Re: Mass-media in Moldova
Prin modificarea art. 16 al Codului Civil,
parlamentul ncearcă să deschidă „cimitirul mass-media”
Săptămna trecută, ntr-o şedinţă de lucru cu participarea reprezentanţilor sistemului judiciar, ai organizaţiilor neguvernamentale şi ai unor instituţii mass-media, parlamentul a examinat modificarea art. 16 al Codului Civil cu privire la mărimea despăgubirilor pe care le vor plăti redacţiile pentru cauzarea prejudiciului moral. Deputaţii au propus elaborarea unor amendamente la Codul Civil, potrivit cărora cuantumul despăgubirilor pentru prejudiciul moral va fi stabilit de către instanţa de judecată. Astfel, judecătorii urmează să ţină cont de caracterul informaţiilor răspndite, sfera de răspndire, impactul social asupra persoanei, gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, proporţionalitatea ntre acordarea despăgubirilor şi gradul n care a fost lezată reputaţia, gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, măsura n care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate sau alte circumstanţe relevante pentru cazul dat.
Amintim că dintre invitaţii la această şedinţă au fost scoşi din listă n ultimul moment redactorii ziarelor TIMPUL şi „Moldavskie vedomosti”. n mare parte, părerea jurnaliştilor diferă de cea a legislatorilor, ei considernd că renunţarea la stabilirea plafoanelor minim şi maxim pentru defăimare ar putea fi un obiect de răfuială a puterii comuniste cu mass-media.
Aneta Grosu,
redactor-şef „Ziarul de Gardă”
Am nsuşit perfect că, la noi, legea şi justiţia parcă ar fi, deseori, din lumi diferite, iar eforturile societăţii sunt inutile atunci cnd ncearcă să le aducă la aceeaşi masă de lucru. n astfel de condiţii, lipsa unui plafon n aprecierea daunelor morale aduse de ziarişti prin calomnie sau defăimare oferă destul loc pentru nebănuite pofte, venite din partea unor persoane vizate n presă pentru acţiuni de corupţie sau pentru stilul amoral pe care-l adoptă n viaţa publică. Pe de altă parte, nu cred că nişte prevederi legale, mă refer la existenţa unui plafon, ar putea tempera intenţiile de răzbunare ale celor care se consideră ofensaţi de presă. Sunt cunoscute cazuri cnd destui indivizi nici nu mai recurg la justiţie, prefernd bta. Situaţia e gravă n ansamblu şi nu doar sub aspectul acestor prevederi imperfecte ale Codului Civil.
Dumitru Ciubaşenco,
redactor-şef
„Moldavskie vedomosti”
n opinia mea, plafonul minim nu este necesar, pentru că, n unele cazuri, judecătorii ar putea decide să scutească un ziar de a plăti această amendă. Plafonul maxim nsă este strict necesar. De aceeaşi părere este şi OSCE, şi preşedintele Voronin, care au recomandat şi au promis că vor restabili plafonul maxim. Şi acum, cnd parlamentarii refuză să facă acest lucru, se observă că ei, de fapt, ignoră recomandările OSCE şi promisiunile preşedintelui. După mine, suma rezonabilă pentru plafonul maxim ar fi de 1000 de dolari americani. n lipsa acestui plafon, orice ziar ar putea fi, practic, distrus, „prin metode legale”, de către politicienii şi businessmenii corupţi, care, n majoritatea cazurilor, se consideră lezaţi şi atacă presa n instanţă.
Vsevolod Ciornei,
redactor-şef adjunct
„Săptămna”
Nu există legi cu pedepse nelimitate, cu excepţia pedepsei pe viaţă. Chiar şi aceasta numai pare a fi nelimitată, fiind, n cele din urmă, limitată de moartea omului. Pentru condiţiile din R. Moldova, nsuşi termenul „amendă nelimitată” pare a fi caraghios. Ţara noastră are o justiţie specifică. Ea poate lua orice decizie atunci cnd există posibilităţi de interpretare şi deviere. Pornind de la ideea că, la noi, de multe ori se deviază pentru cei care au trecere la judecător, consider că legile noastre ar trebui să fie scrise mai univoc.
Alexandru Tănase,
jurist
n cazul statelor democratice, unde există o justiţie independentă, un plafon maxim pentru defăimare nu este necesar. n mod normal, judecătorul trebuie să analizeze individual fiecare situaţie pentru a stabili dacă a fost cauzat un prejudiciu moral şi care este valoarea acestuia. n acest caz, valoarea daunelor morale trebuie calculată n fiecare speţă, evalund toate circumstanţele n ansamblu. Aceasta nsă nu se referă şi la R. Moldova, deoarece, la momentul de faţă, aici nu există o justiţie liberă. Prin urmare, instituirea unui plafon maxim, care ar avea o valoare rezonabilă, ar fi o soluţie absolut necesară la moment. n caz contrar, puterea va continua să folosească justiţia pentru a limita libertatea de expresie.
http://www.timpul.md/Article.asp?idIssue=326&idRubric=3666&idArticle=8958