DA pentru Moldova
În cadrul unei conferinţe de presă, organizate ieri, creştin-democraţii au prezentat opiniei publice Platforma de guvernare a PPCD, structura viitorului său Guvern şi candidaturile pentru funcţiile de membri ai Cabinetului de Miniştri.
În documentul difuzat presei, pe care îl reproducem integral în pagina a treia a FLUX-ului de astăzi, Partidul Popular Creştin Democrat anunţă că îşi asumă promovarea democraţiei, a valorilor europene şi a economiei de piaţă funcţionale, cu scopul dezvoltării economice durabile a republicii moldova, creşterii bunăstării cetăţenilor şi redobândirii demnităţii naţionale.
Totodată, Creştin-democraţii din Republica Moldova promit că vor combate şi preveni corupţia prin dezrădăcinarea clanurilor mafiote ale nomenclaturii comuniste şi ale fostelor guvernări corupte, adoptarea legii răspunderii ministeriale şi fortificarea organelor de anchetă şi a justiţiei. Potrivit Platformei de guvernare a PPCD în anii 2005-2009, va fi asigurată transparenţa actului guvernării şi a activităţii organelor puterii locale, înăsprirea pedepselor pentru darea şi luarea de mită, abuzul în serviciu şi traficul de influenţă, urmează a fi perfecţionată legislaţia privind accesul la informaţie şi înăsprite pedepsele pentru tăinuirea informaţiilor de interes public, depolitizată şi asigurată independenţa Curţii de Conturi şi a organelor de control fiscal, micşorată povara fiscală şi simplificată procedura de achitare a impozitelor.
Creştin-democraţii îşi propun în actul guvernării să restabilească autonomia puterii locale prin reorganizarea administrativ-teritorială, să ocrotească proprietatea privată ca fundament al bunăstării sociale, prin asigurarea transparenţei procesului de privatizare, elucidarea şi contracararea acţiunilor de înstrăinare ilicită a proprietăţii de stat, accelerarea procesului de privatizare a întreprinderilor din domeniul telecomunicaţiilor, a celor vini-viticole şi de prelucrare a tutunului şi din sectorul electroenergetic.
„Într-o ţară cu regim constituţional parlamentar, funcţia de prim-ministru devine mai importantă în raport cu cea de şef al statului şi de preşedinte al Parlamentului. Din aceste considerente, viitorul premier trebuie să devină liderul partidului care va câştiga alegerile, iar la postul de şef al statului urmează a fi aleasă o persoană de o notorietate şi prestigiu deosebite în societate, fără apartenenţă politică, care să servească drept factor de echilibru şi mediere între diversele ramuri ale puterii, precum şi între partidele politice”, a declarat marţi presei liderul PPCD Iurie Roşca, propus la funcţia de prim-ministru, care a prezentat platforma de guvernare a creştin-democraţilor. Pentru transpunerea în practică a obiectivelor politice anunţate, PPCD a elaborat o structură eficientă a guvernului cu doar 11 ministere, cele trei funcţii de viceprim-miniştri fiind cumulate cu posturile de miniştri pe care le consideră de primă importanţă. „O astfel de schemă va fi mult mai funcţională decât toate cele care au existat până acum în ţara noastră, necesitând resurse bugetare mult mai restrânse decât până în prezent. Schimbarea poate fi realizată doar cu oameni noi, competenţi şi morali”, susţin creştin-democraţii.
PARTIDUL POPULAR CREŞTIN DEMOCRAT
Structura Guvernului şi candidaţii desemnaţi pentru funcţia
de membru al Cabinetului de miniştri creştin-democrat
Prim-ministru -- Iurie Roşca
Prim-viceprim-ministru, ministrul Economiei
Viceprim-ministru, ministrul de Interne
Viceprim-ministru, ministrul Educaţiei şi Ştiinţei
1.Ministerul Economiei şi Infrastructurii – Mihai Roşcovan
2.Ministerul Finanţelor – Eugeniu Gârlă
3.Ministerul Agriculturii – Ion Neagu
4.Ministerul Justiţiei – Vitalie Nagacevschi
5.Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei – Maria Buruiană
6.Ministerul Culturii – Alexandru Corduneanu
7.Minsterul Apărării Naţionale – Ştefan Secăreanu
8.Ministerul de Interne – Gheroghe Susarenco
9.Ministerul Afacerilor Sociale – Alexandru Cărăuş
10.Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene – Vlad Cubreacov
11.Ministerul Mediului şi Dezvoltării Regionale – Adriana Chiriac
Prezenta Platformă este documentul de referinţă pentru elaborarea viitorului Program de Guvernare al Partidului Popular Creştin Democrat.
Partidul Popular Creştin Democrat, membru al Internaţionalei Democrat Creştine si partener al Partidului Popular European, fiind expresia curentului politic de centru-dreapta şi având un Program constructiv axat pe doctrina clasică a democraţiei creştine europene, îşi asumă promovarea democraţiei, a valorilor europene şi a economiei de piaţă funcţionale, cu scopul dezvoltării economice durabile a Republicii Moldova, creşterii bunăstării cetăţenilor şi redobândirii demnităţii naţionale.
Obiective fundamentale
Obiectivele fundamentale ale Partidului Popular Creştin Democrat pentru perioada următorilor 4 ani sunt:
1. Reducerea sărăciei, crearea locurilor de muncă, creşterea veniturilor şi oprirea migraţiei;
2. Sprijinirea şi consolidarea clasei mijlocii, asigurarea dezvoltării economice durabile, realizarea economiei de piaţă funcţionale;
3. Combaterea corupţiei şi a crimei organizate, optimizarea şi eficientizarea administraţiei publice;
4. Depăşirea stării de ocupaţie şi restabilirea unităţii teritoriale a ţării;
5. Restabilirea şi consolidarea instituţiilor democratice, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, sporirea siguranţei cetăţeanului şi a familiei;
6. Susţinerea tinerei generaţii, a pensionarilor şi a altor grupuri social vulnerabile;
7. Revigorarea sistemului de învăţământ şi creşterea prestigiului social al profesorilor;
8. Dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea securităţii energetice a ţării;
9. Adoptarea de măsuri practice pentru respectarea drepturilor minorităţilor;
10. Elaborarea şi implementarea strategiilor de preaderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi NATO.
Priorităţi şi măsuri de realizare
Democratizarea societăţii prin:
• aşezarea Parlamentului în centrul construcţiei instituţionale a statului în corespundere cu Constituţia;
• consolidarea şi aplicarea principiului separaţiei puterilor în stat;
• restabilirea independenţei puterii judecătoreşti şi ajustarea statutului procuraturii la normele statului de drept;
• realizarea reformei administraţiei centrale şi reducerea numărului de ministere şi funcţionari în structurile guvernamentale;
• asigurarea libertăţii de exprimare şi a independenţei mass-media;
• reorganizarea Companiei „Teleradio Moldova” şi constituirea a două instituţii publice ale audiovizualului, de radio şi televiziune, libere de orice amestec în politica lor editorială;
• garantarea libertăţii întrunirilor.
Încetarea stării de ocupaţie şi restabilirea unităţii teritoriale a ţării prin:
• denunţarea Acordului moldo-rus din 21 iulie 1992 „Cu privire la principiile reglementării paşnice a conflictului armat din zona nistreană a Republicii Moldova”;
• retragerea armatei ruse şi a arsenalului ei militar în conformitate cu angajamentele internaţionale asumate de această ţară;
• dezvoltarea unui parteneriat strategic cu SUA, Uniunea Europeană, România şi Ucraina în vederea implicării lor directe în procesul de reglementare a diferendului moldo-rus din partea de est a Republicii Moldova;
• aplicarea Strategiei „3D” (Demilitarizare, Decriminalizare, Democratizare) şi a Planului de Acţiuni pentru reglementarea conflictului din zona nistreană;
• cooperarea cu autorităţile Ucrainei în vederea preluării controlului asupra frontierei de est a statului şi instituirea unui control vamal mixt moldo-ucrainean;
• intentarea unor dosare penale împotriva criminalilor regimului de la Tiraspol şi darea lor în urmărire internaţională;
• urmărirea penală şi tragerea la răspundere a complicilor de la Chişinău ai regimului de ocupaţie;
• naţionalizarea averilor acumulate ilegal de reţeaua criminală de la Tiraspol şi Chişinău prin traficul cu armament, droguri şi fiinţe umane, precum şi prin contrabandă de orice fel.
Combaterea şi prevenirea corupţiei prin:
• dezrădăcinarea clanurilor mafiote ale nomenclaturii comuniste şi ale fostelor guvernări corupte;
• adoptarea legii răspunderii ministeriale;
• reformarea şi fortificarea organelor de anchetă şi a justiţiei;
• asigurarea transparenţei actului guvernării şi a activităţii organelor puterii locale;
• înăsprirea pedepselor pentru darea şi luarea de mită, abuzul în serviciu şi traficul de influenţă;
• perfecţionarea legislaţiei privind accesul la informaţie şi înăsprirea pedepselor pentru tăinuirea informaţiilor de interes public;
• depolitizarea şi asigurarea independenţei Curţii de Conturi şi a organelor de control fiscal;
• micşorarea poverii fiscale şi simplificarea procedurii de achitare a impozitelor;
• reducerea numărului de birocraţi, promovarea în structurile de stat a profesioniştilor oneşti şi mărirea salariilor pentru aceştia.
Restabilirea autonomiei puterii locale prin:
• reorganizarea administrativ-teritorială a ţării;
• transmiterea integrală a patrimoniului public local în administrarea organelor publice locale;
• reproiectarea sistemului de relaţii interbugetare pentru asigurarea cu resurse financiare suficiente şi proporţionale competenţelor ce le revin autorităţilor locale;
• restructurarea sistemului de prestare a serviciilor publice, transferul unor activităţi în sectorul privat;
• crearea condiţiilor pentru creşterea gradului de cooperare între colectivităţile locale în soluţionarea problemelor, inclusiv cooperarea cu autorităţi locale de peste hotare;
• computerizarea şi conectarea la reţeaua Internet a tuturor primăriilor.
Restrângerea intervenţiei statului în economie prin:
• instituirea unui cadru economico-social adecvat şi a unui sistem clar de reguli de funcţionare a întregii economii;
• diminuarea funcţiei distributive a statului şi sporirea celei stimulative;
• reducerea aparatului birocratic şi simplificarea reglementărilor;
• redistribuirea veniturilor prin politica bugetară şi fiscală, stabilirea de priorităţi pentru cheltuielile bugetare.
Consolidarea proprietăţii private prin:
• promovarea principiilor tratării egale a proprietăţii de stat şi private;
• ocrotirea proprietăţii private ca fundament al bunăstării sociale;
• asigurarea transparenţei procesului de privatizare, elucidarea şi contracararea acţiunilor de înstrăinare ilicită a proprietăţii de stat;
• accelerarea procesului de privatizare a întreprinderilor din domeniul telecomunicaţiilor, a celor viniviticole şi de prelucrare a tutunului şi din sectorul electroenergetic;
• restabilirea dreptului istoric la proprietatea de care au fost lipsiţi cetăţenii în perioada ocupaţiei sovietice, prin aplicarea metodelor directe şi indirecte de despăgubire bazate pe acordarea de facilităţi în procesul de privatizare, la pensionare, la asigurarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai.
O politică monetar-valutară echilibrată prin:
• corelarea politicii monetare cu implementarea reformelor structurale, creşterea economică, reducerea inflaţiei şi sporirea veniturilor populaţiei;
• promovarea unui curs valutar protecţionist, având drept scop majorarea competitivităţii mărfurilor autohtone şi neadmiterea devalorizării veniturilor populaţiei;
• respectarea regulilor pieţei valutare de către agenţii economici în scopul prevenirii speculei valutare şi formării decalajului dintre rata de referinţă şi cea reală;
• reducerea dobânzilor bancare;
• completarea rezervelor valutare ale statului, luându-se în considerare impactul asupra ratei de schimb a leului.
O politică fiscală stimulativă prin promovarea principiului „4S”:
• Simplitate: reguli clare pentru toţi contribuabilii, contabilii, managerii şi inspectorii fiscali;
• Stabilitate: reguli nemodificate cel puţin în decursul unui an bugetar;
• Selectitate: acordarea de facilităţi şi înlesniri numai ramurilor prioritare şi activităţilor care generează venituri la buget;
• Sancţionabilitate: sancţionarea oricăror eschivări de la plata impozitelor.
O politică eficientă a cheltuielilor publice prin:
• transparenţa alocării cheltuielilor bugetare;
• descentralizarea fiscală şi autonomia financiară;
• atragerea de fonduri pentru programe finanţate de Uniunea Europeană şi orientarea lor către proiecte investiţionale;
• eliminarea subvenţionării de la buget a pierderilor din economie şi reorientarea acestor fonduri către dezvoltarea economică;
• reformarea şi finanţarea adecvată a organelor de menţinere a ordinii publice;
• alocarea de resurse bugetare suficiente pentru învăţământul de stat;
• asigurarea minimului de asistenţă medicală garantată;
• asigurarea unor condiţii decente de existenţă păturilor socialmente vulnerabile (pensionari, invalizi, şomeri, familii cu mulţi copii etc.).
Îmbunătăţirea mediului de afaceri prin:
• micşorarea poverii fiscale până la nivelul celor mai performante ţări din regiune;
• excluderea implicării abuzive a statului în business şi asigurarea respectării egalităţii condiţiilor de funcţionare a tuturor agenţilor economici, indiferent de forma de proprietate;
• eliminarea barierelor administrative din calea investiţiilor;
• eficientizarea serviciilor cu plată acordate de autorităţile publice, inclusiv prin transferul lor in sectorul privat;
• modificarea Codului Fiscal la capitolul TVA pentru asigurarea unui mecanism dinamic de restituire a TVA şi a posibilităţii de a deveni plătitor de TVA din momentul înregistrării;
• implementarea măsurilor pentru înlesnirea creării noilor afaceri prin sporirea accesului la finanţe, infrastructură şi piaţă;
• simplificarea procedurilor privind deschiderea unei noi afaceri şi perfecţionarea legislaţiei falimentului;
• susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii prin pârghii şi resurse interne, precum şi prin înlesnirea sprijinului extern.
Dezvoltarea concurenţei prin:
• crearea unui mediu concurenţial onest şi deschis;
• anihilarea fenomenului de concurenţă neloială, bazat pe protecţionism, acordarea de facilităţi fiscale, financiare şi juridice neîntemeiate, precum şi pe anularea voluntară şi subiectivă a impozitelor şi/sau a penalităţilor fiscale;
• reglementarea monopolurilor naturale şi neadmiterea monopolurilor economice;
• crearea Oficiului Concurenţei – autoritate publică neguvernamentală;
• punerea în aplicare a Legii insolvabilităţii, indiferent de forma de proprietate şi forma organizatorico-juridică a agenţilor economici, generatori de pierderi şi datorii;
• privatizarea întreprinderilor de stat sau municipale falimentare.
Stimularea exporturilor prin:
• reorientarea şi diversificarea exporturilor, reducerea dependenţei de o singură piaţă;
• înlesnirea accesului produselor autohtone pe pieţele externe prin valorificarea oportunităţilor oferite de Acordul de Parteneriat şi Cooperare cu Uniunea Europeană, Planul de acţiuni „Uniunea Europeană – Republica Moldova”, acordurile bilaterale de comerţ liber etc.
• restructurarea exporturilor în sensul sporirii ponderii produselor care încorporează valoare adăugată mare;
• transformarea producţiei de tip lohn în producţie autohtonă, în special industria uşoară;
• aducerea legislaţiei Republicii Moldova în materie de export în deplină concordanţă cu standardele şi directivele Uniunii Europene în acest domeniu;
• simplificarea controalelor vamale, reducerea esenţială a numărului de acte necesare, precum şi simplificarea mecanismului de coordonare şi eliberare a acestora în procesul executării contractelor de export;
• stabilirea, promovarea insistentă şi aplicarea adecvată în practică a modelului de export a produselor agricole perisabile conform mecanismului „Coridorul verde”;
• dezvoltarea reţelei externe de promovare a exporturilor, în special pe pieţele occidentale, organizarea de birouri comerciale şi reprezentanţe cu participare şi susţinere financiară din partea patronatelor, asociaţiilor profesionale şi a agenţilor economici interesaţi.
Consolidarea clasei mijlocii prin:
• implementarea cadrului legislativ stimulator şi acordarea unui sprijin real micului business;
• stabilirea mecanismului de eliberare a autorizaţiilor, certificatelor etc. conform principiului „ghişeu unic”;
• realizarea unor programe de dezvoltare a spiritului de întreprinzător pentru şomeri, femei, tineri etc;
• dezvoltarea infrastructurii de susţinere a afacerilor: centre de consultanţă, firme de cercetare/implementare a tehnologiilor noi în economie, companii de “creştere a afacerilor”, companii financiare de leasing, fonduri de garantare a creditelor, incubatoarelor de afaceri;
• implementarea programelor de creditare şi microcreditare pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) cu subvenţionarea dobânzii;
• constituirea Agenţiei de dezvoltare a IMM-urilor;
• dezvoltarea capacităţilor de marketing şi vânzări ale IMM: elaborarea şi prezentarea informaţiilor şi studiilor de piaţă, training-uri pentru creşterea abilităţilor profesionale în marketing, implementarea programelor pentru îmbunătăţirea calităţii produselor;
• implementarea programelor de instruire si de pregătire profesională pentru antreprenori, manageri, specialişti, cu precădere din spaţiul rural, reciclarea şi reprofilarea forţei de muncă.
Dezvoltarea regională şi a sistemului urban prin:
• crearea regiunilor de dezvoltare în conformitate cu standardele europene în domeniu;
• adoptarea cadrului normativ necesar pentru elaborarea şi implementarea unui Plan Naţional de Dezvoltare Regională;
• stabilirea şi acordarea unor largi competenţe autorităţilor regionale în domeniul colaborării interregionale interne şi transfrontaliere, inclusiv în cadrul Euroregiunilor;
• asigurarea unui mediu investiţional favorabil în oraşe;
• programe naţionale de dezvoltare a infrastructurii urbane, utilităţilor şi serviciilor publice;
• eficientizarea prestării serviciilor comunale şi publice (privatizare, concesionare, arendă);
• consolidarea oraşelor ca centre de creştere economică regională şi de reducere a decalajelor social-economice existente, dezvoltarea legăturilor între oraş şi sat.
Dezvoltarea satului prin:
• gazificarea a câte 50 de localităţi anual, adică a 200 de localităţi în patru ani;
• finanţarea construcţiei reţelelor de asigurare cu apă potabilă a câte 60 de localităţi anual, adică 240 de localităţi în patru ani;
• susţinerea activităţilor neagricole în spaţiul rural, extinderea patentei de întreprinzător ca sistem unic de impozitare asupra unor întreprinderi ale micului business de la sate;
• stimularea investiţiilor în agricultură;
• încurajarea activităţilor de prelucrare la ţară a produselor agricole, a cărnii şi a laptelui;
• sprijinirea dezvoltării reţelelor de comunicaţii în sate ca factor de bază în promovarea afacerilor;
• acordarea de subvenţii gospodăriilor ţărăneşti pentru irigaţii, seminţe selecţionate, material săditor, material seminal şi combaterea dăunătorilor;
• crearea cooperativelor de creditare agricolă;
• anularea taxelor vamale la importul tuturor tipurilor de tehnică şi inventar agricol;
• dezvoltarea infrastructurii tehnice a agriculturii (transport, depozitare, irigaţii, îmbunătăţiri funciare);
• dezvoltarea serviciilor agricole (asistenţa veterinară, consultanţa agricolă, reparaţia maşinilor agricole);
• păstrarea tradiţiilor satului autohton;
• dezvoltarea turismului rural.
Dezvoltarea infrastructurii si asigurarea securităţii energetice prin:
• reabilitarea reţelei naţionale de drumuri prin atragerea de fonduri europene, amenajarea, restabilirea şi repararea a câte 600 km de drumuri anual, adică a 2400 km în patru ani;
• reorganizarea şi privatizarea transportului feroviar, atragerea de fonduri europene pentru integrarea căilor ferate moldoveneşti în reţeaua de căi ferate europene prin trecerea la ecartamentul european;
• conectarea reţelei rutiere la sistemul internaţional de comunicaţii;
• diversificarea surselor de aprovizionare cu resurse energetice;
• implementarea programelor de sporire a eficienţei sectorului energetic şi de micşorare a consumului de energie.
Edificarea societăţii informaţionale prin:
• anularea taxelor vamale la importul de computere şi tehnologii informaţionale;
• informatizarea administraţiei publice centrale şi locale prin implementarea conceptului de guvernare electronică;
• dezvoltarea infrastructurii informaţionale la sate;
• acordarea de ajutoare financiare pentru elevi şi studenţi în vederea procurării de calculatoare şi conectării la Internet;
• stimularea investiţiilor străine în domeniul tehnologiilor informaţionale şi a comunicaţiilor;
• susţinerea dezvoltării parcurilor tehnologice;
• facilităţi pentru producătorii de produse software.
Eradicarea sărăciei prin:
• perfecţionarea cadrului legislativ şi normativ care să asigure accesul populaţiei la un set minim de servicii sociale garantate de stat;
• crearea unui fond de solidaritate din care se vor acorda alocaţii pentru categoriile socialmente vulnerabile: şomeri, bătrâni, copii, invalizi, familii cu venituri mici;
• reducerea discrepanţei dintre veniturile obţinute de diverse categorii sociale şi consolidarea coeziunii sociale;
• combaterea marginalizării sociale prin educaţie şi muncă;
• restabilirea a 148 000 de locuri de muncă desfiinţate din 2001 până în prezent şi deschiderea a 50 000 de locuri de muncă noi;
• acordarea de reduceri şi facilităţi fiscale întreprinderilor care vor mări anual numărul de locuri de muncă;
• majorarea salariului minim până la echivalentul a 100 euro, a salariului mediu – până la echivalentul a 250 euro, a pensiei minime – până la echivalentul a 90 euro;
• atragerea de investiţii străine şi autohtone prin crearea unui sistem de înlesniri şi al unei fiscalităţi stimulatorii;
• diminuarea exodului forţei de muncă prin dinamizarea dezvoltării economice a societăţii şi prin creşterea substanţială a veniturilor populaţiei;
• acordarea de asistenţă pentru cetăţenii moldoveni care lucrează peste hotare.
Revigorarea sistemului educaţional prin:
• restabilirea respectului pentru învăţător, apărarea demnităţii şi prestigiului cadrelor didactice;
• majorarea alocaţiilor bugetare pentru învăţământ până la 7% din PIB, finanţarea centralizată a învăţământului de stat şi asigurarea pentru pedagogi a unui salariu mediu lunar de la echivalentul a 100 euro (în 2005) pană la echivalentul a 250 euro (în 2008);
• introducerea religiei ca obiect de studiu în şcoală, constituirea unei conduite sociale pe lanţul firesc Familie – Scoală – Biserică;
• reabilitarea sistemului şcolar din mediul rural şi acordarea de facilităţi profesorilor şi educatorilor pentru a stimula aşezarea acestora la sate;
• conferirea statutului de limbă străină pentru limba rusă, care să fie studiată opţional în şcolile de stat;
• derusificarea învăţământului minorităţilor naţionale şi susţinerea învăţământului în limbile minoritare;
• recunoaşterea şi garantarea dreptului minorităţilor etnice de a însuşi limba oficială şi cultura majorităţii, ceea ce face posibilă depăşirea izolării şi integrarea lor plenară în societate;
• dotarea anuală a câte 100 de şcoli săteşti cu clase de calculatoare şi conectarea acestora la Internet;
• crearea unui sistem eficient de evaluare, obiectiv şi onest, care ar exclude cazurile de corupţie din instituţiile de învăţământ;
• restructurarea sistemului de învăţământ superior conform standardelor europene;
• înfiinţarea unor extensiuni universitare în oraşele Soroca şi Orhei;
• sprijinirea centrelor de cercetare şi dezvoltare de diverse forme de proprietate.
Ameliorarea sănătăţii publice prin:
• eficientizarea sistemului de asigurări în medicină;
• asigurarea autonomiei decizionale a Casei Naţionale de Asigurări în Medicină;
• stoparea exodului masiv de cadre medicale prin majorarea salariilor cadrelor medicale şi crearea condiţiilor adecvate de muncă;
• anularea taxelor vamale la importul de aparataj şi instrumentar medical care nu se produce pe piaţa internă;
• subvenţionarea procurării unui minim necesar de medicamente pentru pensionari;
• implementarea sistemului de prevenire a maladiilor prin crearea infrastructurii medicale moderne;
• acces universal gratuit la consiliere şi testare a HIV/SIDA, a bolilor cu transmitere sexuală şi a tuberculozei;
• finanţarea de către stat a ştiinţei medicale şi a învăţământului medical, formarea personalului medical naţional la nivelul exigenţelor contemporane;
• încurajarea înfiinţării lăcaşurilor de cult pe lângă instituţiile spitaliceşti, facilitarea asistenţei spirituale pentru pacienţi;
• introducerea obligativităţii evidenţierii cheltuielilor efectuate pentru fiecare pacient pentru toate actele medicale;
• dezvoltarea sistemului privat de prestare a serviciilor medicale;
• implementarea unor programe naţionale de promovare a modului sănătos de viaţă;
• impulsionarea luptei contra fenomenelor socialmente periculoase pentru sănătatea publică (narcomania, toxicomania, prostituţia).
Dezvoltarea culturii prin:
• adoptarea unui sistem fiscal stimulativ pentru toate tipurile de activitate culturală;
• finanţarea de la bugetul de stat a unui program de investiţii pentru refacerea instituţiilor culturale;
• transferarea tuturor lucrătorilor din domeniul culturii în categorii salariale superioare, astfel încât nici un salariu lunar să nu fie mai mic decât coşul minim de consum;
• completarea până în 2006 cu 50% a fondului de carte naţională în toate bibliotecile publice, iar până în 2009 cu 100%;
• computerizarea tuturor instituţiilor de cultură;
• promovarea valorilor culturii naţionale;
• păstrarea şi restaurarea obiectelor de cultură şi artă, conservarea patrimoniului cultural naţional;
• lărgirea accesului la programe şi proiecte culturale interne şi internaţionale;
• garantarea respectării dreptului de proprietate intelectuală.
O protecţie socială activă prin:
• unificarea sistemului public de pensii şi eliminarea discriminării în asigurarea cu pensii;
• dezvoltarea sistemului de pensii cu noi componente de asigurare;
• indexarea trimestrială cu rata de inflaţie a salariilor bugetare, pensiilor, burselor şi indemnizaţiilor;
• acordarea de asistenţă pentru recalificare şi pregătire profesională;
• crearea condiţiilor de integrare socială a persoanelor cu disabilităţi;
• implicarea societăţii civile în prestarea serviciilor sociale;
• crearea unui mecanism eficient şi echitabil în prestarea serviciilor de asistenţă socială nominativă, astfel încât resursele alocate să fie îndreptate celor mai vulnerabile pături sociale;
• stimularea agenţilor economici la crearea de noi locuri de muncă şi păstrarea celor existente prin acordarea de credite şi subvenţii;
• susţinerea din partea statului (garanţii la credite, acoperirea dobânzilor, înlesniri fiscale) a populaţiei apte de muncă pentru organizarea unei activităţi proprii.
Susţinerea tinerei generaţii prin:
• eliberarea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale a întreprinderilor care angajează tineri specialişti;
• facilitarea angajării tinerilor în mediul rural prin implementarea unui sistem de facilităţi fiscale şi ajutoare financiare din partea autorităţilor publice centrale şi locale;
• crearea unui sistem de creditare pentru efectuarea studiilor;
• încurajarea tinerilor în lansarea de noi afaceri prin acordarea de credite preferenţiale, crearea şi dezvoltarea reţelei de incubatoare de afaceri, organizarea cursurilor de instruire şi perfecţionare;
• facilitarea şi egalizarea şanselor accesului la studii de diferite nivele a tinerilor dotaţi proveniţi din mediul rural, din orfelinate, din familii cu dificultăţi, precum şi a celor cu handicap şi deficienţe prin acordarea de burse, împrumut
http://www.flux.md/news/moda1.php?a...6&cat=Cotidian National&rub=Eveniment
În cadrul unei conferinţe de presă, organizate ieri, creştin-democraţii au prezentat opiniei publice Platforma de guvernare a PPCD, structura viitorului său Guvern şi candidaturile pentru funcţiile de membri ai Cabinetului de Miniştri.
În documentul difuzat presei, pe care îl reproducem integral în pagina a treia a FLUX-ului de astăzi, Partidul Popular Creştin Democrat anunţă că îşi asumă promovarea democraţiei, a valorilor europene şi a economiei de piaţă funcţionale, cu scopul dezvoltării economice durabile a republicii moldova, creşterii bunăstării cetăţenilor şi redobândirii demnităţii naţionale.
Totodată, Creştin-democraţii din Republica Moldova promit că vor combate şi preveni corupţia prin dezrădăcinarea clanurilor mafiote ale nomenclaturii comuniste şi ale fostelor guvernări corupte, adoptarea legii răspunderii ministeriale şi fortificarea organelor de anchetă şi a justiţiei. Potrivit Platformei de guvernare a PPCD în anii 2005-2009, va fi asigurată transparenţa actului guvernării şi a activităţii organelor puterii locale, înăsprirea pedepselor pentru darea şi luarea de mită, abuzul în serviciu şi traficul de influenţă, urmează a fi perfecţionată legislaţia privind accesul la informaţie şi înăsprite pedepsele pentru tăinuirea informaţiilor de interes public, depolitizată şi asigurată independenţa Curţii de Conturi şi a organelor de control fiscal, micşorată povara fiscală şi simplificată procedura de achitare a impozitelor.
Creştin-democraţii îşi propun în actul guvernării să restabilească autonomia puterii locale prin reorganizarea administrativ-teritorială, să ocrotească proprietatea privată ca fundament al bunăstării sociale, prin asigurarea transparenţei procesului de privatizare, elucidarea şi contracararea acţiunilor de înstrăinare ilicită a proprietăţii de stat, accelerarea procesului de privatizare a întreprinderilor din domeniul telecomunicaţiilor, a celor vini-viticole şi de prelucrare a tutunului şi din sectorul electroenergetic.
„Într-o ţară cu regim constituţional parlamentar, funcţia de prim-ministru devine mai importantă în raport cu cea de şef al statului şi de preşedinte al Parlamentului. Din aceste considerente, viitorul premier trebuie să devină liderul partidului care va câştiga alegerile, iar la postul de şef al statului urmează a fi aleasă o persoană de o notorietate şi prestigiu deosebite în societate, fără apartenenţă politică, care să servească drept factor de echilibru şi mediere între diversele ramuri ale puterii, precum şi între partidele politice”, a declarat marţi presei liderul PPCD Iurie Roşca, propus la funcţia de prim-ministru, care a prezentat platforma de guvernare a creştin-democraţilor. Pentru transpunerea în practică a obiectivelor politice anunţate, PPCD a elaborat o structură eficientă a guvernului cu doar 11 ministere, cele trei funcţii de viceprim-miniştri fiind cumulate cu posturile de miniştri pe care le consideră de primă importanţă. „O astfel de schemă va fi mult mai funcţională decât toate cele care au existat până acum în ţara noastră, necesitând resurse bugetare mult mai restrânse decât până în prezent. Schimbarea poate fi realizată doar cu oameni noi, competenţi şi morali”, susţin creştin-democraţii.
PARTIDUL POPULAR CREŞTIN DEMOCRAT
Structura Guvernului şi candidaţii desemnaţi pentru funcţia
de membru al Cabinetului de miniştri creştin-democrat
Prim-ministru -- Iurie Roşca
Prim-viceprim-ministru, ministrul Economiei
Viceprim-ministru, ministrul de Interne
Viceprim-ministru, ministrul Educaţiei şi Ştiinţei
1.Ministerul Economiei şi Infrastructurii – Mihai Roşcovan
2.Ministerul Finanţelor – Eugeniu Gârlă
3.Ministerul Agriculturii – Ion Neagu
4.Ministerul Justiţiei – Vitalie Nagacevschi
5.Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei – Maria Buruiană
6.Ministerul Culturii – Alexandru Corduneanu
7.Minsterul Apărării Naţionale – Ştefan Secăreanu
8.Ministerul de Interne – Gheroghe Susarenco
9.Ministerul Afacerilor Sociale – Alexandru Cărăuş
10.Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene – Vlad Cubreacov
11.Ministerul Mediului şi Dezvoltării Regionale – Adriana Chiriac
Prezenta Platformă este documentul de referinţă pentru elaborarea viitorului Program de Guvernare al Partidului Popular Creştin Democrat.
Partidul Popular Creştin Democrat, membru al Internaţionalei Democrat Creştine si partener al Partidului Popular European, fiind expresia curentului politic de centru-dreapta şi având un Program constructiv axat pe doctrina clasică a democraţiei creştine europene, îşi asumă promovarea democraţiei, a valorilor europene şi a economiei de piaţă funcţionale, cu scopul dezvoltării economice durabile a Republicii Moldova, creşterii bunăstării cetăţenilor şi redobândirii demnităţii naţionale.
Obiective fundamentale
Obiectivele fundamentale ale Partidului Popular Creştin Democrat pentru perioada următorilor 4 ani sunt:
1. Reducerea sărăciei, crearea locurilor de muncă, creşterea veniturilor şi oprirea migraţiei;
2. Sprijinirea şi consolidarea clasei mijlocii, asigurarea dezvoltării economice durabile, realizarea economiei de piaţă funcţionale;
3. Combaterea corupţiei şi a crimei organizate, optimizarea şi eficientizarea administraţiei publice;
4. Depăşirea stării de ocupaţie şi restabilirea unităţii teritoriale a ţării;
5. Restabilirea şi consolidarea instituţiilor democratice, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, sporirea siguranţei cetăţeanului şi a familiei;
6. Susţinerea tinerei generaţii, a pensionarilor şi a altor grupuri social vulnerabile;
7. Revigorarea sistemului de învăţământ şi creşterea prestigiului social al profesorilor;
8. Dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea securităţii energetice a ţării;
9. Adoptarea de măsuri practice pentru respectarea drepturilor minorităţilor;
10. Elaborarea şi implementarea strategiilor de preaderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi NATO.
Priorităţi şi măsuri de realizare
Democratizarea societăţii prin:
• aşezarea Parlamentului în centrul construcţiei instituţionale a statului în corespundere cu Constituţia;
• consolidarea şi aplicarea principiului separaţiei puterilor în stat;
• restabilirea independenţei puterii judecătoreşti şi ajustarea statutului procuraturii la normele statului de drept;
• realizarea reformei administraţiei centrale şi reducerea numărului de ministere şi funcţionari în structurile guvernamentale;
• asigurarea libertăţii de exprimare şi a independenţei mass-media;
• reorganizarea Companiei „Teleradio Moldova” şi constituirea a două instituţii publice ale audiovizualului, de radio şi televiziune, libere de orice amestec în politica lor editorială;
• garantarea libertăţii întrunirilor.
Încetarea stării de ocupaţie şi restabilirea unităţii teritoriale a ţării prin:
• denunţarea Acordului moldo-rus din 21 iulie 1992 „Cu privire la principiile reglementării paşnice a conflictului armat din zona nistreană a Republicii Moldova”;
• retragerea armatei ruse şi a arsenalului ei militar în conformitate cu angajamentele internaţionale asumate de această ţară;
• dezvoltarea unui parteneriat strategic cu SUA, Uniunea Europeană, România şi Ucraina în vederea implicării lor directe în procesul de reglementare a diferendului moldo-rus din partea de est a Republicii Moldova;
• aplicarea Strategiei „3D” (Demilitarizare, Decriminalizare, Democratizare) şi a Planului de Acţiuni pentru reglementarea conflictului din zona nistreană;
• cooperarea cu autorităţile Ucrainei în vederea preluării controlului asupra frontierei de est a statului şi instituirea unui control vamal mixt moldo-ucrainean;
• intentarea unor dosare penale împotriva criminalilor regimului de la Tiraspol şi darea lor în urmărire internaţională;
• urmărirea penală şi tragerea la răspundere a complicilor de la Chişinău ai regimului de ocupaţie;
• naţionalizarea averilor acumulate ilegal de reţeaua criminală de la Tiraspol şi Chişinău prin traficul cu armament, droguri şi fiinţe umane, precum şi prin contrabandă de orice fel.
Combaterea şi prevenirea corupţiei prin:
• dezrădăcinarea clanurilor mafiote ale nomenclaturii comuniste şi ale fostelor guvernări corupte;
• adoptarea legii răspunderii ministeriale;
• reformarea şi fortificarea organelor de anchetă şi a justiţiei;
• asigurarea transparenţei actului guvernării şi a activităţii organelor puterii locale;
• înăsprirea pedepselor pentru darea şi luarea de mită, abuzul în serviciu şi traficul de influenţă;
• perfecţionarea legislaţiei privind accesul la informaţie şi înăsprirea pedepselor pentru tăinuirea informaţiilor de interes public;
• depolitizarea şi asigurarea independenţei Curţii de Conturi şi a organelor de control fiscal;
• micşorarea poverii fiscale şi simplificarea procedurii de achitare a impozitelor;
• reducerea numărului de birocraţi, promovarea în structurile de stat a profesioniştilor oneşti şi mărirea salariilor pentru aceştia.
Restabilirea autonomiei puterii locale prin:
• reorganizarea administrativ-teritorială a ţării;
• transmiterea integrală a patrimoniului public local în administrarea organelor publice locale;
• reproiectarea sistemului de relaţii interbugetare pentru asigurarea cu resurse financiare suficiente şi proporţionale competenţelor ce le revin autorităţilor locale;
• restructurarea sistemului de prestare a serviciilor publice, transferul unor activităţi în sectorul privat;
• crearea condiţiilor pentru creşterea gradului de cooperare între colectivităţile locale în soluţionarea problemelor, inclusiv cooperarea cu autorităţi locale de peste hotare;
• computerizarea şi conectarea la reţeaua Internet a tuturor primăriilor.
Restrângerea intervenţiei statului în economie prin:
• instituirea unui cadru economico-social adecvat şi a unui sistem clar de reguli de funcţionare a întregii economii;
• diminuarea funcţiei distributive a statului şi sporirea celei stimulative;
• reducerea aparatului birocratic şi simplificarea reglementărilor;
• redistribuirea veniturilor prin politica bugetară şi fiscală, stabilirea de priorităţi pentru cheltuielile bugetare.
Consolidarea proprietăţii private prin:
• promovarea principiilor tratării egale a proprietăţii de stat şi private;
• ocrotirea proprietăţii private ca fundament al bunăstării sociale;
• asigurarea transparenţei procesului de privatizare, elucidarea şi contracararea acţiunilor de înstrăinare ilicită a proprietăţii de stat;
• accelerarea procesului de privatizare a întreprinderilor din domeniul telecomunicaţiilor, a celor viniviticole şi de prelucrare a tutunului şi din sectorul electroenergetic;
• restabilirea dreptului istoric la proprietatea de care au fost lipsiţi cetăţenii în perioada ocupaţiei sovietice, prin aplicarea metodelor directe şi indirecte de despăgubire bazate pe acordarea de facilităţi în procesul de privatizare, la pensionare, la asigurarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai.
O politică monetar-valutară echilibrată prin:
• corelarea politicii monetare cu implementarea reformelor structurale, creşterea economică, reducerea inflaţiei şi sporirea veniturilor populaţiei;
• promovarea unui curs valutar protecţionist, având drept scop majorarea competitivităţii mărfurilor autohtone şi neadmiterea devalorizării veniturilor populaţiei;
• respectarea regulilor pieţei valutare de către agenţii economici în scopul prevenirii speculei valutare şi formării decalajului dintre rata de referinţă şi cea reală;
• reducerea dobânzilor bancare;
• completarea rezervelor valutare ale statului, luându-se în considerare impactul asupra ratei de schimb a leului.
O politică fiscală stimulativă prin promovarea principiului „4S”:
• Simplitate: reguli clare pentru toţi contribuabilii, contabilii, managerii şi inspectorii fiscali;
• Stabilitate: reguli nemodificate cel puţin în decursul unui an bugetar;
• Selectitate: acordarea de facilităţi şi înlesniri numai ramurilor prioritare şi activităţilor care generează venituri la buget;
• Sancţionabilitate: sancţionarea oricăror eschivări de la plata impozitelor.
O politică eficientă a cheltuielilor publice prin:
• transparenţa alocării cheltuielilor bugetare;
• descentralizarea fiscală şi autonomia financiară;
• atragerea de fonduri pentru programe finanţate de Uniunea Europeană şi orientarea lor către proiecte investiţionale;
• eliminarea subvenţionării de la buget a pierderilor din economie şi reorientarea acestor fonduri către dezvoltarea economică;
• reformarea şi finanţarea adecvată a organelor de menţinere a ordinii publice;
• alocarea de resurse bugetare suficiente pentru învăţământul de stat;
• asigurarea minimului de asistenţă medicală garantată;
• asigurarea unor condiţii decente de existenţă păturilor socialmente vulnerabile (pensionari, invalizi, şomeri, familii cu mulţi copii etc.).
Îmbunătăţirea mediului de afaceri prin:
• micşorarea poverii fiscale până la nivelul celor mai performante ţări din regiune;
• excluderea implicării abuzive a statului în business şi asigurarea respectării egalităţii condiţiilor de funcţionare a tuturor agenţilor economici, indiferent de forma de proprietate;
• eliminarea barierelor administrative din calea investiţiilor;
• eficientizarea serviciilor cu plată acordate de autorităţile publice, inclusiv prin transferul lor in sectorul privat;
• modificarea Codului Fiscal la capitolul TVA pentru asigurarea unui mecanism dinamic de restituire a TVA şi a posibilităţii de a deveni plătitor de TVA din momentul înregistrării;
• implementarea măsurilor pentru înlesnirea creării noilor afaceri prin sporirea accesului la finanţe, infrastructură şi piaţă;
• simplificarea procedurilor privind deschiderea unei noi afaceri şi perfecţionarea legislaţiei falimentului;
• susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii prin pârghii şi resurse interne, precum şi prin înlesnirea sprijinului extern.
Dezvoltarea concurenţei prin:
• crearea unui mediu concurenţial onest şi deschis;
• anihilarea fenomenului de concurenţă neloială, bazat pe protecţionism, acordarea de facilităţi fiscale, financiare şi juridice neîntemeiate, precum şi pe anularea voluntară şi subiectivă a impozitelor şi/sau a penalităţilor fiscale;
• reglementarea monopolurilor naturale şi neadmiterea monopolurilor economice;
• crearea Oficiului Concurenţei – autoritate publică neguvernamentală;
• punerea în aplicare a Legii insolvabilităţii, indiferent de forma de proprietate şi forma organizatorico-juridică a agenţilor economici, generatori de pierderi şi datorii;
• privatizarea întreprinderilor de stat sau municipale falimentare.
Stimularea exporturilor prin:
• reorientarea şi diversificarea exporturilor, reducerea dependenţei de o singură piaţă;
• înlesnirea accesului produselor autohtone pe pieţele externe prin valorificarea oportunităţilor oferite de Acordul de Parteneriat şi Cooperare cu Uniunea Europeană, Planul de acţiuni „Uniunea Europeană – Republica Moldova”, acordurile bilaterale de comerţ liber etc.
• restructurarea exporturilor în sensul sporirii ponderii produselor care încorporează valoare adăugată mare;
• transformarea producţiei de tip lohn în producţie autohtonă, în special industria uşoară;
• aducerea legislaţiei Republicii Moldova în materie de export în deplină concordanţă cu standardele şi directivele Uniunii Europene în acest domeniu;
• simplificarea controalelor vamale, reducerea esenţială a numărului de acte necesare, precum şi simplificarea mecanismului de coordonare şi eliberare a acestora în procesul executării contractelor de export;
• stabilirea, promovarea insistentă şi aplicarea adecvată în practică a modelului de export a produselor agricole perisabile conform mecanismului „Coridorul verde”;
• dezvoltarea reţelei externe de promovare a exporturilor, în special pe pieţele occidentale, organizarea de birouri comerciale şi reprezentanţe cu participare şi susţinere financiară din partea patronatelor, asociaţiilor profesionale şi a agenţilor economici interesaţi.
Consolidarea clasei mijlocii prin:
• implementarea cadrului legislativ stimulator şi acordarea unui sprijin real micului business;
• stabilirea mecanismului de eliberare a autorizaţiilor, certificatelor etc. conform principiului „ghişeu unic”;
• realizarea unor programe de dezvoltare a spiritului de întreprinzător pentru şomeri, femei, tineri etc;
• dezvoltarea infrastructurii de susţinere a afacerilor: centre de consultanţă, firme de cercetare/implementare a tehnologiilor noi în economie, companii de “creştere a afacerilor”, companii financiare de leasing, fonduri de garantare a creditelor, incubatoarelor de afaceri;
• implementarea programelor de creditare şi microcreditare pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) cu subvenţionarea dobânzii;
• constituirea Agenţiei de dezvoltare a IMM-urilor;
• dezvoltarea capacităţilor de marketing şi vânzări ale IMM: elaborarea şi prezentarea informaţiilor şi studiilor de piaţă, training-uri pentru creşterea abilităţilor profesionale în marketing, implementarea programelor pentru îmbunătăţirea calităţii produselor;
• implementarea programelor de instruire si de pregătire profesională pentru antreprenori, manageri, specialişti, cu precădere din spaţiul rural, reciclarea şi reprofilarea forţei de muncă.
Dezvoltarea regională şi a sistemului urban prin:
• crearea regiunilor de dezvoltare în conformitate cu standardele europene în domeniu;
• adoptarea cadrului normativ necesar pentru elaborarea şi implementarea unui Plan Naţional de Dezvoltare Regională;
• stabilirea şi acordarea unor largi competenţe autorităţilor regionale în domeniul colaborării interregionale interne şi transfrontaliere, inclusiv în cadrul Euroregiunilor;
• asigurarea unui mediu investiţional favorabil în oraşe;
• programe naţionale de dezvoltare a infrastructurii urbane, utilităţilor şi serviciilor publice;
• eficientizarea prestării serviciilor comunale şi publice (privatizare, concesionare, arendă);
• consolidarea oraşelor ca centre de creştere economică regională şi de reducere a decalajelor social-economice existente, dezvoltarea legăturilor între oraş şi sat.
Dezvoltarea satului prin:
• gazificarea a câte 50 de localităţi anual, adică a 200 de localităţi în patru ani;
• finanţarea construcţiei reţelelor de asigurare cu apă potabilă a câte 60 de localităţi anual, adică 240 de localităţi în patru ani;
• susţinerea activităţilor neagricole în spaţiul rural, extinderea patentei de întreprinzător ca sistem unic de impozitare asupra unor întreprinderi ale micului business de la sate;
• stimularea investiţiilor în agricultură;
• încurajarea activităţilor de prelucrare la ţară a produselor agricole, a cărnii şi a laptelui;
• sprijinirea dezvoltării reţelelor de comunicaţii în sate ca factor de bază în promovarea afacerilor;
• acordarea de subvenţii gospodăriilor ţărăneşti pentru irigaţii, seminţe selecţionate, material săditor, material seminal şi combaterea dăunătorilor;
• crearea cooperativelor de creditare agricolă;
• anularea taxelor vamale la importul tuturor tipurilor de tehnică şi inventar agricol;
• dezvoltarea infrastructurii tehnice a agriculturii (transport, depozitare, irigaţii, îmbunătăţiri funciare);
• dezvoltarea serviciilor agricole (asistenţa veterinară, consultanţa agricolă, reparaţia maşinilor agricole);
• păstrarea tradiţiilor satului autohton;
• dezvoltarea turismului rural.
Dezvoltarea infrastructurii si asigurarea securităţii energetice prin:
• reabilitarea reţelei naţionale de drumuri prin atragerea de fonduri europene, amenajarea, restabilirea şi repararea a câte 600 km de drumuri anual, adică a 2400 km în patru ani;
• reorganizarea şi privatizarea transportului feroviar, atragerea de fonduri europene pentru integrarea căilor ferate moldoveneşti în reţeaua de căi ferate europene prin trecerea la ecartamentul european;
• conectarea reţelei rutiere la sistemul internaţional de comunicaţii;
• diversificarea surselor de aprovizionare cu resurse energetice;
• implementarea programelor de sporire a eficienţei sectorului energetic şi de micşorare a consumului de energie.
Edificarea societăţii informaţionale prin:
• anularea taxelor vamale la importul de computere şi tehnologii informaţionale;
• informatizarea administraţiei publice centrale şi locale prin implementarea conceptului de guvernare electronică;
• dezvoltarea infrastructurii informaţionale la sate;
• acordarea de ajutoare financiare pentru elevi şi studenţi în vederea procurării de calculatoare şi conectării la Internet;
• stimularea investiţiilor străine în domeniul tehnologiilor informaţionale şi a comunicaţiilor;
• susţinerea dezvoltării parcurilor tehnologice;
• facilităţi pentru producătorii de produse software.
Eradicarea sărăciei prin:
• perfecţionarea cadrului legislativ şi normativ care să asigure accesul populaţiei la un set minim de servicii sociale garantate de stat;
• crearea unui fond de solidaritate din care se vor acorda alocaţii pentru categoriile socialmente vulnerabile: şomeri, bătrâni, copii, invalizi, familii cu venituri mici;
• reducerea discrepanţei dintre veniturile obţinute de diverse categorii sociale şi consolidarea coeziunii sociale;
• combaterea marginalizării sociale prin educaţie şi muncă;
• restabilirea a 148 000 de locuri de muncă desfiinţate din 2001 până în prezent şi deschiderea a 50 000 de locuri de muncă noi;
• acordarea de reduceri şi facilităţi fiscale întreprinderilor care vor mări anual numărul de locuri de muncă;
• majorarea salariului minim până la echivalentul a 100 euro, a salariului mediu – până la echivalentul a 250 euro, a pensiei minime – până la echivalentul a 90 euro;
• atragerea de investiţii străine şi autohtone prin crearea unui sistem de înlesniri şi al unei fiscalităţi stimulatorii;
• diminuarea exodului forţei de muncă prin dinamizarea dezvoltării economice a societăţii şi prin creşterea substanţială a veniturilor populaţiei;
• acordarea de asistenţă pentru cetăţenii moldoveni care lucrează peste hotare.
Revigorarea sistemului educaţional prin:
• restabilirea respectului pentru învăţător, apărarea demnităţii şi prestigiului cadrelor didactice;
• majorarea alocaţiilor bugetare pentru învăţământ până la 7% din PIB, finanţarea centralizată a învăţământului de stat şi asigurarea pentru pedagogi a unui salariu mediu lunar de la echivalentul a 100 euro (în 2005) pană la echivalentul a 250 euro (în 2008);
• introducerea religiei ca obiect de studiu în şcoală, constituirea unei conduite sociale pe lanţul firesc Familie – Scoală – Biserică;
• reabilitarea sistemului şcolar din mediul rural şi acordarea de facilităţi profesorilor şi educatorilor pentru a stimula aşezarea acestora la sate;
• conferirea statutului de limbă străină pentru limba rusă, care să fie studiată opţional în şcolile de stat;
• derusificarea învăţământului minorităţilor naţionale şi susţinerea învăţământului în limbile minoritare;
• recunoaşterea şi garantarea dreptului minorităţilor etnice de a însuşi limba oficială şi cultura majorităţii, ceea ce face posibilă depăşirea izolării şi integrarea lor plenară în societate;
• dotarea anuală a câte 100 de şcoli săteşti cu clase de calculatoare şi conectarea acestora la Internet;
• crearea unui sistem eficient de evaluare, obiectiv şi onest, care ar exclude cazurile de corupţie din instituţiile de învăţământ;
• restructurarea sistemului de învăţământ superior conform standardelor europene;
• înfiinţarea unor extensiuni universitare în oraşele Soroca şi Orhei;
• sprijinirea centrelor de cercetare şi dezvoltare de diverse forme de proprietate.
Ameliorarea sănătăţii publice prin:
• eficientizarea sistemului de asigurări în medicină;
• asigurarea autonomiei decizionale a Casei Naţionale de Asigurări în Medicină;
• stoparea exodului masiv de cadre medicale prin majorarea salariilor cadrelor medicale şi crearea condiţiilor adecvate de muncă;
• anularea taxelor vamale la importul de aparataj şi instrumentar medical care nu se produce pe piaţa internă;
• subvenţionarea procurării unui minim necesar de medicamente pentru pensionari;
• implementarea sistemului de prevenire a maladiilor prin crearea infrastructurii medicale moderne;
• acces universal gratuit la consiliere şi testare a HIV/SIDA, a bolilor cu transmitere sexuală şi a tuberculozei;
• finanţarea de către stat a ştiinţei medicale şi a învăţământului medical, formarea personalului medical naţional la nivelul exigenţelor contemporane;
• încurajarea înfiinţării lăcaşurilor de cult pe lângă instituţiile spitaliceşti, facilitarea asistenţei spirituale pentru pacienţi;
• introducerea obligativităţii evidenţierii cheltuielilor efectuate pentru fiecare pacient pentru toate actele medicale;
• dezvoltarea sistemului privat de prestare a serviciilor medicale;
• implementarea unor programe naţionale de promovare a modului sănătos de viaţă;
• impulsionarea luptei contra fenomenelor socialmente periculoase pentru sănătatea publică (narcomania, toxicomania, prostituţia).
Dezvoltarea culturii prin:
• adoptarea unui sistem fiscal stimulativ pentru toate tipurile de activitate culturală;
• finanţarea de la bugetul de stat a unui program de investiţii pentru refacerea instituţiilor culturale;
• transferarea tuturor lucrătorilor din domeniul culturii în categorii salariale superioare, astfel încât nici un salariu lunar să nu fie mai mic decât coşul minim de consum;
• completarea până în 2006 cu 50% a fondului de carte naţională în toate bibliotecile publice, iar până în 2009 cu 100%;
• computerizarea tuturor instituţiilor de cultură;
• promovarea valorilor culturii naţionale;
• păstrarea şi restaurarea obiectelor de cultură şi artă, conservarea patrimoniului cultural naţional;
• lărgirea accesului la programe şi proiecte culturale interne şi internaţionale;
• garantarea respectării dreptului de proprietate intelectuală.
O protecţie socială activă prin:
• unificarea sistemului public de pensii şi eliminarea discriminării în asigurarea cu pensii;
• dezvoltarea sistemului de pensii cu noi componente de asigurare;
• indexarea trimestrială cu rata de inflaţie a salariilor bugetare, pensiilor, burselor şi indemnizaţiilor;
• acordarea de asistenţă pentru recalificare şi pregătire profesională;
• crearea condiţiilor de integrare socială a persoanelor cu disabilităţi;
• implicarea societăţii civile în prestarea serviciilor sociale;
• crearea unui mecanism eficient şi echitabil în prestarea serviciilor de asistenţă socială nominativă, astfel încât resursele alocate să fie îndreptate celor mai vulnerabile pături sociale;
• stimularea agenţilor economici la crearea de noi locuri de muncă şi păstrarea celor existente prin acordarea de credite şi subvenţii;
• susţinerea din partea statului (garanţii la credite, acoperirea dobânzilor, înlesniri fiscale) a populaţiei apte de muncă pentru organizarea unei activităţi proprii.
Susţinerea tinerei generaţii prin:
• eliberarea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale a întreprinderilor care angajează tineri specialişti;
• facilitarea angajării tinerilor în mediul rural prin implementarea unui sistem de facilităţi fiscale şi ajutoare financiare din partea autorităţilor publice centrale şi locale;
• crearea unui sistem de creditare pentru efectuarea studiilor;
• încurajarea tinerilor în lansarea de noi afaceri prin acordarea de credite preferenţiale, crearea şi dezvoltarea reţelei de incubatoare de afaceri, organizarea cursurilor de instruire şi perfecţionare;
• facilitarea şi egalizarea şanselor accesului la studii de diferite nivele a tinerilor dotaţi proveniţi din mediul rural, din orfelinate, din familii cu dificultăţi, precum şi a celor cu handicap şi deficienţe prin acordarea de burse, împrumut
http://www.flux.md/news/moda1.php?a...6&cat=Cotidian National&rub=Eveniment
eu am citit cu zimbet pe buze interviul, ceea ce va doresc si voua! 
