Romania mai ofera o sansa Republicii Moldova de a avea propria energie atomica
9 octombrie 2006
Versiune pentru tipar
Ministerul Economiei si Comertului din Romania anunta, la finele saptamanii trecute, ca lucrarile de constructie la unitatile 3 si 4 ale Centralei nucleare de la Cernavoda vor incepe simultan la inceputul anului viitor cu o serie de lucrari pregatitoare ale amenajarilor existente. Costul estimativ al lucrarilor se ridica la 15 mil. USD. Astfel, tinand cont de invitatiile anterioare ale Bucurestiului de a participa in proiectul Cernavoda, Chisinaul are acum o sansa reala de a-si rezolva pe termen lung o parte din problemele energetice. Pentru aceasta e nevoie, insa, de vointa politica si initierea cat mai urgenta a unor negocieri bilaterale in acest sens. Mai ales ca elita politica romaneasca, se pare, manifesta la moment deschidere pentru aprofundarea relatiilor bilaterale, inclusiv in sectorul energetic. "Nu vom permite vreodata ca Moldova sa fie santajata energetic", declara la Chisinau in ianuarie 2005 presedintele Romaniei, Traian Basescu.
Totodata, in declaratia comuna semnata atunci de Vladimir Voronin si Traian Basescu, se spune: "Avand in vedere perspectivele semnarii Tratatului privind Comunitatea Energiei in Europa de Sud-Est, Romania si R. Moldova vor intensifica cooperarea bilaterala si sustinerea reciproca in vederea realizarii obiectivelor acestuia. Vor identifica noi forme de colaborare in domeniu pentru asigurarea si diversificarea surselor energetice ale ambelor state".
Totusi, de ce ar trebui R. Moldova sa examineze cu seriozitate perspectivele oferite de centrala de la Cernavoda?! In primul rand, intrand in acest proiect, Chisinaul va obtine propria energie atomica si va reduce semnificativ dependenta externa si posibilele santaje energetice care, de cele mai dese ori, vin dinspre Rusia. In randul doi, R. Moldova va obtine acces liber pe piata energetica a Uniunii Europene. Or, atunci cand vor fi date in exploatare unitatile 3 si 4 ale centralei atomice, Romania va fi deja membra cu drepturi depline a UE, iar multe din preturi, inclusiv cele energetice, vor fi ajustate la piata comuna. In acest caz, RM ar putea obtine beneficii importante din comertul cu energie pe piata unica europeana.
Expertii locali sustin ca, in cazul in care Chisinaul R. Moldova va solicita si va obtine participarea in proiectul Cernavoda, va putea vinde pe piata UE cantitatea de energie ce-i va reveni. Or, preturile pe piata energetica europeana sunt destul de bune si le depasesc cu mult pe cele de pe piata interna, dar si pe cele de pe piata estica - Ucraina si Rusia. Cu banii obtinuti din comertul cu energie pe piata europeana, R. Moldova va avea posibilitatea sa cumpere destula energie ieftina din est pentru a-si acoperi propriile necesitati. Prin urmare, vor disparea eventualele pericole de santaj energetic, deoarece Chisinaul va dispune deja de propria energie.
In ultimul timp s-au intensificat discutiile privind perspectivele "atomice" ale R. Moldova. Presedintele ASM Gheorghe Duca declara recent ca cea mai buna solutie pentru asigurarea securitatii energetice a RM ar fi producerea de energie atomica. Academicianul precizeaza ca, in cazul in care nu dispunem de resurse financiare suficiente pentru a construi o centrala atomica, putem coopera in acest domeniu cu Romania, care are capacitati libere si e in cautarea investitorilor pentru construirea reactoarelor 3 si 4.
Primul proiect ce presupune constructia unei centrale ar putea fi trecut cu vederea, tinand cont de volumul minim al investitiilor, de 1 miliard USD. Deci, colaborarea cu Romania este in prezent singura sansa a RM de a avea propria energie atomica. In invitatiile anterioare de participare la proiectul Cernavoda, Bucurestiul a acceptat ca, in cazul in care nu dispune de suficiente surse financiare, Moldova sa contribuie cu forta de munca si specialisti. Costul estimativ al proiectului de construire a unitatilor 3 si 4 ale Centralei de la Cernavoda este de circa 2 mlrd. euro, potrivit Ministerului Economiei si Comertului de la Bucuresti.
Daca se va misca rapid, RM va putea contribui la constructia celor doua unitati incepand cu anul viitor. Asta deoarece finalizarea celor doua reactoare necesita o serie de lucrari pregatitoare ale amenajarilor existente, ce presupun lucrari de inginerie si proiectare, de constructii-montaj (reparatii si intretinere la constructiile existente), de pregatire pentru managementul finalizarii investitiei (definitivarea listei de echipamente cu ciclu lung de fabricatie, care trebuie comandate in avans) si procurarea de componente si echipamente specifice cu ciclu lung de fabricatie.
Participarea in prima etapa ar putea fi favorabila Chisinaului, care ar putea contribui cu forta de munca. La etapele urmatoare vor urma lucrari mult mai complexe, pentru executarea carora vor fi invitate companii specializate. In prezent, R. Moldova isi asigura doar 30% din necesarul intern de energie electrica, restul fiind importat din Ucraina.
In trimestrul doi curent, R. Moldova a importat din Ucraina energie electrica in valoare de 17,08 mil. USD sau 683,16 mil. kWh, in crestere de 2,2 ori si, respectiv, de 2,3 ori fata de perioada similara a anului trecut.
9 octombrie 2006
Versiune pentru tipar
Ministerul Economiei si Comertului din Romania anunta, la finele saptamanii trecute, ca lucrarile de constructie la unitatile 3 si 4 ale Centralei nucleare de la Cernavoda vor incepe simultan la inceputul anului viitor cu o serie de lucrari pregatitoare ale amenajarilor existente. Costul estimativ al lucrarilor se ridica la 15 mil. USD. Astfel, tinand cont de invitatiile anterioare ale Bucurestiului de a participa in proiectul Cernavoda, Chisinaul are acum o sansa reala de a-si rezolva pe termen lung o parte din problemele energetice. Pentru aceasta e nevoie, insa, de vointa politica si initierea cat mai urgenta a unor negocieri bilaterale in acest sens. Mai ales ca elita politica romaneasca, se pare, manifesta la moment deschidere pentru aprofundarea relatiilor bilaterale, inclusiv in sectorul energetic. "Nu vom permite vreodata ca Moldova sa fie santajata energetic", declara la Chisinau in ianuarie 2005 presedintele Romaniei, Traian Basescu.
Totodata, in declaratia comuna semnata atunci de Vladimir Voronin si Traian Basescu, se spune: "Avand in vedere perspectivele semnarii Tratatului privind Comunitatea Energiei in Europa de Sud-Est, Romania si R. Moldova vor intensifica cooperarea bilaterala si sustinerea reciproca in vederea realizarii obiectivelor acestuia. Vor identifica noi forme de colaborare in domeniu pentru asigurarea si diversificarea surselor energetice ale ambelor state".
Totusi, de ce ar trebui R. Moldova sa examineze cu seriozitate perspectivele oferite de centrala de la Cernavoda?! In primul rand, intrand in acest proiect, Chisinaul va obtine propria energie atomica si va reduce semnificativ dependenta externa si posibilele santaje energetice care, de cele mai dese ori, vin dinspre Rusia. In randul doi, R. Moldova va obtine acces liber pe piata energetica a Uniunii Europene. Or, atunci cand vor fi date in exploatare unitatile 3 si 4 ale centralei atomice, Romania va fi deja membra cu drepturi depline a UE, iar multe din preturi, inclusiv cele energetice, vor fi ajustate la piata comuna. In acest caz, RM ar putea obtine beneficii importante din comertul cu energie pe piata unica europeana.
Expertii locali sustin ca, in cazul in care Chisinaul R. Moldova va solicita si va obtine participarea in proiectul Cernavoda, va putea vinde pe piata UE cantitatea de energie ce-i va reveni. Or, preturile pe piata energetica europeana sunt destul de bune si le depasesc cu mult pe cele de pe piata interna, dar si pe cele de pe piata estica - Ucraina si Rusia. Cu banii obtinuti din comertul cu energie pe piata europeana, R. Moldova va avea posibilitatea sa cumpere destula energie ieftina din est pentru a-si acoperi propriile necesitati. Prin urmare, vor disparea eventualele pericole de santaj energetic, deoarece Chisinaul va dispune deja de propria energie.
In ultimul timp s-au intensificat discutiile privind perspectivele "atomice" ale R. Moldova. Presedintele ASM Gheorghe Duca declara recent ca cea mai buna solutie pentru asigurarea securitatii energetice a RM ar fi producerea de energie atomica. Academicianul precizeaza ca, in cazul in care nu dispunem de resurse financiare suficiente pentru a construi o centrala atomica, putem coopera in acest domeniu cu Romania, care are capacitati libere si e in cautarea investitorilor pentru construirea reactoarelor 3 si 4.
Primul proiect ce presupune constructia unei centrale ar putea fi trecut cu vederea, tinand cont de volumul minim al investitiilor, de 1 miliard USD. Deci, colaborarea cu Romania este in prezent singura sansa a RM de a avea propria energie atomica. In invitatiile anterioare de participare la proiectul Cernavoda, Bucurestiul a acceptat ca, in cazul in care nu dispune de suficiente surse financiare, Moldova sa contribuie cu forta de munca si specialisti. Costul estimativ al proiectului de construire a unitatilor 3 si 4 ale Centralei de la Cernavoda este de circa 2 mlrd. euro, potrivit Ministerului Economiei si Comertului de la Bucuresti.
Daca se va misca rapid, RM va putea contribui la constructia celor doua unitati incepand cu anul viitor. Asta deoarece finalizarea celor doua reactoare necesita o serie de lucrari pregatitoare ale amenajarilor existente, ce presupun lucrari de inginerie si proiectare, de constructii-montaj (reparatii si intretinere la constructiile existente), de pregatire pentru managementul finalizarii investitiei (definitivarea listei de echipamente cu ciclu lung de fabricatie, care trebuie comandate in avans) si procurarea de componente si echipamente specifice cu ciclu lung de fabricatie.
Participarea in prima etapa ar putea fi favorabila Chisinaului, care ar putea contribui cu forta de munca. La etapele urmatoare vor urma lucrari mult mai complexe, pentru executarea carora vor fi invitate companii specializate. In prezent, R. Moldova isi asigura doar 30% din necesarul intern de energie electrica, restul fiind importat din Ucraina.
In trimestrul doi curent, R. Moldova a importat din Ucraina energie electrica in valoare de 17,08 mil. USD sau 683,16 mil. kWh, in crestere de 2,2 ori si, respectiv, de 2,3 ori fata de perioada similara a anului trecut.
