Poezie Crestina!

[Frontist]

O, iata, Doamne, noaptea intreaga m-am trudit,
dar luntrea mea e goala, nimic n-am pescuit.

Cu ce am sa Te-ntampin cand ai sa-mi vii in zori
pe tarmul marii mele si-n luntre-ai sa-mi cobori?

Cu fruntea asudata si trupul tremurand,
incerc si-ncerc zadarnic de fiecare rand.

E marea agitata si vantul mi-e contrar,
nadejdea-mi lumineaza din ce in ce mai rar.

....O, iata, Doamne, zorii-e vremea sa Te-arati,
mi-e inima mahnita si ochii-nlacrimati.

Tu vii...si luntrea-i goala, si nu stiu ce sa spun,
ca, iata, inainte eu n-am nimic sa-Ti pun.

Dar, cand imi vezi sudoarea si trupul istovit,
de nici un dar din lume n-ai fi mai multumit.

Caci, cand cu toata truda, nu pot ce-am vrut, Iisus,
Dorinta de-a aduce e cum as fi adus.
(T. Dorz)

 

[Frontist]

Tu nu-ti dai inca seama ca toate-au un sfarsit,
ci crezi ca-n veci vor tine aceste cai usoare,
si clipele de cantec, si drumul fericit,
si dulcea primavara cu zarea zambitoare.

Tu nu-ti dai inca seama ca-n cupa care-o bei
placerea-i otravita si unda-i blestemata,
ca tot ce strangi pe lume, tot ce culegi si iei
cu lacoma placere, cumplit va arde-odata.

Tu nu-ti dai inca seama cat pierzi dispretuind
indemnul constiintei ce-nspre Hristos te cheama
de undeva din taina ce-a mai ramas veghind
sa-ntorci de la pacatul ce sufletu-ti destrama.

Tu nu-ti dai inca seama, dar tot ce pierzi acum
si-mprastii cu risipa sunt zilelele-ti putine,
sunt anii mantuirii ce ti-i prefaci in scrum,
sunt singura-ti comoara-si tu ti-o faci ruine....

Tu nu-ti dai inca seama, dar va veni o zi
cand vei vedea cu groaza netrebnica-ti pierzare,
cand tot ce vezi pe lume ai da sa poti primi
o singura nadejde de-a vietii viitoare.
(T. Dorz)

 

[Iluzia]

Ruga la imperativ

Doamne,Dumnezeul meu,
Eu te rog,ca rob al tau:
Iarta-ma,primeste-ma-
In lumea ta de ingeri si de sfinti!
Cu poiezia mea,te-aduc pe Tine printre pamanteni.
Sa vezi Tu,Doamne,ce-nseamna sa traiesti
Si nu ca Dumnezeu ce esti
Ci ca un om.
Te rog acum sa vii in pieptul meu
Si sa te impodobesc asemeni unui zeu
Crezare vorbelor sa-mi dai,
Sa smulgi,sa spanzuri si sa tai
Tot raul din a sale radacini.
Nu ma lasa,Doamne,
Un simplu pacatos pe-acest pamant!
Ci mai degraba vreau sa fiu o stea
Sa pot s-arat lumii intregi,
Ca tu inca stralucesti.

 

[dictionar]

Ruga la imperativ

Cu poiezia mea,te-aduc pe Tine printre pamanteni..

poezie e corect :ciupos:

 

[Iluzia]

offtopic ::ai perfecta dreptate,ms
ehhh rau stau cu romana

 

[Frontist]

Stramta-i calea mantuirii si purtarea crucii-i grea,
dac-ar fi usoara-aceasta, n-ar fi-asa putini pe ea.
Grea-i umblarea cu-Adevarul pe pamantul de minciuni,
daca-ar fi usoara-aceasta, n-ar fi-asa de rari cei buni.

Mare-i lupta cu-ndoiala, cand privesti spre ce nu vezi,
dac-ar fi usoara-aceasta, n-ar fi-atat de greu sa crezi.
Multe-s ranele vietii celui infranat si-ales,
daca-ar fi putine-acestea, n-ar fi-asa zdrobit ades.

Chinuit e drumul jertfei pan-la telul stralucit,
dac-ar fi usor acesta, n-ar fi-atat de rasplatit.
Dar slavita-i vesnicia celui drept si credincios,
daca n-ar fi-asa, ne-ar spune-o Adevarul si Hristos.
(T. Dorz)

 

[Frontist]

Ce scurta-i ziua asta,
si totusi poti din ea
ori cerul pe vecie,
ori iadul a-l avea.

Ce scumpa-i ziua asta,
si totusi, daca stai
si-o lasi sa-ti treaca goala,
nimic folos nu ai.

Ce mica-i ziua asta,
si totusi, neascultand,
poti pierde-n ea comoara
ce n-o mai strangi nicicand.

Ce-amara-i ziua asta,
si totusi, de-o-ntelegi,
o vesnica dulceata
din ea o sa-ti culegi.

Ce mare-i ziua asta,
si totusi al ei har,
privit cu nepasare,
ramane in zadar.

Ce clipa-i ziua asta,
si totusi mii si mii
din ea si-aleg ori cerul,
ori iadul pe vecii.
(T. Dorz)

 

[Frontist]

Nici un soare nu-i pe lume
sa te lumineze-asa
ca privirea mamei bune
in intunecarea ta.

Nici un foc nu este-n lume
sa te incalzeasca- asa
ca iubirea mamei bune
in nefericirea ta.

Nici un cantec nu-i pe lume
sa te-nvioreze- asa
ca urarea mamei bune
in sarbatorirea ta.

Nici putere nu-i pe lume
sa te mai ajute, ca
rugaciunea mamei bune
in instrainarea ta.

Pretuieste-o, caci pe lume
doar o mama poti avea!
Ei ii esti dator iubirea,
cat esti tu si cat e ea....
(T Dorz)

 

[Frontist]

Oricine-ai fi, nu cere ce nu ti-e dat sa ai,
oricine-ai fi, nu rade nefericitul strai.

Oricine-a fi, nu stinge lumina nimanui,
oricine-ai fi, ajuta-l pe orb in calea lui.

Oricine-ai fi, nu crede ca-i vesnic locul tau,
oricine-ai fi, ajuta-ti aproapele la rau.

Oricine-ai fi, nu face ce-i crud si necinstit,
oricine-ai fi, sa-l aperi pe cel napastuit.

Oricine-ai fi, gandeste smerit, privind in sus,
oricine-ai fi, respecta cuvantul ce l-ai spus.

Oricine-ai fi-ndrazneste cand aperi pe cel drept,
oricine-ai fi, asculta-l pe omul intelept.

Oricine-ai fi pe lume, tu nu-ti uita nicicand
intaia ta chemare: fii om in primul rand!
(T. Dorz)

 

[Frontist]

Doina
Ei vor sa separe, ei vor sa destrame
Si frate de frate, si pruncii de mame,
Ei vor sa se vanda, si cumpere, maine ,
Si sange, si limba, si oameni, si paine -
Ei vor sa se bata si calce-n picioare
Si frate cu frate, si floare cu floare
Ei vor sa desparta, sa faca rahat

Din tot ce-are omul in el, mai curat

Ei vor animale sa faca din oameni,

Jigodii, hiene, jivine si fameni,

Ei vor peste lumea de robi si roboti

Robiei sa-i spui Libertate la toti,
Si democratiei, sa nu-i spui prostie,
Ci Zeul ce-mparte la toti lacomie,
Ei vor sa domine, ei vor sa distruga,
Si Domnul din om, si Lumina din ruga,

Si-n locul lor, bezna sa fie lumina,

Pacatul virtute, si dragostea vina,

Ei vor sa fim liberi in hamul prostiei,

In lantul vanzarii, si nemerniciei,
Ei vor si din scarna, sa scoata talanti,
Si din voievozi, ar mosi emigranti,
Ei vor si din tara sa faca azil,
Si taxa pe card pe-un suras de copil,
Ei vor toata lumea sa fie datoare,

Si cel care are, si cel care n-are,

Ei vor tot Pamantul in jug si sclavie,

Cu marci: libertate si democratie,

Si Zeul - o banca in care sunt sfint

Monezi virtuale de treizeci de-arginti,
Ei vor , si doar Domnul mai stie ce vor,
Acesti Prea-Perfecti emanati din popor,
Acesti Arendasi care-mpart, ca pe boala,
O Veche Dezordine, plus Mondiala,
Pe oameni sa-i duca, ca turme de porci,
In grajdul in care de suflet ii storci
Si-i lasi pe stadioane, pe strazi, si in case,
Sa-si rupa cu ratul, cu dintii, din oase,
Ei vor sa separe, ei vor sa destrame
Si frate de frate, si pruncii de mame,
Si culme a cruntelor lor fardelegi,
Ne dau prostitutia, curismul, ca legi,
Ne dau servitutea la crima si ban,
Biserica Raiul, si Dracul Sultan
Danseaza, romane, creeaza si vinde
Sa ai la copii, pentru astazi, merinde,
Caci nu mai ai casa, si nu mai ai tara ,

Sau tara ta scumpa e, astazi, afara,

Zideste-ti biserica, tara si chit

In sufletul tau, de popor chinuit,

Si inca o zi, si-nca-o zi, mai traieste,
Si simte, graieste, si pe romaneste,

Pe cel de pe cruce, ce-ti e de folos,
Roman, Voievodul, si Domnul Hristos!

 

[Frontist]

In numele tau

un rapuns dat lui Claudiu Popa, detinut intre zidurile Aiudului



In numele Tau, Doamne, nu mai trimit la moarte!

Pe cine? Cate-o mana de ingeri rebegiti

Pe-o lume care n-are nici duh crestin, nici carte,

E prea usoara moartea! Mai bine sa traiti!



E prea usoara moartea! Mult mai cumplita-i viata

De-a- fi in fata Lumii, un rob neputincios,

De-a da mereu din Tine, precum a dat Hristos,

Si a primi din Lume scuipat, dispret, si greata!



Mai grea e crucea asta, atat de mult hulita,

Decat e zborul mortii! Mai greu sa tot suporti

Blestem pe toti crestinii, pe-o lume de idioti,

Si miza ei de sange, pentru un colt de pita!



Au nu vezi ce facura? Nu vezi, mereu, cum taie

Din ce-i crestin, si limba, si sincera vapaie?

Nu vezi cuvantul frate cum este convertit

La concurenta pentru cel mai pervers cutit?



Au nu vezi ierarhia de demoni cum sugruma

Pastori fara valoare, caci nu dau bani la turma,

Au nu vezi ca pe lume nici nu mai e crestin,

Doar oameni care lupta sa planga mai putin?



Mai plangi o Kerkaporta uitata-n veac deschisa,

Cand azi crestinatatea aproape nu exista,

Cand botezatii tarii sunt bieti atei nerozi,

Crestin? Nu stiu de-i unul, pe-o lume de Irozi -



Indiferenti, apatici, eretici, cu orgolii,

Deserti, plini de ambitii, spune la unul: prost esti!,

Si vei vedea demonii din suflete de molii,

Cum ies sa se infrupte din ceea ce privesti



Si pe acestia, vierme, tu ii indemni la moarte?

Dar cine sa mai nasca, in vremile ce vin?

Ce Nicodim? Ce Antim? Cleopa? Care parte

De lume sa-nfloreasca un suflet de crestin?



E prea usoara moartea! Atat e de usoara!

Si-atat de greu pe lumea crestina sa mai nasti,

Darmite sa faci bine la cei ce te omoara

Si de Craciun, si-arunca cu bombele de Pasti



O moarte-avem cu totii! Dar mai avem o viata,

Si este poate, timpul, intai sa mai citim

Ce e crestin sa facem, din zori de dimineata

Si pana-n fapt de seara, pentru a fi crestin!

 

[Frontist]

Un psalm al lui David, nescris deasupra la evrei

1. Fericit barbatul, care n-a umblat in sfatul necredinciosilor si in calea pacatosilor nu a stat si pe scaunul hulitorilor n-a sezut;
2. Ci in legea Domnului e voia lui si la legea Lui va cugeta ziua si noaptea.
3. Si va fi ca un pom rasadit langa izvoarele apelor, care rodul sau va da la vremea sa si frunza lui nu va cadea si toate cate va face vor spori.
4. Nu sunt asa necredinciosii, nu sunt asa ! Ci ca praful, ce-l spulbera vantul de pe fata pamantului.
5. De aceea nu se vor ridica necredinciosii la judecata, nici pacatosii in sfatul dreptilor.
6. Ca stie Domnul calea dreptilor, iar calea necredinciosilor va pieri.

 

[Frontist]

O, soare care-ti dai lumina
spre toti, atat de minunat,
cum ai sa-nvinuiesti odata
pe-acel ce nu te-a meritat!

O, dulci izvoare-mbelsugate
ce-astamparati orice-nsetat,
cum o sa-nvinuiti odata
pe cel ce, band, nu s-a-nchinat!

O, paine ce te darui hrana
cu-ndestulare tuturor,
cum ai sa-nvinuiesti odata
pe cel nerecunoscator!

O, Sange Sfant ce-ai curs pe Cruce
sa-i speli pe toti desavarsit,
cum ai sa-nvinuiesti odata
pe-acel ce te-a batjocorit!

O, sfant prilej al mantuirii
acum de-atatea ori avut,
cum ai sa-nvinuiesti odata
pe-acela ce te-a tot pierdut!.... .

Tu, suflet fara rugaciune,
nepasator si surd mereu,
cand toate-au sa te-nvinuiasca,
ce-ai sa-I raspunzi lui Dumnezeu?

 

[Aliona]

PSALMUL 14 :

Un psalm al lui David

1. Doamne, cine va locui in locasul Tau si cine se va salaslui in muntele cel sfant al Tau ?
2. Cel ce umbla fara prihana si face dreptate, cel ce are adevarul in inima sa,
3. Cel ce n-a viclenit cu limba lui, nici n-a facut rau impotriva vecinului sau si ocara n-a rostit impotriva aproapelui sau.
4. Defaimat sa fie inaintea Lui cel ce vicleneste, iar pe cei ce se tem de Domnul ii slaveste; cel ce se jura aproapelui sau si nu se leapada,
5. Argintul sau nu l-a dat cu camata si daruri impotriva celor nevinovati n-a luat. Cel ce face aceasta nu se va clatina in veac.

 

[Frontist]

Prietenii mei



Prietenii mi-au fost duşmani mai buni dect duşmanii

Ei ştiu o picătură chinezească mai subtilă

Să-mi picure pe nervi, n loc de milă

Se cade să-i iubesc mai mult, căci sunt varanii

Ce-mi dăruiesc otrava lor, umilă



Şi cel mai bun prieten ce mi sunt,

Mai bine ştiu să mă urăsc pe mine,

Se cade să iubesc acest pămnt

Ce-mi poartă numele, să i răspund cu bine

Cnd mi ingroapă inima-n cuvnt



Sărmani duşmani, de-aţi şti şi voi tristeţea

Ce o ncerc, ştiindu-vă miloşi,

Şi blnzi, şi-att de buni şi de frumoşi,

Văznd cum mă ajunge bătrneţea,

Şi nu mi sunteţi prieteni ticăloşi



Se cade, prieteni, să vă-ntind potire

De flori de snge din nimicul meu,

Şi vouă, dragi duşmani, să vă declar că nu mai am, şi pentru voi, iubire,

Am dat-o toată prietenilor mei, cei iubitori de Dumnezeu

 

[Frontist]

Chip şi asemănare



Cum să ţi spun că versurile mele sunt minciuni

Cu care-mbrac nimicul sunător care Te laudă?

n sala vieţii mele sunt un spectator care te-aplaudă,

Fiindcă eşti viu n el şi nu pentru minuni



Dar cu ce preţ? ntreabă-Ţi nţeleptii Tăi nebuni,

Cu ei să numeri guguştiucii de pe srmă,

S-asculţi cocoşi de piaţă trmbiţnd la crmă

Punguţe cu doi bani, n care Tu răsuni



Cum să ţi spun că te tot cumpăr şi te vnd

Cu fiecare pine după care sngele meu bate?

La coada vieţii mele, sar n faţă, peste rnd,

Şi te ntreb:Au mie nu-mi dai, Doamne? Cum se poate?



Fără talanţi n pungă, sunt asemeni Ţie - fără casă,

Fără familie, fără un aproape, fără de nimic,

Un leş care-ţi compune o psaltire mai frumoasă

Cu hoitul lui cel părăsit de dumnezeul-firfiric -



ndurerat, fără de apă şi mncare,

Acelaşi chip avem, şi-asemănare

 

[Frontist]

Psalmul 94
1. Veniţi să ne bucurăm de Domnul şi să strigăm lui Dumnezeu, Mntuitorului nostru.
2. Să ntmpinăm faţa Lui ntru laudă şi n psalmi să-I strigăm Lui,
3. Că Dumnezeu mare este Domnul şi mpărat mare peste tot pămntul.
4. Că n mna Lui sunt marginile pămntului şi nălţimile munţilor ale Lui sunt.
5. Că a Lui este marea şi El a făcut-o pe ea, şi uscatul minile Lui l-au zidit.
6. Veniţi să ne nchinăm şi să cădem naintea Lui şi să plngem naintea Domnului, Celui ce ne-a făcut pe noi.
7. Că El este Dumnezeul nostru şi noi poporul păşunii Lui şi oile minii Lui.
8. O, de I-aţi auzi glasul care zice: "Să nu vă nvrtoşaţi inimile voastre,
9. Ca n timpul cercetării, ca n ziua ispitirii n pustiu,
10. Unde M-au ispitit părinţii voştri, M-au ispitit şi au văzut lucrurile Mele.
11. Patruzeci de ani am urt neamul acesta şi am zis: "Pururea rătăcesc cu inima".
12. Şi ei n-au cunoscut căile Mele, că M-am jurat ntru mnia Mea: "Nu vor intra ntru odihna Mea".

 

[Frontist]

Rugaciune de dimineata!

 

[Umbreon]

Tot la tema ...

*Jesus can walk on water, but Chuck Norris can walk on Jesus.

*According to the Bible, God created the universe in six days. Before that, Chuck Norris created God

*Chuck Norris actually built the stairway to heaven.

*Chuck Norris doesn't play god. Playing is for children.

*The Bible was originally titled "Chuck Norris and Friends"

*When God said, "let there be light", Chuck Norris said, "say 'please'."

 

[Frontist]

Colindătorii



de George Coşbuc



Cad fulgii mari, ncet zburnd
Şi-n casă arde focul,
Iar noi pe lngă mama stnd,
De mult uitarăm jocul.
Demult şi patul ne-aşteptă,
Dar cine să se culce?


Rugată, mama repeta
Cu glasul rar şi dulce
Cum sta pe paie-n frig Hristos
n ieslea cea săracă,
Şi boul cum sufla milos,
Căldură ca să-I facă,
Drăguţ un miel cum I-au adus
Păstorii de la stnă
Şi ngeri albi cntau pe sus,
Cu flori de măr n mnă.



Şi-auzi! Răsar cntări acum,
Frnturi dintr-o colindă,
Şi vin mereu, s-opresc n drum,
Se-aud acum n tindă -
Noi stăm cu ochii pironiţi
Şi fără de suflare:
Sunt ngerii din cer veniţi,
Cu Leroi, Domnul mare!



Ei cntă-nălţător şi rar
Cntări de biruinţă,
Apoi se ntorc şi plng amar
De-a Iudei necredinţă,
De spini, de-ostaşi, şi c-a murit
Dar s-a deschis mormntul
Şi El acum e-n cer suit
Şi judecă pămntul.


Şi pnă nu tăceau la prag,
Noi nu vorbeam niciunul -
Sărac ne-a fost, dar cald şi drag
n casă-ne Crăciunul.
Şi n trziu ne biruia
Pe vatra caldă somnul,
Şi-n vis vedeam tot flori de măr
Şi-n faşă, mic, pe Domnul