Romania altfel...
- Thread starter dankat23
- Start date
solara
Active Member
Apai Dankat, metroul cu care circul eu (magistrala republica- ...) isi tot renoveaza liniile de cativa ani si nu arata in nici un caz ca cel din poza ta (imgb - pipera). Iar pe calea victoriei e o groapa (vrea sa para ca se lucreaza) de mai bine de un an (in poza nu se vede din cauza masinilor); oroarea aia noua de langa cladirea veche a cec-ului e o rusine pt urbanistii bucuresteni. De trenurile romanesti - altele decat "sageata albastra" - nici nu vreau sa-mi amintesc; daca mergi la cls 2, mai ales pe drumuri lungi (acolo se simte mai tare la buzunar diferenta de pret) ai timp sa crapi de zeci de ori de atata scarba.
Ma rog, exista si ce postezi tu; numai ca-ti trebuie dispozitia sa te bucuri de ele.
Ma rog, exista si ce postezi tu; numai ca-ti trebuie dispozitia sa te bucuri de ele.
Eu nu am vrut sa pun pozele despre Romania enervanta; o traim zi de zi; trebuie sa avem din cand in cand dorinta de a zari si dincolo
Magistralele 1 si 3 au intrat in reparatii capitale pentru ca la inceputul anului viitor sa poata circula tranurile noi. Contractul de 150 mil Eur a fost semnat, asa ca mai sunt vreo 9 luni de asteptat. Tot o veste buna este ca anul asta se deschide a 5-a magistrala, prin noiembrie si se extinde a 4-a. Si mai e ceva, pe liniile vechi se vor deschide statii noi (Spitalul Colentina pe magistrala 3 intre Obor si Stefan cel Mare 8), in total 5.
Nici eu nu sunt de acord cu tot ce se construieste acum in Bucuresti; am vazut niste namile de otel si sticla ce vor fi date in folosinta anul asta; sunt absolut enorme si hidoase, insa exista si la Budapesta, Lyon sau Munchen. SUnt constructii private dupa o arhitectura noua.
Despre Sageata Albastra pot sa iti zic ca este culmea inconfortului, desi tot promit sa nu mai urc, sunt silit de CFR. Dupa stiinta mea sunt numai putin de 100 trenuri de Sageata Albastra (pe vreo 12 directii) in prezent si s-au mai cumparat anul asta inca 50 sau 60, plus 90 de locomotive Siemens pentru trenurile obisnuite pentru a creste viteza de urcare la munte. Nu se poate totul deodata.
Cat despre accelerate si rapide ele arata rezonabil dupa parerea mea; nu sunt cu nimic mai prejos decat trenurile din Franta (in afara TGV) sau Ungaria. Intr-adevar nu se circula cu 200km/h, dar exista un proiect mare (in desfasurare) ce va uni Constanta cu Aradul la viteza de 160-180km/h.
Sunt enorm de multe de facut, insa asta nu inseamna ca nu trebuie sa ne bucuram de ceea ce exista. UE a acordat anul asta fonduri de vreo 100 mil EURO pentru refacerea centrului vechi in Iasi, Braila, Bucuresti, Craiova si Timisoara. Pana si in orasele mici se ridica fabrici noi, salariul mediul a ajuns la 200 EUR, anul trecut Romania a atras cele mai multe investitii straine in toata Europa Centrala si anul asta se estimeaza un nivel asemanator, turismul da semne de revigorare. Suntem in cel mai propice moment din 1945 incoace. Basescu a angajat pentru Romania o pozitie mai mult decat speciala in zona Marii Negre. Exista un guvern liberal, hotarat care are sarcina ca in 2 ani sa aduca Romania la nivelul Ungariei din 2004.
Il citez aproximativ pe raportorul Romaniei in Parlamentul European: poporul roman a fost umilit de prea multe ori in timpul procesului de aderare; este timpul sa recunoastem ca Romania a devenit in 5 ani cea mai moderna tara a Balcanilor. Sa le redam romanilor mandria. populist sau nu ar trebui sa ne puna pe fuga pesimismul mioritic.
Magistralele 1 si 3 au intrat in reparatii capitale pentru ca la inceputul anului viitor sa poata circula tranurile noi. Contractul de 150 mil Eur a fost semnat, asa ca mai sunt vreo 9 luni de asteptat. Tot o veste buna este ca anul asta se deschide a 5-a magistrala, prin noiembrie si se extinde a 4-a. Si mai e ceva, pe liniile vechi se vor deschide statii noi (Spitalul Colentina pe magistrala 3 intre Obor si Stefan cel Mare 8), in total 5.
Nici eu nu sunt de acord cu tot ce se construieste acum in Bucuresti; am vazut niste namile de otel si sticla ce vor fi date in folosinta anul asta; sunt absolut enorme si hidoase, insa exista si la Budapesta, Lyon sau Munchen. SUnt constructii private dupa o arhitectura noua.
Despre Sageata Albastra pot sa iti zic ca este culmea inconfortului, desi tot promit sa nu mai urc, sunt silit de CFR. Dupa stiinta mea sunt numai putin de 100 trenuri de Sageata Albastra (pe vreo 12 directii) in prezent si s-au mai cumparat anul asta inca 50 sau 60, plus 90 de locomotive Siemens pentru trenurile obisnuite pentru a creste viteza de urcare la munte. Nu se poate totul deodata.
Cat despre accelerate si rapide ele arata rezonabil dupa parerea mea; nu sunt cu nimic mai prejos decat trenurile din Franta (in afara TGV) sau Ungaria. Intr-adevar nu se circula cu 200km/h, dar exista un proiect mare (in desfasurare) ce va uni Constanta cu Aradul la viteza de 160-180km/h.
Sunt enorm de multe de facut, insa asta nu inseamna ca nu trebuie sa ne bucuram de ceea ce exista. UE a acordat anul asta fonduri de vreo 100 mil EURO pentru refacerea centrului vechi in Iasi, Braila, Bucuresti, Craiova si Timisoara. Pana si in orasele mici se ridica fabrici noi, salariul mediul a ajuns la 200 EUR, anul trecut Romania a atras cele mai multe investitii straine in toata Europa Centrala si anul asta se estimeaza un nivel asemanator, turismul da semne de revigorare. Suntem in cel mai propice moment din 1945 incoace. Basescu a angajat pentru Romania o pozitie mai mult decat speciala in zona Marii Negre. Exista un guvern liberal, hotarat care are sarcina ca in 2 ani sa aduca Romania la nivelul Ungariei din 2004.
Il citez aproximativ pe raportorul Romaniei in Parlamentul European: poporul roman a fost umilit de prea multe ori in timpul procesului de aderare; este timpul sa recunoastem ca Romania a devenit in 5 ani cea mai moderna tara a Balcanilor. Sa le redam romanilor mandria. populist sau nu ar trebui sa ne puna pe fuga pesimismul mioritic.
solara
Active Member
Olele Dankat, da` ce-i cu entuziasmul asta? Iti faci curaj ca sa termini facultatea? :crazy:
Vorba `ceea: "grupul politicienilor pasionati de SF saluta zapp sharefree...." Liniile de la republica spre grigorescu sunt in renovare de muuulti ani (aceleasi 2-3 statii, nu vb de toata magistrala)
Probl nu-i ca se construieste, ci unde se contruieste; sa faci la periferie cartiere noi cu cladiri de birouri nu e acelasi lucru cu proptirea unei imensitati noi in mijlocul istoric al Buc ("capitala europeana", ce ma`sa :crazy
Am fost la Cluj in dec 2004 cu cls a2a, pt ca atat mi-am permis sa le cer alor mei; la dus m-am tot vazut cu colegii din alte compartimente, numai ca de intors, nu ne-am intors toti in acelasi tren (noi am plecat in seara examenului). Nu-ti doresc un drum ca cel de intoarcere. Trenurile care merg spre Budapesta sau macar pana la Oradea arata cum mai arata, dar asta venea de la Satu Mare si era extrem de imputit. La dus n-am avut caldura deloc, la intors n-am avut lumina, iar caldura bagau pana la disperare; banuiesc ca asa se simt imigrantii in containere. :-?
Nu inseamna ca nu ne bucuram, inseamna doar ca uneori ti se strica dispozitia.
Dream on. Cand o sa ajungi tu ca medic - in Ro - la 200 E o sa zici saru`mana. Pana atunci pune mana si invata pt rezi (daca nu pt altele care merita mai mult), ca altfel ajungi ca mine - salariu de 85E (brut!!), aduc foi de-acasa ca sa tiparesc iesiri, aduc idigouri de-acasa ca sa scriu condica. Foi si indigouri o sa aduci si tu, probabil, da` salariul de rezident e un pic mai mare, adica e vreo 90 E net. Trai neneaca! :crazy:
Cea mai moderna tara a balcanilor.... Pai poate domnu` n-o stii pana unde-i pen. balcanica; pt mine Slovenia e tara la fel de balcanica si in momentul aderarii la UE era aproape la nivelul ultimelor tari comunitare (Portugalia, Grecia). Ceea ce noua n-o sa ni se intample decat la nivelul preturilor :evil:
Paradoxal facultatea asta se termina fara sa imi dau seama, fara nici un efort, la fel fel de putin vizibil ca si restul celorlalti ani; ce este dincolo de ea? Cine stie? Poate ca pentru 2-3 ani vreau sa ma smulg de aici, sa intind degetul in regulile celeilalte lumi, insa eu sunt bucuros ca mi-am gasit un drum pe care ar trebui sa alerg, un drum care nu trece prin buzunarele si durerea pacientului. Nu are nici un sens sa incep sa injur ceea ce nu se schimba, pot sa incerc sa pun un umar in a schimba. Nu ma ajuta cu nimic sa vad doar negrul din jur. Intr-adevar, este o povara enorma sa traiesti din 85 Euro/luna, este o povara sa te chinui cu lipsurile spitalelor, insa ce sa fac? Sa ma sinucid ca nu suntem ca Slovenia? Eu ma bucur ca nu suntem ca Zairul. Dupa ce ca toti arunca cu pietre dupa noi, sa ma leg singur de gard ca sa ma ocheasca mai bine?
Am avut sansa (castigata prin cinstit concurs) sa plec cu Erasmus la Lyon; asa ca am observat pe dinauntru cum traiesc francezii. Diferenta cea mai mare intre noi si ei nu sta nici in salarii, nici in metrouri, autostrazi sau alte minuni tehnologice; diferenta o reprezinta respectul fata de om, chiar daca suna banal. Observam cu mirare cum societatea romaneasca abrutizata de comunism, apoi de o nesfarsita tranzitie si-a format reflexe de aparare care sa permita cetateanului supravietuirea. Atat de mult suntem agresati pe strada, la scoala, la servici, in familie incat reflexul nostru unitar este ridicarea antebratului la nivelul ochilor. Si cand ai ridicat antebratul, ideea care iti incoltise moare, speranta care se lega de idee moare. Asta doare cel mai tare aici. Toti intr-un fel sau altul agresam in Romania, din acelasi motiv - accesul la un drept cuvenit. Dreptul de a ti se vorbi frumos, dreptul de a cere explicatii, dreptul la iertare, dreptul la indreptarea greselii, dreptul la nevinovatie - toate acestea lipsesc la noi, in mod spontan. Si pe cine sa invinovatim? Soarta mereu amara, invaziile turco-fanariote, comunism-nationalismul ceausist, pseudo-comunismul post-revolutionar, frustarea si neimplicarea intelectualului? Este o vina colectiva, pe care nu ne-o putem asuma. Trebuie sa traim astfel cu lipsa acestor drepturi, in doua moduri: fie recurgi la bruscarea celorlalti fie te lupti pentru ele. Si daca le castigi, o sa simti ca reflexele de aparare dispar, o sa simti ca iti revin idei si o sa vezi mai putine gropi si mai putine obstacole psihologice.
Si atunci o sa constati ca te amuza cearta dintre pensionari si elevi din RATB, piata din Crangasi o sa inceapa sa semene cu pietele unguresti si nu cu cele turcesti, o sa iti dai seama ca si in Franta se mai intampla ca trenurile sa mearga fara caldura, o sa te bucuri pentru fiecare kilometru nou de autostrada, o sa te bucuri de fiecare ''cu placere'' al vanzatoarelor ce raspund la ''Multumesc'', o sa te bucure ca barbatii cumpara flori de 8 martie, o sa te bucure ca nu toti medicii iau spaga, ca nu toti pacientii sunt tratati aiurea, etc. Eu pe un astfel de drum am hotarat sa o iau. Daca ma asez la marginea drumului si incep sa plang, o sa ajung la 28 de ani sa imi infig un glont in sinusul cavernos. Daca prefer barbaria si mojicia si tupeul risc sa nu ma mai suport.
Cu fiecare zi ce trece insa imi dau seama bine ca talerul catre Romania inclina din ce in ce mai greu. Este placut sa vezi lucrurile miscand, chiar daca nu totdeauna exista un avantaj palpabil pentru propria persoana. Asa ca eu multumesc Frantei ca mi-a dat sansa sa vad Romania asa cum trebuie: nu cu gropi, nu cu copii parasiti, nu cu mizerie, nu cu spaga ci cu gropi care se repara, copii care sunt ingrijiti nu perfect dar oricum mai bine decat in familiile ce l-au abandonat, cu saracie acceptabila.
M-am saturat sa ne plangem tara si noua de mila; m-am saturat sa vad doar ce este rau aici; imi sunt de ajuns comparatiile cu alte tari care se inghesuie in coasta Italiei. Poate este mai bine sa ne uitam de unde am plecat acum 15 ani, sa ne aducem aminte de cum traiam in intuneric, in frica, in foame si poate Romania o sa para altfel. Cred ca este timpul ca poporul asta sa dea virginitatea batraneasca deoparte si sa adopte o gandire mai falica. Sa ne uitam la polonezi sau la unguri si sa ii admiram cu cata robustete se lupta in UE pentru interesele si valorile lor, desi si ei sunt saraci ingramaditi. Numai ca ei au ceva in plus, au scapat de povara autostigmatizarii nationale si a comparatiilor maladive (desi si ungurii si polonezii ar avea mari motive de depresie daca i-ar apuca subit comparatia cu Germania sau Anglia; noi trebuie sa ne comparam cu tarile din regiune si cu trecutul nostru mai apropiat sau departat). La noi e mai greu, caci de la ciobanasul moldovean incoace ne planificam moartea si inmormantarea si nu mai reusim sa le ducem la bun sfarsit. Ori am fost dezinformati de oaie ori suntem cam funebri din nastere.
Am avut sansa (castigata prin cinstit concurs) sa plec cu Erasmus la Lyon; asa ca am observat pe dinauntru cum traiesc francezii. Diferenta cea mai mare intre noi si ei nu sta nici in salarii, nici in metrouri, autostrazi sau alte minuni tehnologice; diferenta o reprezinta respectul fata de om, chiar daca suna banal. Observam cu mirare cum societatea romaneasca abrutizata de comunism, apoi de o nesfarsita tranzitie si-a format reflexe de aparare care sa permita cetateanului supravietuirea. Atat de mult suntem agresati pe strada, la scoala, la servici, in familie incat reflexul nostru unitar este ridicarea antebratului la nivelul ochilor. Si cand ai ridicat antebratul, ideea care iti incoltise moare, speranta care se lega de idee moare. Asta doare cel mai tare aici. Toti intr-un fel sau altul agresam in Romania, din acelasi motiv - accesul la un drept cuvenit. Dreptul de a ti se vorbi frumos, dreptul de a cere explicatii, dreptul la iertare, dreptul la indreptarea greselii, dreptul la nevinovatie - toate acestea lipsesc la noi, in mod spontan. Si pe cine sa invinovatim? Soarta mereu amara, invaziile turco-fanariote, comunism-nationalismul ceausist, pseudo-comunismul post-revolutionar, frustarea si neimplicarea intelectualului? Este o vina colectiva, pe care nu ne-o putem asuma. Trebuie sa traim astfel cu lipsa acestor drepturi, in doua moduri: fie recurgi la bruscarea celorlalti fie te lupti pentru ele. Si daca le castigi, o sa simti ca reflexele de aparare dispar, o sa simti ca iti revin idei si o sa vezi mai putine gropi si mai putine obstacole psihologice.
Si atunci o sa constati ca te amuza cearta dintre pensionari si elevi din RATB, piata din Crangasi o sa inceapa sa semene cu pietele unguresti si nu cu cele turcesti, o sa iti dai seama ca si in Franta se mai intampla ca trenurile sa mearga fara caldura, o sa te bucuri pentru fiecare kilometru nou de autostrada, o sa te bucuri de fiecare ''cu placere'' al vanzatoarelor ce raspund la ''Multumesc'', o sa te bucure ca barbatii cumpara flori de 8 martie, o sa te bucure ca nu toti medicii iau spaga, ca nu toti pacientii sunt tratati aiurea, etc. Eu pe un astfel de drum am hotarat sa o iau. Daca ma asez la marginea drumului si incep sa plang, o sa ajung la 28 de ani sa imi infig un glont in sinusul cavernos. Daca prefer barbaria si mojicia si tupeul risc sa nu ma mai suport.
Cu fiecare zi ce trece insa imi dau seama bine ca talerul catre Romania inclina din ce in ce mai greu. Este placut sa vezi lucrurile miscand, chiar daca nu totdeauna exista un avantaj palpabil pentru propria persoana. Asa ca eu multumesc Frantei ca mi-a dat sansa sa vad Romania asa cum trebuie: nu cu gropi, nu cu copii parasiti, nu cu mizerie, nu cu spaga ci cu gropi care se repara, copii care sunt ingrijiti nu perfect dar oricum mai bine decat in familiile ce l-au abandonat, cu saracie acceptabila.
M-am saturat sa ne plangem tara si noua de mila; m-am saturat sa vad doar ce este rau aici; imi sunt de ajuns comparatiile cu alte tari care se inghesuie in coasta Italiei. Poate este mai bine sa ne uitam de unde am plecat acum 15 ani, sa ne aducem aminte de cum traiam in intuneric, in frica, in foame si poate Romania o sa para altfel. Cred ca este timpul ca poporul asta sa dea virginitatea batraneasca deoparte si sa adopte o gandire mai falica. Sa ne uitam la polonezi sau la unguri si sa ii admiram cu cata robustete se lupta in UE pentru interesele si valorile lor, desi si ei sunt saraci ingramaditi. Numai ca ei au ceva in plus, au scapat de povara autostigmatizarii nationale si a comparatiilor maladive (desi si ungurii si polonezii ar avea mari motive de depresie daca i-ar apuca subit comparatia cu Germania sau Anglia; noi trebuie sa ne comparam cu tarile din regiune si cu trecutul nostru mai apropiat sau departat). La noi e mai greu, caci de la ciobanasul moldovean incoace ne planificam moartea si inmormantarea si nu mai reusim sa le ducem la bun sfarsit. Ori am fost dezinformati de oaie ori suntem cam funebri din nastere.
Episodul 3- Tinuturile Secuilor
Targu-Mures/Maroszvarhasely - oras 1/2 maghiar si 1/2 romanesc; foarte simpatic si cu semne de cosmopolitism
Covasna/Kovazna- statiunea pensionarilor cardiaci
Tusnad/Tusznad - ape minerale si trasee bune in zona; infrastructura la pamantt
Santa Ana/Szent Anna - se merge pe jos vreo 11 km de la Balvanyos
Sfantu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy - oras tipic comunist, la vreo 60 km de Brasov
Miecurea Ciuc/Csíkszereda - simpatic oras maghiar cu parfum de Europa Centrala
Gheorghieni/Gyergyószentmiklós - 1/2 din Nationala de Hochei a Romaniei vine de la Santu Gheoerghe, cealalta din Ghencea;
Targu-Mures/Maroszvarhasely - oras 1/2 maghiar si 1/2 romanesc; foarte simpatic si cu semne de cosmopolitism
Covasna/Kovazna- statiunea pensionarilor cardiaci
Tusnad/Tusznad - ape minerale si trasee bune in zona; infrastructura la pamantt
Santa Ana/Szent Anna - se merge pe jos vreo 11 km de la Balvanyos
Sfantu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy - oras tipic comunist, la vreo 60 km de Brasov
Miecurea Ciuc/Csíkszereda - simpatic oras maghiar cu parfum de Europa Centrala
Gheorghieni/Gyergyószentmiklós - 1/2 din Nationala de Hochei a Romaniei vine de la Santu Gheoerghe, cealalta din Ghencea;
partizan131
New Member
...oooo, meine liebe Targoviste...e foarte frumos acest orash primavara...parcul este plin de cireshi salbatici...Minastirea Dealu...Curtea Domneasca...Turnul Kindia...bulevardul Castanilor...mulzumesc dankat23 pt. un refresh in amintiri...dankat23 said:
AllEyezOnMe
Trance addikted...
Moldova, un tinut deosebit
Michal LESZCZYNSKI („Echo dnia”, 29.10.2004)
Nu exista pe lume o alta tara ca Moldova. Mica, situata intre Ucraina si Romania, se afla la doar citeva sute de kilometri departare de Polonia. La prima vedere, nu pare cine stie ce. Dar este suficient sa te afli aici citeva zile ca sa-i observi frumusetea oriunde ti-ai arunca privirile.
Elementul neobisnuit al Moldovei consta, in primul rind, in peisaje si in natura. Colinele domoale par sa nu aiba sfirsit, povirnisurile sint acoperite cu vii. Vaile sint brazdate de riulete care se revarsa in lacuri artificiale, aparute in urma lucrarilor de baraj. Pe timp de seceta riuletele seaca, lasind sa apara ripi adinci. In nordul tarii, s-au pastrat stinci de coral formate cu milioane de ani in urma, iar la sud, in vecinatatea Marii Negre, se intinde stepa Bugeacului. O parte din teritoriul Moldovei, unde pe colinele pitoresti nu sint plantate vii, este acoperita cu paduri si poarta denumirea de „Elvetia moldoveneasca”. Uimitor este faptul ca de-a lungul majoritatii drumurilor sint plantati nucari. Paminturile Moldovei de astazi au fost populate inca din vechime. Statul Moldovenesc a fost intemeiat in anul 1359. Putem afirma ca avem multe lucruri in comun cu poporul moldovenesc, deoarece, la fel ca si noi, ei lupta pentru independenta tarii inca de la inceputul existentei. Ultima data moldovenii si-au cistigat independenta in anul 1991.
Cel mai bine e sa calatoresti cu automobilul
Pina in Moldova, cel mai bine este sa te deplasezi cu automobilul, trecind frontiera prin localitatea Criva. Polonezii nu au nevoie de vize, obligativitatea acestora a fost suspendata acum citva timp. Cei carora le place viteza pot sa renunte la ea, pentru ca starea drumurilor este foarte rea.
Imediat dupa traversarea frontierei, abatindu-te cu citiva kilometri de la drum, poti admira pestera Emil Racovita care are o retea de galerii cu o lungime de 89 kilometri. Este a treia pestera ca marime in lume sapata intr-o stinca de ghips. Se spune ca aerul din interior are proprietati ionizatoare curative. Strabatind tara, este bine sa te documentezi din timp cu diverse informatii turistice sau sa stabilesti relatii cu insotitori din rindul populatiei locale care cunoaste in egala masura si limba rusa.
Festivalul vinului
In Moldova, cel mai bine este sa vii toamna, mai exact, in octombrie. In aceasta perioada, temperatura nu coboara mai jos de 10 grade, deci, nu sintem condamnati la arsita dogoritoare de vara. In octombrie, incepe culesul strugurilor, fabricile incep prelucrarea lor pentru producerea vinului. Calatorind prin tara, poti sa zabovesti linga o plantatie de vita de vie. Taranii din partea locului te servesc cu o ospitalitate iesita din comun cu fructe care au un gust nemaipomenit si o dulceata deosebita.
In octombrie, in capitala tarii, Chisinau, aflata la o departare de circa 300 de kilometri de la frontiera de nord, se organizeaza Sarbatoarea Nationala a Vinului (anul acesta a avut loc a treia editie in zilele de 9 si 10 octombrie). Sarbatoarea, cunoscuta si sub denumirea de Festivalul Vinului, incepe cu o parada neobisnuit de pitoreasca prin fata monumentului lui Stefan cel Mare. Apoi, intreaga procesiune se revarsa pe strazile Chisinaului spre Tirgurile Internationale de Vin. Totul arata deosebit de spectaculos. Taranii sint imbracati in haine nationale, automobilele – impodobite cu struguri, lumea danseaza, cinta, rasuna muzica, peste tot e o mare de culori. Iata, in sfirsit, si tirgul unde poti gusta in cantitati suficiente si fara nici un ban din „nectarul Moldovei”. In cele doua zile cit dureaza evenimentul, pretul la vin se afla in continua scadere. Trebuie sa-ti faci rezerve anume aici, unde o sticla de vin de marca costa, in bani de-ai nostri, nu cu mult peste trei zloti. Obositi de degustari si umblat pe jos, putem sa ne infruntam din bucatele nationale preparate tot aici.
Calea vinului
Podgoriile moldovenesti dau roade bogate de struguri pentru vinurile de masa cu proprietati curativo-dietetice. Pe povirnisurile insorite cresc struguri din care se produc asemenea vinuri, care pot satisface chiar si cele mai rafinate gusturi. Intreprinderile vinicole isi trateaza cu o ospitalitate deosebita oaspetii-turisti. In aceasta perioada, este bine sa vizitezi chiar citeva fabrici de vin.
Fabrica de vinuri „Cricova” se afla nu departe de Chisinau si dispune de cele mai mari beciuri din lume, avind strazi subterane cu denumiri de soiuri de vinuri de peste o suta de kilometri lungime. In 1700 de butoaie se pastreaza peste 30 milioane litri de vin. Al doilea producator de vinuri ca marime este fabrica de la Milestii-Mici. In beciurile fabricii, de mai multi ani de zile, „zac” doua milioane de sticle, pina capata un gust excelent. In fiecare intreprindere exista pivnite speciale ornamentate in stil national, unde poti degusta si savura vinurile care-ti plac. Pivnitele sint accesibile pentru orice turist, trebuie doar sa-ti exprimi dorinta de a le vizita. Calea vinului te face sa intelegi mai bine Moldova, care este unica tara de pe harta lumii, conturul careia seamana cu un ciorchine de poama.
Manastiri interesante
Moldova nu duce lipsa nici de monumente. Trebuie sa le vizitezi pe cele mai originale. Fara indoiala, pentru noi atractia cea mai mare o constituie bisericile si manastirile. Nu departe de soseaua Chisinau-Balti se afla manastirea rupestra de la Orheiul Vechi. Insusi locul este foarte interesant, aminteste de craterul unui vulcan si este in intregime opera naturii. Manastirea este sapata in stinca. In exterior, se vede doar clopotnita si biserica. Chiliile manastirii au fost sapate in piatra si sint cam neincapatoare, avind in inaltime ceva mai mult de un metru si jumatate. Manastirea isi duce traiul obisnuit de fiece zi, asa ca in timpul vizitei ne-am aflat printre calugari.
Unul dintre locurile la fel de atragatoare este manastirea Hincu, situata intr-un loc nespus de pitoresc al codrilor, la 55 de kilometri spre vest de Chisinau. In anul 1678, la dorinta fiicei sale, marele stolnic Mihail Hincu a intemeiat aici o manastire de maici. In anii 1956-1990, rusii au inchis manastirea, care a fost redeschisa in anul 1990, devenind unul dintre cele mai puternice puncte de atractie pentru turisti. La plecare, trebuie sa-ti procuri o sticla de apa minerala din izvorul manastirii care, se zice, poseda proprietati curative miraculoase. De asemenea, poti schimba doua vorbe cu preotul de la manastire, un adevarat guru moral pentru populatia din imprejurimi care uneori poate prezice viitorul.
Chisinau, o capitala europeana
Daca veniti in Moldova, va sugerez sa va opriti cu traiul la Chisinau, care ofera oaspetilor mai multe hoteluri de diverse standarde. Prin oras, e mai bine sa va deplasati cu taxiul, care, inchiriat pentru o zi intreaga, costa 200 de lei, adica echivalentul a 50 de zloti. Exista mai multe monumente demne de vazut. Noaptea, poti da o raita fara frica prin baruri, cafenele, discoteci, care misuna de tineret. Pe strazile Chisinaului poti intilni politisti care iti ofera cu placere informatiile necesare.
Mitul despre o Moldova batuta de soarta a disparut demult. Unul dintre cele mai sarace state din Europa, care inca nu are o industrie dezvoltata, iar oamenii isi duc traiul cu ce agonisesc din agricultura, se deschide catre turism. Trebuie sa profitam de pe urma calatoriilor in Republica Moldova, atita timp cit inca nu este invadata de turismul in masa din vest. Peisajele incintatoare din Moldova, ospitalitatea proverbiala a oamenilor din partea locului iti vor ramine in memorie pentru toata viata.
Traducere din limba poloneza
Michal LESZCZYNSKI („Echo dnia”, 29.10.2004)
Nu exista pe lume o alta tara ca Moldova. Mica, situata intre Ucraina si Romania, se afla la doar citeva sute de kilometri departare de Polonia. La prima vedere, nu pare cine stie ce. Dar este suficient sa te afli aici citeva zile ca sa-i observi frumusetea oriunde ti-ai arunca privirile.
Elementul neobisnuit al Moldovei consta, in primul rind, in peisaje si in natura. Colinele domoale par sa nu aiba sfirsit, povirnisurile sint acoperite cu vii. Vaile sint brazdate de riulete care se revarsa in lacuri artificiale, aparute in urma lucrarilor de baraj. Pe timp de seceta riuletele seaca, lasind sa apara ripi adinci. In nordul tarii, s-au pastrat stinci de coral formate cu milioane de ani in urma, iar la sud, in vecinatatea Marii Negre, se intinde stepa Bugeacului. O parte din teritoriul Moldovei, unde pe colinele pitoresti nu sint plantate vii, este acoperita cu paduri si poarta denumirea de „Elvetia moldoveneasca”. Uimitor este faptul ca de-a lungul majoritatii drumurilor sint plantati nucari. Paminturile Moldovei de astazi au fost populate inca din vechime. Statul Moldovenesc a fost intemeiat in anul 1359. Putem afirma ca avem multe lucruri in comun cu poporul moldovenesc, deoarece, la fel ca si noi, ei lupta pentru independenta tarii inca de la inceputul existentei. Ultima data moldovenii si-au cistigat independenta in anul 1991.
Cel mai bine e sa calatoresti cu automobilul
Pina in Moldova, cel mai bine este sa te deplasezi cu automobilul, trecind frontiera prin localitatea Criva. Polonezii nu au nevoie de vize, obligativitatea acestora a fost suspendata acum citva timp. Cei carora le place viteza pot sa renunte la ea, pentru ca starea drumurilor este foarte rea.
Imediat dupa traversarea frontierei, abatindu-te cu citiva kilometri de la drum, poti admira pestera Emil Racovita care are o retea de galerii cu o lungime de 89 kilometri. Este a treia pestera ca marime in lume sapata intr-o stinca de ghips. Se spune ca aerul din interior are proprietati ionizatoare curative. Strabatind tara, este bine sa te documentezi din timp cu diverse informatii turistice sau sa stabilesti relatii cu insotitori din rindul populatiei locale care cunoaste in egala masura si limba rusa.
Festivalul vinului
In Moldova, cel mai bine este sa vii toamna, mai exact, in octombrie. In aceasta perioada, temperatura nu coboara mai jos de 10 grade, deci, nu sintem condamnati la arsita dogoritoare de vara. In octombrie, incepe culesul strugurilor, fabricile incep prelucrarea lor pentru producerea vinului. Calatorind prin tara, poti sa zabovesti linga o plantatie de vita de vie. Taranii din partea locului te servesc cu o ospitalitate iesita din comun cu fructe care au un gust nemaipomenit si o dulceata deosebita.
In octombrie, in capitala tarii, Chisinau, aflata la o departare de circa 300 de kilometri de la frontiera de nord, se organizeaza Sarbatoarea Nationala a Vinului (anul acesta a avut loc a treia editie in zilele de 9 si 10 octombrie). Sarbatoarea, cunoscuta si sub denumirea de Festivalul Vinului, incepe cu o parada neobisnuit de pitoreasca prin fata monumentului lui Stefan cel Mare. Apoi, intreaga procesiune se revarsa pe strazile Chisinaului spre Tirgurile Internationale de Vin. Totul arata deosebit de spectaculos. Taranii sint imbracati in haine nationale, automobilele – impodobite cu struguri, lumea danseaza, cinta, rasuna muzica, peste tot e o mare de culori. Iata, in sfirsit, si tirgul unde poti gusta in cantitati suficiente si fara nici un ban din „nectarul Moldovei”. In cele doua zile cit dureaza evenimentul, pretul la vin se afla in continua scadere. Trebuie sa-ti faci rezerve anume aici, unde o sticla de vin de marca costa, in bani de-ai nostri, nu cu mult peste trei zloti. Obositi de degustari si umblat pe jos, putem sa ne infruntam din bucatele nationale preparate tot aici.
Calea vinului
Podgoriile moldovenesti dau roade bogate de struguri pentru vinurile de masa cu proprietati curativo-dietetice. Pe povirnisurile insorite cresc struguri din care se produc asemenea vinuri, care pot satisface chiar si cele mai rafinate gusturi. Intreprinderile vinicole isi trateaza cu o ospitalitate deosebita oaspetii-turisti. In aceasta perioada, este bine sa vizitezi chiar citeva fabrici de vin.
Fabrica de vinuri „Cricova” se afla nu departe de Chisinau si dispune de cele mai mari beciuri din lume, avind strazi subterane cu denumiri de soiuri de vinuri de peste o suta de kilometri lungime. In 1700 de butoaie se pastreaza peste 30 milioane litri de vin. Al doilea producator de vinuri ca marime este fabrica de la Milestii-Mici. In beciurile fabricii, de mai multi ani de zile, „zac” doua milioane de sticle, pina capata un gust excelent. In fiecare intreprindere exista pivnite speciale ornamentate in stil national, unde poti degusta si savura vinurile care-ti plac. Pivnitele sint accesibile pentru orice turist, trebuie doar sa-ti exprimi dorinta de a le vizita. Calea vinului te face sa intelegi mai bine Moldova, care este unica tara de pe harta lumii, conturul careia seamana cu un ciorchine de poama.
Manastiri interesante
Moldova nu duce lipsa nici de monumente. Trebuie sa le vizitezi pe cele mai originale. Fara indoiala, pentru noi atractia cea mai mare o constituie bisericile si manastirile. Nu departe de soseaua Chisinau-Balti se afla manastirea rupestra de la Orheiul Vechi. Insusi locul este foarte interesant, aminteste de craterul unui vulcan si este in intregime opera naturii. Manastirea este sapata in stinca. In exterior, se vede doar clopotnita si biserica. Chiliile manastirii au fost sapate in piatra si sint cam neincapatoare, avind in inaltime ceva mai mult de un metru si jumatate. Manastirea isi duce traiul obisnuit de fiece zi, asa ca in timpul vizitei ne-am aflat printre calugari.
Unul dintre locurile la fel de atragatoare este manastirea Hincu, situata intr-un loc nespus de pitoresc al codrilor, la 55 de kilometri spre vest de Chisinau. In anul 1678, la dorinta fiicei sale, marele stolnic Mihail Hincu a intemeiat aici o manastire de maici. In anii 1956-1990, rusii au inchis manastirea, care a fost redeschisa in anul 1990, devenind unul dintre cele mai puternice puncte de atractie pentru turisti. La plecare, trebuie sa-ti procuri o sticla de apa minerala din izvorul manastirii care, se zice, poseda proprietati curative miraculoase. De asemenea, poti schimba doua vorbe cu preotul de la manastire, un adevarat guru moral pentru populatia din imprejurimi care uneori poate prezice viitorul.
Chisinau, o capitala europeana
Daca veniti in Moldova, va sugerez sa va opriti cu traiul la Chisinau, care ofera oaspetilor mai multe hoteluri de diverse standarde. Prin oras, e mai bine sa va deplasati cu taxiul, care, inchiriat pentru o zi intreaga, costa 200 de lei, adica echivalentul a 50 de zloti. Exista mai multe monumente demne de vazut. Noaptea, poti da o raita fara frica prin baruri, cafenele, discoteci, care misuna de tineret. Pe strazile Chisinaului poti intilni politisti care iti ofera cu placere informatiile necesare.
Mitul despre o Moldova batuta de soarta a disparut demult. Unul dintre cele mai sarace state din Europa, care inca nu are o industrie dezvoltata, iar oamenii isi duc traiul cu ce agonisesc din agricultura, se deschide catre turism. Trebuie sa profitam de pe urma calatoriilor in Republica Moldova, atita timp cit inca nu este invadata de turismul in masa din vest. Peisajele incintatoare din Moldova, ospitalitatea proverbiala a oamenilor din partea locului iti vor ramine in memorie pentru toata viata.
Traducere din limba poloneza