Semnaţi aici: Bustul lui Puskin
* * * * *
Primarului General al Municipiului Chisinau, Dorin Chirtoaca
Consiliului Municipal Chisinau
*** Cerere de reamplasarea la locul initial al monumentului lui A. Puskin ***
"PROKLEATÎI GOROD KISINEV" (BLESTEMATUL ORAS CHISINAU)
Pe Aleea Clasicilor Literaturii Române din centrul Chisinaului (parcul Stefan cel Mare), în cel mai de cinste loc sta cocotat bustul lui Alexandr Puskin, pe postamentul caruia sunt cioplite versurile ce-i apartin:
"Cu lira nordica, dând glas pustietatii
Am poposit aici..."
Adica când Alexandr Puskin fusese exilat în Basarabia (1820), moldovenii nu aveau traditiile, obiceiurile, folclorul care-l au acum? Oare marele poet rus a vazut în Basarabia doar un loc pustiu?
Într-o scrisoare a sa, din 1830, dupa plecarea din Basarabia, el îi comunica amicului sau din Chisinau N.S.Alexeev: "Aflarea mea în Basarabia nici pâna în ziua de azi nu mi-a lasat vreo amprenta cât de cât, nici poetica, nici prozaica".
În prefata editiei complete a lui Alexand Puskin din 1887, aflam preocuparile si pasiunile ce le-a avut tânarul surghiunit în Basarabia: "Vinul, jocul de carti, turbulenta dupa cochetele si usuraticele fete moldovence, grecoaice, italience, evreice si tigance: confruntarile zvapaiate cu potlogarii, cotcarii... în sfârsit – doua duieluri, care s-au terminat cu bine, acestea erau manifestarile tînarului si aprigului surghiunit".
Dintr-o alta scrisoare adresata de catre Alexandr Puskin amicului sau: "Zdesi u nas moldovanno i tosno, ah Boje moi..." ("Aici la noi e moldovenime si greata, Dumnezeul meu..."!) (vol.7, S-Petersburg, 1903, pag.47)
Cum oare puskinistii înteleg cuvântul "moldovanno" (moldovenime)? Cuvântul "tosno" (greata), însa, nu exprima nici un dubiu, nu-i asa?
Acelasi "respect" al poetului fata de noi în "Evghenii Oneghin". În româna ar fi asa:
"Eu v-am uitat cu nordu-n ceata
Stolita, dragi concetateni
Ca sa-i trezesc în dimineata
Pe somnorosii moldoveni."
Apoi mai turnând, ca din gavanos, urmatoarele strofe:
"Sredi neistovîh tîganok
Ia, kak Orfei sredi vakhanok.
V crugu koketok moldovanok,
Pojalui, Bog sredi bolvanok.
Zato mej grustnîh moldovan
Ne lani v ovraghe livinom.
Vernee, lev mej obezian.
Ia – koni arabskii Alimadan
V smirennom tabune oslinnom."
În limba româna:
"Printre-ale tiganimii mutre
Eu sunt Orfeu ca printre cutre.
Eu printre moldovence proaste
Sunt Zeu al vechilor napaste.
Iar printre moldoveni sunt eu
Nu caprioara, dar un leu.
Mai bine zis, printre maimute
Sunt leu si cal de Almadan,
Tu al magarilor tapsan."
Este evident ca poetul a avut o atitudine de ostilitate si plina de aroganta. Alexandr Puskin venise la numai 8 ani dupa cotropirea Basarabiei de catre Imperiul Rus. Pozitia lui Alexandr Puskin – a unui om progresist al Rusiei – fata de rapirea teriroriului dintre Nistru si Prut la 1812:
"Dunarea trebuie sa devina reala frontiera dintre Rusia si Turcia. De ce Ecaterina nu a realizat acest plan important la începutul revolutiei franceze, când Europa nu avea timp sa acorde atentie la întaririle noastre militare, iar Turcia extenuata nu putea sa ne opuna nici o rezistenta? Acest lucru ne-ar fi scutit pe viitor de griji suplimentare."
Din cartea "Viata lui Puskin povestita de el si contemporanii lui" (Moscova, 1987, pag.428):
"E o chestie importanta: ce are de facut Rusia? Vom cuceri noi Moldova si Valahia sub pretextul mijlocitorilor pacifisti, vom trece Dunarea în calitate de aliati si dusmani ai dusmanilor lor?"
Apoi în viziunea sa Prutul era frontiera dintotdeauna a pamânturilor aflate în posesiunea rusilor:
"Peste-al Bugeacului întins
Pe unde Prutu-si face cale,
Ocrotind mosii rusesti natale..."
Moldovencele noastre pentru Puskin erau "moldavskie durî", adica "proastele moldave" (opere complete, 1887, pag.388), iar orasul Chisinau în viziunea poetului e:
"Prokleatîi gorod Kisinev!
Tebea braniti iazîk ustanet,
Kogda-nibudi na gresnii krov
Tvoih zapacikannîh domov
Nebesnîi grom, konecino greanet..."
În româneste:
"Blestemat oras Chisinau,
Am obosit sa-ti zic de rau.
Cândva pe-acoperisul tau,
Peste-ale tale case slute
Va bubui un tunet greu!"
A spus poetul si... a plecat. A plecat, iar ilustrul nostru clasic Vasile Alecsandri, pe buna dreptate i-a raspuns cu urmatoarele versuri, recunostinta la atitudinea rusului, fata de poporul nostru:
"Fiind mai negru ca tiganii
Ce-ai tot cersit la noi cu anii,
Tu, cel primit cu dor de sus
Nici bogdaproste nu ne-ai spus.
Cu dar de pâine si de sare,
Cu vin din beciul nostru mare
Te-am ospatat. Iar tu în zori
Râzând, te-ai scârnavit în flori.
Apoi prin codri de milenii
Ai tot umblat de dragul lelii.
Ei, vezi atunci? Pun mâna-n foc:
Tu n-ai fost cal arab, ci PORC!
Cine i-a permis sa ne ponegreasca, sa ne insulte în opera sa pe care rusii an de an o reediteaza si o popularizeaza nu numai la ei în tara, ci pe toate meridianele globului? Aceste injurii dainuie în opera sa. Iar noi, puskinizam în continuare localitatile din Moldova. În toate orasele si oraselile avem strazi ce-i poarta numele. În satul Dolna – muzeu si monument. La Chisinau – casa-muzeu si trei monumente s.a.m.d. Iar în centrul Aleii Clasicilor Literaturii Române, aidoma unui feldfebel (fruntas), ca reprezentantul "fratelui mai mare" sta monumentul lui. Desi, din istorie este cunoscut ca acest monument, a fost înaltat în alta parte, comunistii însa l-au stramutat, ca sa simbolizeze "influienta marii culturi ruse, prin persoana lui A.Puskin" asupra literaturii române. Monumentul propriu zis (autorul Opekusin) a fost inaugurat la Chisinau în anul 1887 si se afla într-un colt al parcului, mai aproape de veceul public.
PRIN ACEASTA PETITIE CEREM PRIMARIEI CHISINAULUI SA REAMPLASEZE MONUMENTUL LUI PUSKIN, CEL PUTIN ÎN ACEL LOC INITIAL!
Asta ar fi ceva firesc si ar însemna un adevar si un loc care-l merita un poet din partea unui popor ce se respecta!
ÎN CAPUL ALEII CLASICILOR LITERATURII ROMÂNE NU POATE STA ALTCINEVA DECÂT MARELE MIHAI EMINESCU, MONUMENTUL CĂRUIA CEREM SĂ FIE AMPLASAT ÎN LOCUL RESPECTIV!
* * * * *
Semnaţi aici: Bustul lui Puskin
.
* * * * *
Primarului General al Municipiului Chisinau, Dorin Chirtoaca
Consiliului Municipal Chisinau
*** Cerere de reamplasarea la locul initial al monumentului lui A. Puskin ***
"PROKLEATÎI GOROD KISINEV" (BLESTEMATUL ORAS CHISINAU)
Pe Aleea Clasicilor Literaturii Române din centrul Chisinaului (parcul Stefan cel Mare), în cel mai de cinste loc sta cocotat bustul lui Alexandr Puskin, pe postamentul caruia sunt cioplite versurile ce-i apartin:
"Cu lira nordica, dând glas pustietatii
Am poposit aici..."
Adica când Alexandr Puskin fusese exilat în Basarabia (1820), moldovenii nu aveau traditiile, obiceiurile, folclorul care-l au acum? Oare marele poet rus a vazut în Basarabia doar un loc pustiu?
Într-o scrisoare a sa, din 1830, dupa plecarea din Basarabia, el îi comunica amicului sau din Chisinau N.S.Alexeev: "Aflarea mea în Basarabia nici pâna în ziua de azi nu mi-a lasat vreo amprenta cât de cât, nici poetica, nici prozaica".
În prefata editiei complete a lui Alexand Puskin din 1887, aflam preocuparile si pasiunile ce le-a avut tânarul surghiunit în Basarabia: "Vinul, jocul de carti, turbulenta dupa cochetele si usuraticele fete moldovence, grecoaice, italience, evreice si tigance: confruntarile zvapaiate cu potlogarii, cotcarii... în sfârsit – doua duieluri, care s-au terminat cu bine, acestea erau manifestarile tînarului si aprigului surghiunit".
Dintr-o alta scrisoare adresata de catre Alexandr Puskin amicului sau: "Zdesi u nas moldovanno i tosno, ah Boje moi..." ("Aici la noi e moldovenime si greata, Dumnezeul meu..."!) (vol.7, S-Petersburg, 1903, pag.47)
Cum oare puskinistii înteleg cuvântul "moldovanno" (moldovenime)? Cuvântul "tosno" (greata), însa, nu exprima nici un dubiu, nu-i asa?
Acelasi "respect" al poetului fata de noi în "Evghenii Oneghin". În româna ar fi asa:
"Eu v-am uitat cu nordu-n ceata
Stolita, dragi concetateni
Ca sa-i trezesc în dimineata
Pe somnorosii moldoveni."
Apoi mai turnând, ca din gavanos, urmatoarele strofe:
"Sredi neistovîh tîganok
Ia, kak Orfei sredi vakhanok.
V crugu koketok moldovanok,
Pojalui, Bog sredi bolvanok.
Zato mej grustnîh moldovan
Ne lani v ovraghe livinom.
Vernee, lev mej obezian.
Ia – koni arabskii Alimadan
V smirennom tabune oslinnom."
În limba româna:
"Printre-ale tiganimii mutre
Eu sunt Orfeu ca printre cutre.
Eu printre moldovence proaste
Sunt Zeu al vechilor napaste.
Iar printre moldoveni sunt eu
Nu caprioara, dar un leu.
Mai bine zis, printre maimute
Sunt leu si cal de Almadan,
Tu al magarilor tapsan."
Este evident ca poetul a avut o atitudine de ostilitate si plina de aroganta. Alexandr Puskin venise la numai 8 ani dupa cotropirea Basarabiei de catre Imperiul Rus. Pozitia lui Alexandr Puskin – a unui om progresist al Rusiei – fata de rapirea teriroriului dintre Nistru si Prut la 1812:
"Dunarea trebuie sa devina reala frontiera dintre Rusia si Turcia. De ce Ecaterina nu a realizat acest plan important la începutul revolutiei franceze, când Europa nu avea timp sa acorde atentie la întaririle noastre militare, iar Turcia extenuata nu putea sa ne opuna nici o rezistenta? Acest lucru ne-ar fi scutit pe viitor de griji suplimentare."
Din cartea "Viata lui Puskin povestita de el si contemporanii lui" (Moscova, 1987, pag.428):
"E o chestie importanta: ce are de facut Rusia? Vom cuceri noi Moldova si Valahia sub pretextul mijlocitorilor pacifisti, vom trece Dunarea în calitate de aliati si dusmani ai dusmanilor lor?"
Apoi în viziunea sa Prutul era frontiera dintotdeauna a pamânturilor aflate în posesiunea rusilor:
"Peste-al Bugeacului întins
Pe unde Prutu-si face cale,
Ocrotind mosii rusesti natale..."
Moldovencele noastre pentru Puskin erau "moldavskie durî", adica "proastele moldave" (opere complete, 1887, pag.388), iar orasul Chisinau în viziunea poetului e:
"Prokleatîi gorod Kisinev!
Tebea braniti iazîk ustanet,
Kogda-nibudi na gresnii krov
Tvoih zapacikannîh domov
Nebesnîi grom, konecino greanet..."
În româneste:
"Blestemat oras Chisinau,
Am obosit sa-ti zic de rau.
Cândva pe-acoperisul tau,
Peste-ale tale case slute
Va bubui un tunet greu!"
A spus poetul si... a plecat. A plecat, iar ilustrul nostru clasic Vasile Alecsandri, pe buna dreptate i-a raspuns cu urmatoarele versuri, recunostinta la atitudinea rusului, fata de poporul nostru:
"Fiind mai negru ca tiganii
Ce-ai tot cersit la noi cu anii,
Tu, cel primit cu dor de sus
Nici bogdaproste nu ne-ai spus.
Cu dar de pâine si de sare,
Cu vin din beciul nostru mare
Te-am ospatat. Iar tu în zori
Râzând, te-ai scârnavit în flori.
Apoi prin codri de milenii
Ai tot umblat de dragul lelii.
Ei, vezi atunci? Pun mâna-n foc:
Tu n-ai fost cal arab, ci PORC!
Cine i-a permis sa ne ponegreasca, sa ne insulte în opera sa pe care rusii an de an o reediteaza si o popularizeaza nu numai la ei în tara, ci pe toate meridianele globului? Aceste injurii dainuie în opera sa. Iar noi, puskinizam în continuare localitatile din Moldova. În toate orasele si oraselile avem strazi ce-i poarta numele. În satul Dolna – muzeu si monument. La Chisinau – casa-muzeu si trei monumente s.a.m.d. Iar în centrul Aleii Clasicilor Literaturii Române, aidoma unui feldfebel (fruntas), ca reprezentantul "fratelui mai mare" sta monumentul lui. Desi, din istorie este cunoscut ca acest monument, a fost înaltat în alta parte, comunistii însa l-au stramutat, ca sa simbolizeze "influienta marii culturi ruse, prin persoana lui A.Puskin" asupra literaturii române. Monumentul propriu zis (autorul Opekusin) a fost inaugurat la Chisinau în anul 1887 si se afla într-un colt al parcului, mai aproape de veceul public.
PRIN ACEASTA PETITIE CEREM PRIMARIEI CHISINAULUI SA REAMPLASEZE MONUMENTUL LUI PUSKIN, CEL PUTIN ÎN ACEL LOC INITIAL!
Asta ar fi ceva firesc si ar însemna un adevar si un loc care-l merita un poet din partea unui popor ce se respecta!
ÎN CAPUL ALEII CLASICILOR LITERATURII ROMÂNE NU POATE STA ALTCINEVA DECÂT MARELE MIHAI EMINESCU, MONUMENTUL CĂRUIA CEREM SĂ FIE AMPLASAT ÎN LOCUL RESPECTIV!
* * * * *
Semnaţi aici: Bustul lui Puskin
.
