noi.

o sa pun articolul aici sa-l poata citi toata lumea:


<<Romania literara nr. 17 din 1 mai 2002

PACATELE LIMBII de Rodica Zafiu

Mesaje moldovenesti

Particularitatile romanei vorbite in Republica Moldova sint un subiect serios, cu bibliografie bogata, si care nu poate fi rezumat in citeva fraze. Din pacate, tratarea subiectului risca sa fie tulburata de intruziunile politicii si de aceea se simte nevoia de a o aborda cu precautii si cu precizari preliminare. De fapt, problema "limbii moldovenesti" e una strict politica, fiind atit de evident - deopotriva pentru vorbitorul obisnuit si pentru lingvist - ca nu e vorba de o alta limba, incit orice demonstratie e simpla pierdere de vreme. Dar tot atat de clar e si faptul ca in ansamblul de variante regionale si stilistice ale limbii romane cele vorbite in Moldova au anumite trasaturi caracteristice - mai mult sau mai putin pronuntate, in functie de gradul de standardizare (diferit in limbajul jurnalistic, in cel stiintific, in literatura sau in oralitatea familiara). Mai multe sau mai putine, diferentele lingvistice dintre romana vorbita la Bucuresti, la Cluj, la Iasi, in diaspora, in Republica Moldova, in Banatul sirbesc etc. provin din diferente istorice si culturale, din fenomene de contact - si e normal sa fie studiate. Influenta rusei in lexic si in gramatica (prin imprumuturi si calcuri), pastrarea unor trasaturi arhaice, acceptarea in norma a unor particularitati regionale, existenta unor inovatii locale sunt cele mai frecvente deosebiri ale variantelor care circula in statul moldovenesc; mentionarea lor nu da nici un fel de sprijin absurditatii politice a unei alte limbi.
Cine nu se ocupa riguros si sistematic de aceste fenomene, studiindu-le asa cum se cuvine, la fata locului, are totusi la dispozitie o sursa interesanta, desi fatalmente limitata: cea a numeroaselor texte moldovenesti din Internet. Asupra lor as vrea sa fac citeva observatii care, evident, nu au pretentia de a substitui o cercetare serioasa si riguroasa - ci doar intentia de a semnala unele caracteristici ale fenomenului. Ceea ce se observa la o prima parcurgere a unui numar mai mare de texte - jurnalistice, politice, literare - e oarecum previzibil: limba literara, ingrijita, ramane de obicei nelocalizabila, corespunzind perfect (cu exceptia unor calcuri sau a unor rare optiuni lexicale regionale sau/si arhaizante) celei din texte similare publicate in Romania. Nota particulara - cea interesanta pentru lingvist - apare insa in textele cu puternice trasaturi colocviale. Am vorbit de mai multe ori in aceasta rubrica despre stilul colocvial relaxat al mesajelor (scrise mai ales de tineri) din listele de discutii, din forumuri, "carti de oaspeti" etc. Cautarea expresivitatii si a creativitatii e o trasatura generala si "internationala" a acestei noi zone de utilizare a limbii. Specifice sint, desigur, sursele lor in fiecare caz in parte; pentru subiectul nostru, am ales ca material mesajele din forumul "moldova. net". Aici, tendinta glumeata de amestec al codurilor produce adesea - exact ca in paginile corespunzatoare scrise de tineri din Romania - texte hibride, care ii pot inspaimanta pe cei ingrijorati de "stricarea limbii", dar care nu constituie nici un pericol cita vreme se pastreaza "diglosia", distinctia stilistica dintre limba standard si argoul tineresc. De altfel, unii dintre cei ce scriu cu extrema libertate colocviala in forum au si contributii la pagini web "serioase", unde limbajul se conformeaza normelor academice ale romanei literare. Autorii constituie grupuri relativ omogene prin virsta si preocupari, fiind persoane cu nivel cultural ridicat, aflate deseori - pentru studii sau la lucru - in afara statului de origine; textele sint foarte recente (2001-2002).
Caracteristicile lingvistice cele mai generale si mai pregnante ale acestor mesaje mi se par a fi urmatoarele: amestecul de limbi (mai ales combinarea, pe fondul romanesc, a rusei cu engleza); existenta mai multor optiuni ortografice; transcrierea constienta a pronuntiei regionale. Engleza apare pe de o parte in expresii la moda, cu functie "ornamentala", din slang sau din registrul curent ("da who cares la noi in Moldova de drepturile omului?"), pe de alta in comode transpuneri directe ale terminologiei computerului; rusa ofera un bogat repertoriu de clisee, de expresii idiomatice provenite, daca nu ma insel, atit din limbajul cotidian cit si din cel familiar-argotic. Efecte comice (voite) sint create prin combinarea imprumutului recent din engleza cu trasaturi ale graiului regional: "de fapt ii ghine underground"; "tat ok, ii trimit un email si-i spun ca fotcile is scanate, is pe desktop la server, sa se duca sa le ee"; "i-am trimis la acela un email sa le ee de pe net si s-o terminat discutia noastra"; "asta cam greu ajiunji la majoritatea employers de la noi"; "s-au pus cu rasarita la pc si bazaresc" etc. (in exemple am introdus, pentru a usura lectura, diacriticele si am generalizat cratima). Se verifica astfel tendinta recenta de a contracara globalizarea prin reevaluarea graiului local, care inceteaza sa mai fie un handicap si devine atu expresiv. Oricum, merita continuata discutia asupra celorlalte particularitati. >>
 
iata si al doilea articol, inca n-am reusit sa-l citesc.

<<Romania literara nr. 18 din 8 mai 2002

PACATELE LIMBII de Rodica Zafiu

"tsii shiuda?"

Revin asupra temei pe care am schitat-o in aceasta rubrica saptamina trecuta, propunind o trecere in revista a citorva dintre trasaturile caracteristice ale mesajelor din listele de discutii moldovenesti (din Republica Moldova). in privinta scrierii, este evidenta in aceste texte colocviale preocuparea de a nota prin grupuri de sunete (in absenta diacriticelor) mai ales pronuntiile regionale. (Ca si alta data, am completat, pentru usurinta lecturii, acele diacritice pur si simplu omise din cauza sistemului de comunicare electronica, nemodificind insa transcrierile lor prin grupuri de litere). Tendinta e normala: notarea pronuntiilor regionale risca cel mai usor sa se confunde sau sa nu fie deloc inteleasa in absenta unor marci suplimentare. Sint astfel inregistrate trasaturi tipice ale graiului moldovenesc: palatalizarea labialelor (bine - ghine), reducerea africatelor la elementul lor fricativ (cineva - shineva, posmagii - posmajii), transformarea diftongului ia in ie ("moldovenii nostri cam s-o imprastiet in lumea larga"; "da muieti is posmajii?"), pronuntiile tat, tati, rostirile dure are consoanelor s, t, care modifica timbrul vocalelor succesive ("da disara venim", "eu nu-ts dau salariu") etc. Cele mai multe atestari le ofera categoria intr-adevar caracteristica a pronuntarii secventelor ce, ci ca se, si: sheva, nishiodata; "shi-o mai ramas"; "sa zishem"; "nishi nu stiu"; "sa fashi sheva"; "shi-i cu tine" etc.; unii utilizatori ai computerului transcriu (economic) cu sh doar acest s dialectal, in vreme ce s din limba literara ramine nemarcat (shi = si, ca pronuntie pentru ce, dar si = si): "shi baieti creativi moldovenii nostri, imbina modernul cu trecutul si incearca sa prinda doi iepuri dintro lovitura...". Mai rar e notata in mesaje inchiderea lui e la i, de altfel o trasatura general populara ("unile birfe se adeveresc"), chiar daca este fixata oarecum in stereotipurile despre vorbirea moldoveneasca ("pi moldoveneste"). Unele fragmente cuprind acumulari ale marcilor pronuntiei regionale - "tat are sa shie ghine..." - tinzind sa devina un fel de ghicitori, jocuri de perspicacitate in care trebuie reconstituita grafia sau intonatia dezambiguizanta a oralitatii: "tsii shiuda?" (ti-e ciuda?); "shi mai vorba sa shie" (probabil: ce-i, mai? vorba sa fie...) etc.
In alte cazuri, diferentele fata de ortografia standard sint comune cu cele care apar si in alte pagini de Internet romanesti: tendinta de a nota constant, nu numai in cazurile de ambiguitate sau de forma regionala, s prin sh si t prin ts apare de multe ori din dorinta de a reflecta pronuntia dar si sub influenta unor grafii straine. Sistemul devine destul de greoi si excesiv de exotic in grupurile consonantice si cand are mai multe aparitii in acelasi cuvint: multsi, shtitsi, politsishtilor, conshtiincioshi etc. Folosirea literei k in loc de c (iaka, kiar, adika, keltuie, strashnik) poate fi o influenta a alfabetului rus (sau a transcrierilor sale in alfabet latin), dar e de gasit uneori si in texte ne-moldovenesti, pentru care explicatia este influenta engleza. De atribuit influentei transcrierilor din rusa e in schimb notarea lui i prin y: inventynd, byrfele). in privinta alegerii intre i si a, variatia e totala. in plus, in ansamblu, mesajele moldovenesti par sa acorde mai putina atentie folosirii cratimei.
Se observa in aceste texte si trunchierea frecventa a formei de prezent a verbului a trebui: o tendinta generala a limbii romane vorbite, poate mai putin in forma trebu - "trebu in sfarshit"; "trebu dati pe mina lui"; "pentru progres trebu caracter si minte" - dar cu siguranta ca tre: "tre sa mergem la Vadul lui Voda"; "tre sa shtii sa faci de toate"; "soacra nu tre sa se bage".
Cu intentia de a reproduce graiul si registrul colocvial (care in acest caz, daca nu se suprapun, oricum interfereaza puternic), apar si forme specifice ale unor elemente gramaticale: ale demonstrativului (ista, aista, cela): "de unde negativismul ista?"; "taman aista trebuia sa ne opreasca"; "tinerii ceea" (= ceia) etc.; ale auxiliarului de perfect compus ("Ce-o muncit...?"; "s-o terminat discutia"; "s-o facut doctor in matematica"), ale verbului a lua: ("sa ma ieie in consideratie"). Ar mai merita sa fie amintite pozitia in fraza a adverbului mai ("ieri mai nu m-a dat jos"; "mai nu am facut-o imnul meu"; "mai n-am trimis") si - evident - , unele preferinte lexicale: pentru adverbele amu ("noi amu sintem ocupati"; "amu editoru imi scrie"), oleaca ("uneori byrfim cyte oleaca... ", "mai dryngai oleaca"), interjectia iaca ("si iaka ramine omu nostru sa traiasca cu 200 de lei toata luna"), verbe ca a sedea ("sed toata ziua pe scaun") sau a se anina "politistii nu au dreptul sa se anine de asta". Evident, unele dintre aceste trasaturi au o traditie de reprezentare literara (producand in texte scrise nota dialectala stilizata, cu o respectabila traditie - Creanga, Sadoveanu s.a.); altele au fost in schimb mentinute in sfera oralitatii, fiind inregistrate cel mult in studii si culegeri dialectale.
 
eram sigur

flo, ceea ce ai observat si ai redat mai-sus este consecinta "strigatului nostru", dar stiind-o foarte bine pe rodica zafiu, atunci cand eram pasionat de literatura, carti in general, i-am citit apropape toate articolele si stiti care-i culmea, stiu ca o sa va suparati, dar are dreptate in ceea ce priveste stricarea usor usor a limbii romane literare, vezi si limba engleza-americanizata, eu de mult m-am alarmat, dar se pare ca acest fenomen este intra- si extra- national!asa ca arfistilor contribuiti la degradarea limbii si nu la cristalizarea ei! pacat!
 
flo

domn' profesor, dar ce fin simt al introspectiei literare ai! surprinzi prin faptul ca spunand lucruri obisnuite pe care toti le observa intr-o maniera gurmand-neo-realistic-fermecatoare inciti spiritul contemporan catre evocarea artistica a vremurilor de mult apuse si impaciuitoare!
 
singura observatie pertinenta este cea referitoare la "lucrurile obisnuite".
restul: "introspectie"? (da de unde! mai exact reportaj)
"vremuri de mult apuse"? (wrong! toata actiunea s-a petrecut in vacanta de Pasti si nu e inventata, scriu totusi in Jurnal).

oricum ma bucur ca cineva mai si citeste ce scriu. apropos, L. crede ca ce am scris e o "mare abureala". poate are dreptate, toata literatura savuroasa este o mare iluzie.
 
flo

m-am referit ca fiind un tip de om ganditor caruia ii place analiza cotidianului si o aprofundeaza intr-un mod introspectionist te face sa crezi ca lumea ta este de mult din vechime, asa ca referindu-ma comparativ la lumea moderna in care traim observatiile tale reportistice au aer mai degraba simplist dar si de snoboburg(termen nou! acum inventat si se refera la cei care cred ca sunt ceva si vor sa para niste burghezi snobi, dar este doar iluzia lor).
 
Back
Top