sentimentul religios

[johann_moritz]

privesc nucul din fatza casei mele, nu pot sa fiu sigur niciodata in ce parte o sa se legene, din ce parte o sa bata vantul, si cand o sa si ia zborul vrabia de pe creanga ce mi bate in geam in fiecare noapte...

DAR... Nucul se va legana si maine, vantul va bate intotdeauna, vrabia va zbura pana in ziua in care o va manca pisica vecinilor. Astea sunt certitudini. Intrebarea este daca imi sunt suficiente. Din cauza asta il invidiez pe Zorba, pentru ca lui ii erau. Eu pot doar sa ma opresc la aceste certitudini si apoi sa ma prefac in continuare ca nu observ cum alunec fara rost pe povarnis la vale. Sau eventual pot sa transform alunecusul intr-o filosofie sau intr-o credinta: daca el nu are rost, ii dau eu unul, oricat de imprecis, totul e sa imi fie suficient. In oricare din cazuri inca va ramane macar o urma de luciditate respectiv nesiguranta, mai ales ca, revenind la topicul initial, unul dintre participantii la dialog, ca si dialogul, s-ar putea sa fie doar in inchipuirea celuilalt.

De fapt, certitudinile se obtin doar renuntand la a mai cauta certitudini. De unde si indiferenta fata de definitii. In definitiv, daca toate sunt probabile, mai bine cauti pietre verzi.

PS: Inteleptul ala nu a zis nimic de o intelegere completa... doar certa. Iar certitudinea mea nu poate fi apreciata in mod obiectiv, imi apartine, din cauza asta am si spus la un moment "complet pentru mine, adica suficient". Si oricum, toata chestia legata de Zorba era un caz particular. Te-am pacalit!

 

[Spencer]

DAR... Nucul se va legana si maine, vantul va bate intotdeauna, vrabia va zbura pana in ziua in care o va manca pisica vecinilor. Astea sunt certitudini

nu, astea nu sunt certitudini deaorece poseda viatza => nu stiu ce o sa faca pisica maine, nu stiu dk o sa fie uragan si o sa smulga nucul din radacini sau pur si simplu parintii il vor taia ca sa aiba lemne pt iarna, nu stiu din ce parte o sa bata vantul cu sigurantza.

In definitiv, daca toate sunt probabile, mai bine cauti pietre verzi.

ar insemna sa faci parte dintr un joc pe care nu l poti controla > un pion pe tabla de sah. Detasarea creaza certitudini obiective. Subiectivitatea este o lume proprie cu legile si personajele sale. In mintea ta 2+2 poate sa faca si 345, important este ca tu depinzi de mine si de ceilalti semeni> ai nevoie de socializare. Deci esti dependent(k om) de parerea celorlalti si interactionezi cu ei atat spiritual cat si material si ti dai seama ca pt a supravietui trebuie sa renunti uneori la pietre verzi. Trebuie sa folosesti un limbaj comun cu semenii, deaceea sunt necesare definitiile, pt ca sa nu platesti 345 lei pe o paine .

De fapt, certitudinile se obtin doar renuntand la a mai cauta certitudini. De unde si indiferenta fata de definitii. In definitiv, daca toate sunt probabile, mai bine cauti pietre verzi.

renuntand sa cautam certitudini obtinem doar certitudini LOCALE. Pt unii chestia asta este indeajuns, pentru altii nu.

Viatza este probabila. doar ea(asta ma vrut sa zic in thread) numele tau, definitiile, literele si cifrele, legea conservarii > astea sunt certitudini. Nimeni nu a interpretat certitudinea ta in mod obiectiv. Eu am raportat o la propria mea conceptie despre viatza.

PS: Inteleptul ala nu a zis nimic de o intelegere completa... doar certa. Iar certitudinea mea nu poate fi apreciata in mod obiectiv, imi apartine. Te-am pacalit!

CERT, -Ă, cerţi, -te, adj. De care nu te poţi ndoi; sigur, nendoios. – Din lat. certus.

nimeni nu ti a apreciat gandurile drept obiective. Eu le am raportat la propria viziune despre viatza. Pt mine a nu te indoi despre ceva anume inseamna ai cunoaste cu certitudine toate aspectele. Ori atata timp cat nu le pot cunoaste, nu pot vorbi despre certitudini. Cand am zis k m ai pus pe ganduri ma refeream la conceptia "originala" despre viatza.