Summitul GUUAM din 22.04.05, Chişinău

lia

lia

Active Member
Transfuzie de sange pentru GUUAM

La 22 aprilie, la Chisinau va avea loc summit-ul GUUAM, care deja se vrea a fi numit istoric, prin dimensiunile care i se atribuie apriori. Republica Moldova, Ucraina si Georgia pasesc, in premiera, pe fagasul cooperarii regionale - situatie improprie spatiului postsovietic, pentru componentele caruia era obisnuit sa discute "tet-a-tet" cu Moscova. Liderii tarilor GUUAM vor sa reanimeze organizatia, care pana acum a fost una amorfa, iar activitatea ei s-a redus practic la semnarea unor intelegeri ramase doar pe hartie. Totusi, noile conjuncturi politice din Georgia si Ucraina, dar si Moldova doresc sa acorde GUUAM-ului noi dimensiuni, acesta sa fie acoperit cu un continut concret.


GUUAM a fost creat la 10 octombrie 1997, sub tutela americana, cu scopul declarat de colaborare economica bilaterala si regionala, dinamizarea contactelor politice, asigurarea stabilitatii si securitatii in regiune. Declaratia de constituire a fost semnata la Bruxelles. Denumirea organizatiei reprezinta un acronim, care contine initiala tuturor statelor membre: Georgia, Ucraina, Armenia, Azerbaidjan si Republica Moldova.


In cele ce urmeaza va propunem mai multe opinii referitoare la posibilitatea de reanimare si noului continut ce i se atribuie GUUAM ....
Click to expand...

Mai mult la: http://www.reporter.md/ro/ViewPoints.asp?NewsType=FullDocument&idDocType=4&idDocument=151102
 
Saakaşvili va anunţa următoarea revoluţie
19 aprilie 2005



Preşedintele Georgiei, Mihail Saakaşvili pregăteşte încă o revoluţie în spaţiul post-sovietic. Cine va deveni următoarea victimă a loviturilor colorate se va afla la summitul GUUAM, de la Chişinău. "I-am învins pe adversarii noştri din Georgia, Ucraina şi Kîrgîzstan şi pe lista noastră mai figurează o ţară", a spus Saakaşvili, precizând că numele "norocosului" va fi anunţat la 22 aprilie, screi Rossiskaia Gazeta.

În plus, el a promis să "smulgă Abhazia din ghearele imperiului". Potrivit unuia dintre apropiaţii colaboratori ai preşedintelui georgian, şeful comisiei parlamentare pentru apărare şi securitate, Ghivi Targamadze, Tbilisi poate "cuceri Ţhinvali chiar şi mâine, iar Suhumi peste un an". Declaraţia a fost făcută pe fondul înţelegerilor dintre Abhazia, Osetia de Sud şi Transnistria privind crearea unei alianţe militare.

În perioada 18 – 21 aprilie, lângă Suhumi se vor desfăşura ample manevre militare cu participarea tuturor armatelor republicilor nerecunoscute, inclusiv aviaţie şi flotă. Potrivit ministrului abhaz de externe, Serghei Şamba, "în cazul unei noi agresiuni militare din partea Georgiei, vom putea răspunde în mod adecvat". (Agenţia "Rusia la zi" – 19 aprilie 2005)


http://www.rusialazi.ro/index.php?a...mp;PHPSESSID=5ba518e40e39e1300f5f98eb0a9d6251
 
Preşedintele Ucrainei în vizită la Bucureşti


Preşedintele Viktor Yuşcenko
Preşedintele Ucrainei, Viktor Iuşcenko, se află în vizită oficială în România, la invitaţia omologului său, Traian Băsescu.
Preşedintele Viktor Iuşcenko a declarat că divergenţele dintre Ucraina şi România - problema platoului continental, cea a Insulei Şerpilor, precum şi amenajarea canalului Bâstroe, pot fi rezolvate prin dialog.

La sosirea pe aeroport, domnul Iuşcenko a declarat: "Voi discuta (cu preşedintele Băsescu) despre situaţiile problematice din relaţiile noastre, voi prezenta poziţia Ucrainei pentru a rezolva aceste probleme. Eu cred că numai printr-un dialog deschis se va ajunge la o rezolvare".

Domnul Iuşcenko a fost primit la Palatul Cotroceni, unde a avut o discuţie cu uşile închise cu preşedintele Băsescu.

Ulterior, cele două delegaţii au purtat convorbiri oficiale.

Viktor Iuşcenko va pleca din România vineri dimineaţa în direcţia Chişinău.

După "revoluţia portocalie" din Ucraina de la sfârşitul anului trecut, în care pro-occidentalul Viktor Iuşcenko a câştigat alegerile în faţa pro-moscovitului Viktor Ianucovici, Ucraina şi-a declarat deschis orientarea democratică şi europeană.

Pe de altă parte unul dintre punctele tari ale politicii externe promovate de România este un plan concret de strategie de securitate la Marea Neagră, idee la care preşedintele Băsescu ţine foarte mult.


http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2005/04/050421_iuscenko_bucuresti.shtml
 
RE

Eu sunt sceptic in privinta rezolvarii problemelor dintre cele 2 tari.Basescu nu e usor de intimidat.Poate doar daca vor fi prostiti negociatorii romani.In rest astept sa se pronunte sentinta procesului intentat de Romania contra Ucrainei.
 
Nu cred că se va recuge la intimidări anume acum, pentru că problemele astea nu se pot rezolva, oricum, într-o zi -două... Cred că ce e mai important aici sunt discuţiile peivind summitul GUUAM de la Chişinău... Cel puţin aşa rezultă din aceste ştiri, destul de laconice de altfel.
 
mie mi se pare deplasata isteria din jurul acestui summit...mai mult declarat patriotica intentie, decat serioasa...si ratificarile astea de documente in ultimul moment tot sunt suspecte...

În legătură cu summit-ul GUUAM din 21-22 aprilie de la Chişinău, Parlamentul a ratificat în regim de urgenţă cîteva acte internaţionale în domeniu:


Carta de la Ialta a GUUAM. Carta este documentul juridic principal în baza căruia a fost constituită organizaţia, a cărei denumire provine de la iniţialele statelor fondatoare: Georgia, Ucraina, Uzbekistan, Azerbaidjan şi Moldova.
Iniţiativa creării acestei asociaţii de state a apărut la mijlocul anilor '90 ai secolului trecut. Ulterior, în cadrul GUUAM au fost semnate, la nivelul şefilor de state, trei declaraţii politice - la 10 octombrie 1997 (Strasbourg), la 24 aprilie 1999 (Washington) şi la 6 septembrie 2000 (New York), în conformitate cu care GUUAM-ul s-a afirmat în calitate de iniţiativă regională, avînd drept scop promovarea cooperării în domeniul problemelor de securitate europeană şi regională, în particular, în cadrul OSCE.

Republica Moldova a aderat la iniţiativa respectivă în vederea realizării unor proiecte concrete în domeniul facilitării comerţului şi dezvoltării reţelelor de transport euroasiatice, precum şi securizării frontierelor, luptei cu terorismul, crimei organizate şi traficului ilicit de droguri şi fiinţe umane. Cooperarea în cadrul GUUAM este sprijinită politic şi financiar de către SUA şi Uniunea Europeană.

Carta GUUAM stipulează că această organizaţie poartă un caracter deschis, fiind constituită în conformitate cu normele şi principiile universal recunoscute ale dreptului internaţional, şi principalele domenii de colaborare: economia, ştiinţa, tehnologiile şi mediul ambiant, infrastructura transporturilor, energetica, telecomunicaţiile, investiţiile şi finanţele, sfera umanitară, cultura, educaţia, mijloacele de informare în masă, turismul şi schimbul de tineret.

Organul suprem al GUUAM este întîlnirea anuală a şefilor de state, preşedinţia fiind asigurată de către statele membre prin rotaţie în ordine alfabetică.

La întîlnirile şefilor de state se adoptă decizii: cu privire la direcţiile de bază ale colaborării politice, economice şi umanitare în cadrul GUUAM; cu privire la crearea organelor specializate ale GUUAM; cu privire la coordonarea poziţiilor asupra chestiunilor actuale de interes comun ale vieţii internaţionale. Organul executiv al GUUAM este şedinţa miniştrilor Afacerilor Externe, care are loc, de regulă, de două ori pe an. La şedinţele miniştrilor Afacerilor Externe se examinează problemele privind realizarea înţelegerilor în cadrul GUUAM şi se pregătesc propuneri în vederea dezvoltării şi aprofundării în continuare a colaborării GUUAM pentru a fi examinate la întîlnirile şefilor de state.

Organul de lucru al GUUAM este Comitetul Coordonatorilor Naţionali (CCN), în componenţa căruia intră coordonatorii naţionali, numiţi de către miniştrii Afacerilor Externe, cîte unul din partea fiecărui stat membru. CCN coordonează activitatea în cadrul GUUAM între statele membre, asigură pregătirea întîlnirilor şefilor de state şi şedinţelor miniştrilor Afacerilor Externe. Şedinţele CCN au loc trimestrial, în ordine consecutivă, în statele membre.


Acordul GUUAM privind crearea zonei de comerţ liber. Acordul are drept scop crearea unei zone de comerţ liber, care va cuprinde majoritatea schimburilor comerciale dintre Republica Moldova şi statele membre GUUAM. Printre obiectivele specifice ale Acordului sînt:

promovarea prin expansiune a comerţului reciproc, dezvoltarea relaţiilor economice, îmbunătăţirea nivelului de trai şi a condiţiilor de muncă, creşterea productivităţii şi stabilităţii financiare;
asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea unei concurenţe loiale în comerţul dintre Părţi;
contribuirea la înlăturarea barierelor tarifare şi netarifare din calea comerţului, la dezvoltarea armonioasă şi la expansiunea comerţului în regiune;
crearea premiselor necesare pentru dezvoltarea cadrului juridic, cooperării şi colaborării multilaterale în diferite domenii de activitate;
abolirea tuturor taxelor vamale la import, export şi acelora cu efecte echivalente;
crearea unui cadru juridic previzibil şi stabil pentru dezvoltarea relaţiilor comercial-economice multilaterale;
garantarea tranzitului liber;
protejarea drepturilor de proprietate intelectuală;
reglementarea introducerii şi aplicării măsurilor antidumping, compensatorii şi de salvgardare în conformitate cu regulile OMC;
delimitarea strictă a termenilor şi cazurilor de aplicare a tehnicilor de apărare comercială, precum şi a mecanismului de aplicare a acestora;
impozitele şi taxele indirecte nu vor fi impuse mărfurilor exportate de pe teritoriul vamal al uneia din Părţi contractante pe teritoriul vamal al altei Părţi.

Acordul de creare a Oficiului informaţional GUUAM. Oficiul informaţional GUUAM va exercita funcţia de secretariat şi de centru informaţional GUUAM. Obiectivul Oficiului este susţinerea informaţională a Coordonatorilor Naţionali GUUAM, a structurilor statale şi neguvernamentale ale statelor membre pentru realizarea cooperării economice, politice şi cultural-umanitare.
Devizul de cheltuieli pentru Oficiul informaţional GUUAM în anul 2004 a fost stabilit în suma de 90 610 USD. Respectiv, fiecărui stat membru îi revine suma de 18 122 USD (din care 8240 USD este suma iniţiala, achitată o dată la trei ani, şi 9882 USD - cea permanentă ce urmează a fi achitată anual).

Crearea şi funcţionarea adecvată a Oficiului informaţional ar permite o colaborare mai strînsă între statele membre pentru realizarea şi implementarea proiectului GUUAM de facilitare a transportului şi comerţului.




--------------------------------------------------------------------------------
Click to expand...

un comentariu mai amplu

Studii, analize, comentarii
Summit-ul GUUAM
Igor Boţan


1. Interesul autorităţilor moldoveneşti faţă de GUUAM
La 22 aprilie a.c. la Chişinău se va desfăşura summit-ul GUUAM. Interesul pentru această structură regională a reapărut în Republica Moldova (RM) recent, cu cîteva săptamîni înaintea alegerilor parlamentare desfăşurate la 6 martie. De fapt, autorităţile au manifestat interes pentru reanimarea GUUAM ceva mai devreme, vreo jumătate de an în urmă. Pînă atunci atitudinea faţă de GUUAM fusese una mai mult decît reticentă. După prima alegere în funcţia de şef al statului în 2001, Vladimir Voronin chiar afirma că RM va părăsi GUUAM-ul pe motiv că această organizaţie este una ce urmăreşte scopuri antiruseşti.

În definitiv, au existat mai multe motive, toate fiind legate de suportul regimului separatist din Transnistria din partea Federaţiei Ruse, care au condus la reconsiderarea în ultima jumătate de an a atitudinii autorităţilor moldoveneşti faţă de GUUAM, două dintre aceste motive fiind determinante: a) refuzul Federaţiei Ruse de a susţine iniţiativa privind Pactul de Stabilitate şi Securitate pentru Republica Moldova (PSSRM), lansată la 1 iunie 2004 de către Preşedintele Voronin; b) ameninţările repetate ale Dumei de Stat a Federaţiei Ruse de a aplica sancţiuni economice RM pentru atitudinea acesteia faţă de regimul separatist transnistrean, scopul ameninţărilor fiind împiedicarea realegerii lui Vladimir Voronin în funcţia de şef al statului.

Anume din aceste considerente este interesantă evoluţia atitudinii autorităţilor moldoveneşti faţă de GUUAM. Iniţial, în concepţia Preşedintelui Voronin realizarea PSSRM urma să asigure atingerea unui "compromis multilateral" între Rusia, SUA, România, Ucraina şi Uniunea Europeană (UE) "într-un şir de probleme principiale ale statalităţii moldoveneşti… constituind chezăşia unei stabilităţi pe termen lung în această regiune". Compromisul viza în mod explicit soluţionarea conflictului transnistrean. Voronin menţiona că dacă părţile nu vor ajunge la o înţelegere reciprocă, atunci "aceasta va avea repercusiuni evidente pentru stabilitatea şi securitatea din această regiune". Trebuie luat în calcul faptul că PSSRM era prima iniţiativă de rezonanţă lansată de şeful statului, avînd menirea căutării unor soluţii noi pentru conflictul transnistrean, după confuzia legată de refuzul semnării în noiembrie 2003 a "Memorandumului Kozak". Lansînd PSSRM, autorităţile moldoveneşti au căutat ! să evite orice acţiuni ce ar fi putut stîrni reacţii negative din partea Rusiei. Acest lucru explică, probabil, motivul pentru care Preşedintele Voronin a respins invitaţia nou-alesului Preşedinte georgian, Mihail Saakaşvili, de a participa la summit-ul GUUAM, programat să aibă loc la Batumi după fuga lui Abaşidze la Moscova.

Schimbarea atitudinii faţă de GUUAM s-a produs după refuzul categoric al Rusiei de a susţine PSSRM. Suportul ostentativ din partea Rusiei pentru regimul separatist transnistrean după eşuarea "Memorandumului Kozak", precum şi refuzul de a-şi retrage militarii şi muniţiile din regiunea de est a RM, impuneau găsirea unor abordări noi a problemelor legate de soluţionarea conflictului transnistrean. După toate aparenţele, s-a ajuns la concluzia că o soluţie în acest sens ar fi abordarea problemei, inclusiv prin intermediul unei organizaţii regionale din care Rusia cu interesele ei specifice în Transnistria nu face parte. GUUAM este singura structură în acest sens.

Este interesant de remarcat faptul că pînă la refuzul Rusiei de a susţine PSSRM autorităţile publice nu au adoptat documente importante referitoare la GUUAM, deşi RM face parte din acestă organiţaţie din 1997. În schimb, după ce autorităţile ruse şi-au anunţat refuzul de a susţine PSSRM, în special după summit-ul OSCE de la Sofia (6-7 decembrie 2004) unde a fost discutată iniţiativa respectivă, situaţia s-a schimbat semnificativ. Deja la 10.12.2004 a fost publicată dispoziţia Guvernului cu privire la instituirea Grupului de lucru pentru elaborarea şi implementarea Planului naţional privind realizarea Proiectului de facilitare a comerţului şi transportului în cadrul GUUAM, plan care a fost elaborat şi dat publicităţii la 25.02.2005. De asemenea, pentru prima oară Guvernul a inclus în Hotărîrea (publicată la 28.01.2005) cu privire la achitarea din bugetul de stat pe anul 2005 a cotelor de membru şi a datoriilor RM faţă de organismele internaţionale şi regionale, achitarea cote! i de membru GUUAM ($17 300) pentru 2005.

Aşa cum s-a menţionat, această schimbare a atitudinii faţă de GUUAM a mai avut o justificare. Deputaţii Dumei de Stat a Rusiei, care au iniţiat adoptarea în februarie 2005 de către Dumă a trei rezoluţii prin care recomandau Guvernului aplicarea sancţiunilor economice faţă de Republica Moldova, au recunoscut în mod public că scopul urmărit a fost împiedicarea victoriei Partidului Comuniştilor (PC) în alegerile parlamentare din 6 martie, şi implicit împiedicarea realegerii lui Vladimir Voronin în funcţia de Preşedinte al RM. Acest gen de acţiuni ostentative din partea Dumei de Stat l-a determinat pe Preşedintele Voronin să adopte un comportament pe potrivă. Iniţiativa lui de a efectua o vizită fulger la Kiev, la 1 martie a.c., pentru discutarea cu Preşedintele Victor Iuşcenko pe marginea unui set de probleme, inclusiv problema reanimării GUUAM, precum şi invitaţia, acceptată imediat de Preşedintele georgian Mihail Saakaşvili de a vizita RM o zi mai tîrziu, pe 2 martie, au lăsa! t impresia unor acţiuni coordonate inclusiv cu influente centre politice externe.

Fără îndoială, această iniţiativă semnifică faptul că autorităţile moldoveneşti au decis să adere la Declaraţia Carpatiană privind dezvoltarea europeană a Ucrainei şi Georgiei, semnată de preşedinţii Iuşcenco şi Saakaşvili la începutului lui ianuarie 2005. În cadrul întîlnirilor Preşedintelui Voronin din 1 şi 2 martie a.c. cu preşedinţii Iuşcenko şi, respectiv, Saakaşvili a fost discutat practic acelaşi set de probleme legate de: a) securitatea regională şi combaterea separatismului; b) diversificarea surselor de alimentare cu energie; c) revitalizarea GUUAM pentru soluţionarea cu eforturi comune a problemelor regionale; d) coordonarea eforturilor în vederea integrării europene. Pentru o abordare adecvată a problemelor respective a fost decisă convocarea la 22 aprilie a unui summit GUUAM la Chişinău.


2. Perspectivele dezvoltării GUUAM
Aşteptările legate de desfăşurarea summit-ului GUUAM au generat optimism dar şi mult scepticism. De fapt, un prim efect pozitiv al convocării la Chişinău a summit-ului GUUAM s-a făcut remarcat în politica internă a RM. O parte a opoziţiei a renunţat la blocarea procedurii de alegere a Preşedintelui RM, unul din motivele invocate în acest sens fiind necesitatea constituirii noilor componenţe ale organelor puterii centrale de după alegeri pînă la începerea lucrărilor summit-ului GUUAM. În consecinţă, la 15 aprilie a.c., Parlamentul a ratificat în regim de urgenţă: a) Carta de la Ialta a GUUAM, documentul juridic de bază pentru constituirea organizaţiei; b) Acordul GUUAM privind crearea zonei de comerţ liber; c) Acordul de creare a Oficiului informaţional GUUAM. Totuşi, perspectivele dezvoltării GUUAM după reanimare lasă loc pentru multe semne de întrebare legate de:

a) interesele şi gradul de coeziune a ţărilor membre GUUAM. Iniţial, sarcinile formulate de ţările constituente ale GUUAM se reduceau la conjugarea eforturilor pentru asigurarea condiţiilor necesare creşterii economice bazate pe: dezvoltarea şi implementarea unor proiecte comune în domeniul economic, comerţului, transportului, comunicaţiilor, cooperării financiare; cooperarea frontalieră, vamală, ştiinţifică etc. Ulterior, ţinînd cont de sfidările cu care se confruntau ţările membre ale GUUAM, sarcinile au fost reformulate mai nuanţat: soluţionarea paşnică a conflictelor regionale în baza principiilor suveranităţii şi integrităţii teritoriale, inviolabilităţii hotarelor; combaterea separatismului agresiv şi a terorismului internaţional; coordonarea cooperării ţărilor membre în raporturile cu instituţiile internaţionale (ONU, OSCE, Consiliul Europei, Grupul Consultativ al statelor membre la Tratatul FACE etc.).

Cu toate acestea, în ultimii ani, dezvoltarea GUUAM a fost periclitată de un şir de factori atît politici, cît şi economici. Printre factorii politici ar putea fi menţionaţi, în primul rînd, conflictele dintre ţările membre, precum cel dintre RM şi Ucraina referitor la atitudinea faţă de regimul separatist transnistrean. În al doilea rînd, atitudinea Occidentului faţă de fosta administraţie ucraineană a preşedintelui Kucima a făcut-o pe aceasta din urmă să examineze serios posibilitatea orientării preponderent spre proiectele promovate de Rusia - Uniunea Economică Euroasiatică, Spaţiul Economic Comun etc.

Cît priveşte factorii de ordin economic, se poate constata că Rusia a folosit eficient oportunităţile pentru a-şi apăra interesele economice şi a demonstra inconsistenţa economică a GUUAM. Decizia de a începe construcţia conductei de petrol Baku-Tbilisi-Ceyhan a diminuat semnificativ interesul Azerbaidjanului şi Georgiei pentru tranzitul petrolului şi prin teritoriul altor state GUUAM, dat fiind faptul că rezervele petroliere azere s-au dovedit insuficiente pentru construirea altor conducte. După aderarea Rusiei la proiectul Baku-Tbilisi-Ceyhan, aceasta a reuşit să găsească şi alte soluţii de compromis în domeniul energetic cu Azerbaidjan, determinînd această ţară să fie şi mai reticentă faţă de proiectele GUUAM. Autorităţile şi business-ul petrolier rusesc au reuşit să convingă fosta administraţie de la Kiev să accepte utilizarea conductei Odessa-Brody în regim revers, contrar planurilor iniţiale de exportare a petrolului caspic spre hotarele Poloniei şi extinderea ulterioa! ră a conductei pînă la Gdansk. Dat fiind faptul că traseul conductei respective a ocolit teritoriul RM, aceasta din urmă s-a simţit exclusă din proiectele GUUAM, demonstrînd un comportament pe potrivă faţă de această organizaţie. Nu a fost uitat nici Uzbekistanul, concernul Gazprom a semnat acorduri privind explorarea şi transportarea gazului şi cu această ţară. În plus, estimările unor experţi din Rusia tind să demonstreze că interesul crescînd al Chinei pentru resurse energetice ar putea oferi o perspectivă mult mai tentantă ţărilor din bazinul Mării Caspice şi din Asia Mijlocie de a exporta hidrocarburile spre această ţară cu un potenţial economic impresionant. Aceasta mai cu seamă că există contradicţii vădite între UE şi SUA privind exportul resurselor energetice ale Iranului în Occident. Existenţa bazelor militare ale SUA în Asia Mijlocie este un factor important în toate aceste calcule.

Dacă la cele afirmate mai sus adăugăm şi faptul că volumul comerţului reciproc reprezintă doar aproximativ 2% din volumul total al comerţului extern al ţărilor GUUAM, putem conchide că, deocamdată, reanimarea GUUAM este dictată de factori preponderent politici, şi mai puţin economici. Într-adevăr, reanimarea GUUAM are loc după începerea unui nou ciclu electoral în Azerbaidjan, Georgia, Ucraina şi Moldova. Implicarea directă a Rusiei în alegerile din Abhazia, Ucraina şi Moldova; susţinerea separatismului în Georgia şi Moldova; incitarea la separatism în Ucraina prin participarea oficialilor ruşi la congresul de la Severodoneţk din 10 decembrie 2004 pare să fi contribuit în mod determinant la reanimarea GUUAM. Ţările membre ale GUUAM par să fi ajuns la concluzia că anihilarea sfidărilor generate de amestecul extern poate fi atinsă cu eforturi comune, în cadrul acestei organizaţii regionale. Într-adevăr, eforturile individuale ale Georgiei sau Moldovei referitoare la eliminarea! riscurilor legate de regimurile separatiste susţinute de Rusia sînt percepute într-un anumit mod la Bruxelles şi Washington. Aceleaşi eforturi din partea unei organizaţii regionale, precum GUUAM, după ce şi Ucraina a intrat în zona de risc a separatismului, vor fi percepute, probabil, cu totul în alt mod în capitalele respective.

În acest sens, se poate afirma că un eventual succes al summit-ului GUUAM de la Chişinău ar putea avea un impact determinant pentru evoluţiile ulterioare. Acest succes depinde în mare măsură şi de modul în care Ucraina va fi capabilă să-şi justifice ambiţiile de lider regional. În cuvîntarea de la Universitatea din Varşovia din 12 aprilie a.c. Preşedintele ucrainean Victor Iuşcenko afirma că intenţionează să prezinte în cadrul summit-ului de la Chişinău o nouă concepţie de parteneriat şi liderism regional. Aceasta se va manifesta, după toate aparenţele, prin prezentarea iniţiativei sale de soluţionare a conflictului transnistrean. Despre această iniţiativă se ştie, deocamdată, că ar fi bazată pe principiile "respectării integrităţii teritoriale a RM şi asigurării unei autonomii suficiente Transnistriei, lucru care ar permite stabilizarea situaţiei politice din întreaga regiune". În opinia lui Iuşcenko soluţionarea conflictelor din preajma hotarelor Ucrainei este o urgenţă, d! at fiind faptul că frontiera dintre Ucraina şi Moldova reprezintă o punte pentru migraţia şi traficul ilegale. Implicarea OSCE şi SUA în echiparea punctelor de trecere la frontieră în conformitate cu standardele şi normele moderne, precum şi eforturile comune ar putea asigura o soluţionare eficientă. Pe de altă parte, lideri politici, experţi din RM şi de peste hotare şi-au manifestat îngrijorarea legată de caracterul închis al lucrului asupra "proiectului urcrainean", care ar purta amprenta unor conflicte intestine dintre grupările administraţiei de la Kiev cu interese diferite în regiunea transnistreană. Aceasta poate determina eşecul "proiectului transnistrean" şi al ambiţiilor ţării respective de a deveni lider regional, cu consecinţe nefavorabile pentru GUUAM. Autorităţile moldoveneşti au declarat deja că vor respinge orice proiect dacă acest va face referire la o eventuală soluţionare a conflictului transnistrean prin federalizarea RM;

b) interesul SUA şi UE pentru GUUAM. Nu încape îndoială, capacitatea GUUAM de a supravieţui şi de a se dezvolta este direct proporţională cu interesul SUA şi UE în regiunea respectivă. De aceea, acest interes ar trebui să fie susţinut de ţările membre GUUAM. Iniţial, interesul respectiv se baza pe posibilitatea dezvoltării aşa-zisului "Coridor de transport Europa-Caucaz-Marea Caspică", o eventuală restauraţie a "Drumului Mătăsii", care deschidea accesul spre regiunile bogate cu hidrocarburi ale Asiei Mijlocii. Incapacitatea anterioară (pînă la alegerile din Georgia şi Ucraina) a statelor membre GUUAM de a atinge scopurile declarate şi deci de a menţine interesul SUA şi UE pentru această organizaţie regională se încearcă acum a fi depăşită prin imprimarea unor noi valenţe acesteia. Invitarea la summit-ul GUUAM de la Chişinău a reprezentanţilor Bulgariei, României, Ungariei, Poloniei, Ţărilor Baltice etc. deschide perspective pentru depăşirea cooperării în cadrul GUUAM ! prin atragerea interesului faţă de proiecte geopolitice mult mai ample, precum bazinul Mării Negre şi cooperarea Marea Baltică - Marea Neagră, arealuri care reprezinte verigi de conexiune a Occidentului cu Asia Mijlocie. Anume faţă de aceste perspective ar putea exista un interes sporit al SUA şi UE. Chiar dacă interesele economice ale SUA şi UE în regiune ţin de o perspectivă mai îndepărtată, totuşi interesul pentru stabilitate politică şi securitate ar trebui să fie unul extrem de profilat, dat fiind faptul că traficul şi migraţia ilegale în regiune reprezintă o ameninţare comună;

c) percepţia şi interesul Rusiei de a se opune dezvoltării GUUAM. Autorităţile şi experţii din Rusia au avut de la bun început o atitudine negativă faţă de GUUAM, văzînd în această organizaţie regională o ameninţare la interesele sale politice, economice şi de securitate din spaţiul postsovietic. Tocmai de aceea Rusia a întreprins cele mai variate măsuri, soldate cu succes, pentru a demonstra lipsa de viabilitate a GUUAM din punct de vedere economic. Recenta implicare în alegerile din Ucraina şi RM a demonstrat că Rusia şi-a dorit foarte mult şi menţinerea controlului politic în regiune prin metode foarte specifice. Totuşi, cea mai mare îngrijorare a trezit-o eventuala creare a unui sistem de securitate colectivă în regiunea GUUAM. Aceste suspiciuni au fost alimentate de faptul că Ucraina şi RM nu au aderat vreodată la Acordul de Securitate Colectivă a CSI, iar Georgia, Azerbaidjan şi Uzbekistan au părăsit această structură de securitate. Îndeosebi, experţii ruşi sînt! îngrijoraţi de intenţiile declarate ale Ucrainei şi Georgiei de a deveni în perspectivă membri NATO. Deşi nimeni nu-şi face iluzii în privinţa pregătirii şi eventualelor termene de aderare a acestor ţări la NATO, totuşi posibilitatea unei cooperări intermediare dintre un eventual sistem colectiv de securitate GUUAM cu structurile euroatlantice nu este exclusă. Cu atît mai mult acest gen de eventuală cooperare nu este dorită de Rusia. Acesta mai cu seamă că, aşa cum s-a menţionat, GUUAM este singura structură regională din spaţiul CSI din care Rusia nu face parte, iar intenţia anunţată a GUUAM de a coopera pentru asigurarea stabilităţii în bazinul Mării Negre şi în regiunea Marea Neagră - Marea Baltică, regiuni în care s-a extins recent NATO şi UE, doar alimentează suspiciunile Rusiei că noii membri ai NATO şi UE ar putea deveni avocaţi puternici ai intereselor ţărilor GUUAM în raporturile cu Washington şi Bruxelles.

Reacţiile de răspuns ale Rusiei s-au remarcat deja. Este vorba despre susţinerea intenţiei "internaţionalei separatiste" constituite din Transnistria, Abhazia şi Osetia de Sud de a constitui o alianţă militară pentru a contracara eventualele efecte integraţioniste din GUUAM. De asemenea, Rusia recurge la aplicarea indirectă (recentul caz al RM) a "sancţiunilor economice" prin interzicerea importului de produse agricole sau alimentare din motive de securitate veterinară sau fitosanitare. Însă experienţa anterioară a demonstrat că susţinerea separatismului şi aplicarea "sancţiunilor economice" pot avea efecte contradictorii şi provoca efecte contrare intereselor Rusiei.



--------------------------------------------------------------------------------
Click to expand...
 
De ce sunt "suspecte" şi cine le suspectează?

Vitalic, pentru tine orice e "isterie", asta nu e o noutate. Mie mi se pare normal ca un fenomen ca acesta să fie mediatizat - şi exact aşa se numeşte fenomenul pe care tu îl numeşti impropriu "isterie". :D
 
lia said:
De ce sunt "supecte"?

Vitalic, pentru tine orice e "isterie", asta nu e o noutate. Mie mi se pare normal ca un fenomen ca acesta să fie mediatizat - şi exact aşa se numeşte fenomenul pe care tu îl numeşti impropriu "isterie". :D
Click to expand...

Tradus din limba moldobolovănească "isterie" = dorinţa de a ieşi de sub cizma rusească.
 
Aham..., dar cuvântul nu se regăseşte în dicţionarul lui Stati. Am zis eu că Stati e un cercetător de doi bani...
 
Tradus din limba moldobolovănească "isterie" = dorinţa de a ieşi de sub cizma rusească.
Click to expand...
nu, un show politic ieftin..o idee care a fost ostracizata, iar acum brusc devine "credinta impartasita" a tuturor fortelor politice.doar prin simplu fapt ca e antirusa..dupa cate inteleg guuam nu e de azi de ieri si e suspecta pasiunea asta pentru mediatizare...
 
vitalic sprinceana said:
Tradus din limba moldobolovănească "isterie" = dorinţa de a ieşi de sub cizma rusească.
Click to expand...
nu, un show politic ieftin..o idee care a fost ostracizata, iar acum brusc devine "credinta impartasita" a tuturor fortelor politice.doar prin simplu fapt ca e antirusa..dupa cate inteleg guuam nu e de azi de ieri si e suspecta pasiunea asta pentru mediatizare...
Click to expand...

Păe asta te întrebam: DE CE e suspectă "pasiunea pentru mediatizare"? Conform mentalităţii comuniste, înţeleg, însăşi mediatizarea e ceva suspect. Dar noi vorbim în termeni normali, mediatizarea este inerentă unui climat democratic, din câte ştiu... :roll:

P.S. Şi de unde ai luat-o că e ieftin? Ştii cât costă? Ori, în înţelegerea ta, orice e contra imperialismului rusesc este "ieftin"?
 
lia said:
vitalic sprinceana said:
Tradus din limba moldobolovănească "isterie" = dorinţa de a ieşi de sub cizma rusească.
Click to expand...
nu, un show politic ieftin..o idee care a fost ostracizata, iar acum brusc devine "credinta impartasita" a tuturor fortelor politice.doar prin simplu fapt ca e antirusa..dupa cate inteleg guuam nu e de azi de ieri si e suspecta pasiunea asta pentru mediatizare...
Click to expand...

Păe asta te întrebam: DE CE e suspectă "pasiunea pentru mediatizare"? Conform mentalităţii comuniste, înţeleg, însăţi mediatizarea e ceva suspect. Dar noi vorbim în termeni normali, mediatizarea este parte a unui climat democratic, din câte ştiu... :roll:

P.S. Şi de unde ai luat-o că e ieftin? Ştii cât costă? Ori, în înţelegerea ta, orice e contra imperialismului rusesc este "ieftin"?
Click to expand...

Orice nu e rusopupincurism este ridiculizat de tagma mankurţilor.
 
Interesant că Vitalie iarăşi a plagiat, "uitând" că specifice sursa articolelor postate... :ciupos:
 
Kievul si Bucurestiul vor prezenta variantele proprii de reglementare a conflictului transnistrean, la summit-ul din 22 aprilie:

Ceea ce vrea să zică, de fapt, că :
Iuscenco si Basescu vor prezenta propuneri comune de reglementare a diferendului transnistrean, la reuniunea GUUAM de la Chisinau, din 22 aprilie.

"Avem cu Basescu o viziune comuna asupra reglementarii conflictului transnistrean. Vom prezenta aceasta pozitie la Chisinau", a spus Iuscenco care a refuzat sa ofere detalii inainte de summit.
Click to expand...

http://www1.azi.md/news?ID=33926
 
BBC întreţine "isteria"

21 Aprilie, 2005 - Published 16:28 GMT


La Chişinău începe întâlnirea la vârf a GUUAM

La Chişinău începe vineri întâlnirea la vârf a GUUAM – organizaţie care grupează Georgia, Ucraina, Uzbekistan, Azerbaijan – la care va asista şi Preşedintele Traian Băsescu. Organizaţia, muribundă în ultimii ani, a fost revitalizată în urma revoluţiilor democratice din Georgia şi Ucraina, precum şi a schimbării de orientare a politicii externe de către Republica Moldova.

Primul care a sosit la Chişinău a fost, Preşedintele Azerbaijanului, Ilham Aliev. Liderul azer consideră că reuniunea GUUAM înseamnă un moment de cotitură.

"Sub aspectul cursului strategic, căile Azerbaijeanului şi Moldovei coincid. Acordăm o importanţă mare colaborării în cadrul GUUAM. Nu am nici o îndoială că reuniunea de mâine va constitui o etapă nouă în activitatea acestei organizaţii care obţine o pondere tot mai mare în context regional."

Potrivit analiştilor politici, ar exista mai mulţi factori care ar fi schimbat fundamental starea de lucruri în GUUAM de la ultimul eşec al acestei organizaţii. Este vorba despre extinderea UE şi NATO, conştientizarea unui interes tot mai pronunţat al comunităţii euro-atlantice în bazinul Marii Negre, dezvoltarea în regiune a reformelor instituţionale şi democraţiei, asociată cu creşterea performanţelor economice. Un alt factor ar eşecul Rusiei în iniţiativele sale integraţioniste şi agonia CSI-ului, în contrast cu rolul activ al unor ţări ca Polonia, Lituania şi România - toate fiind invitate să participe la summitul GUUAM. Preşedintele României Traian Băsescu a declarat

"România participă şa şedinţa GUUAM de la Chişinău, la invitaţia preşedintelui Iuşcenko şi a preşedintelui Voronin, ca şi, de altfel, a preşedintelui Saakaşvili… Avem calitatea de observator, dar vă pot spune că împreună cu domnul preşedinte Iuşcenko ne-am corelat poziţiile cu privire la unele din problemele ce vor fi discutate mâine."

La reuniunea de vineri, de altfel, se aşteaptă prezentarea unui nou proiect de soluţionare a conflictului trasnistrean, elaborat de Ucraina, după cum a anunţat la Bucureşti Preşedintele Victor Iuşcenko.

"Una dintre chestiunile centrale ale agendei reuniunii de la Chişinău va fi identificarea unei poziţii comune privind reglementarea conflictului transnistrean. Câteva săptămâni în urmă Ucraina a anunţat că va aduce un plan special de reglementare a conflictului nistrean. Am dori să-l prezentăm mâine, adică să prezentăm câteva dintre principiile- cheie ale acestui plan, să ne consultăm cu partea moldovenească, cu colegii din România, Georgia şi alte state care vor participa la reuniune", a declarat Victor Iuşcenko.

Dar ce semnificaţie şi ce impact poate avea reuniunea GUUAM. Deputatul şi politologul Oleg Serebrian:

"Pentru GUUAM, ca şi instituţie, această reuniune poate fi o reuniune importantă, întrucât este imediat după constituirea noilor organe ale puterii în Ucraina, după revoluţia care s-a produs în Georgia, după schimbările mai puţin revoluţionare în Republica Moldova. Cele trei ţări, dar şi Azerbaidjanul sunt în prezent interesate mai mult de o cooperare mai strânsă, fiind confruntate cu probleme oarecum identice ce ţin de separatismul teritorial, de presiunile tot mai strânse din partea Federaţiei Ruse. Deci, din această perspectivă GUUAM-ul capătă o nouă dimensiune şi noi posibilităţi. Depinde dacă liderii ţărilor GUUAM vor găsi limbaj comun, în ce măsură Ucraina va reuşi să devină un adevărat lider regional, imparţial în special faţă de Republica Moldova, pentru că temerea noastră este că Ucraina aşa şi nu va reuşi să se debaraseze de anumite ambiţii de hegemon în această regiune şi mai ales de o anumită politică destul de tendenţioasă faţă de zona transnistreană, de conflictul transnistrean."

Dar în ce măsură reuniunea de mâine a GUUAM ar putea confirma oarecum oficial decesul Comunităţii Statelor Independente? Oleg Serebrian:

"CSI-ul cred că s-a sfârşit demult, nu cred că acest summit GUUAM îi va pune neapărat capătul. Cred că este o organizaţie deja inexistentă, rămasă pe hârtie. Are soarta multor altor structuri regionale care s-au consumat aşa în timp, fără ca nimeni să-şi mai amintească de ele."

Priorităţile cooperării în cadrul GUUAM au fost stabilite în Carta de la Ialta şi vizează: întărirea şi extinderea relaţiilor comercial-economice; dezvoltarea infrastructurii coridoarelor de transport, prin armonizarea bazei legislative şi instituţionale în acest domeniu şi racordarea termenilor tarifari şi vamali, pentru ca acestea să corespundă cu standardele internaţionale. Alte priorităţi urmată de GUUAM ar fi securitatea internaţională şi lupta cu terorismul internaţional, crima organizata, migrarea ilegală şi traficul de droguri.

BBC
 
BBC Romania (Chisinau) said:
La reuniunea de vineri, de altfel, se aşteaptă prezentarea unui nou proiect de soluţionare a conflictului trasnistrean, elaborat de Ucraina, după cum a anunţat la Bucureşti Preşedintele Victor Iuşcenko.
Click to expand...
Cu Ukraina deja se incep problemele! Vor sa introduca armata lor in Transnistria ca fortze pacificatoare! Sper sa nu accepte Voronin asa ceva, cap´nu-i mai scotem niciodata pe Ukraineni din Trasnistria! Pierdem definitiv Transnistria!

Jushcenko vrea democtratie in Ukraine...ha....ma tavalesc pe jos de ras....
Au fost numai vorbe frumoase si multe....insa pana la momentul dat nu a fost facut nici un pas pentru a le indeplini(cu exceptia unor lucruri de genul: "Vamesii nu au dreptul sa poarte celular la lucru" sau "Vamesii pot sa aiba numai o suma anumita de bani la dansi cand pleaca de la lucru". Va incheputzi ce radacini are coruptia Ukrainei daca se ajunge la ceea ce a fost pe timpul USSR-urilui? Multe vorbe frumoase au fost "turnate" si pe tema Transnistriei, insa s-a intreprins ceva la vama intre Ukraine si Transnistria? NIMIC....... Putere s-a schimbat, gandirea a ramas aceeasi!
 
coolgreetings said:
BBC Romania (Chisinau) said:
La reuniunea de vineri, de altfel, se aşteaptă prezentarea unui nou proiect de soluţionare a conflictului trasnistrean, elaborat de Ucraina, după cum a anunţat la Bucureşti Preşedintele Victor Iuşcenko.
Click to expand...
Cu Ukraina deja incepem sa avem probleme! Vor sa introduca armata lor in Transnistria ca fortze pacificatoare! Sper sa nu accepte Voronin asa ceva, cap´nu-i mai scotem niciodata pe Ukraineni din Trasnistria! Pierdem definitiv Transnistria!

Jushcenko vrea democtratie in Ukraine...ha....ma tavalesc pe jos de ras....
Au fost numai vorbe frumoase si multe....insa pana la momentul dat nu a fost facut nici un pas pentru a le indeplini(cu exceptia unor lucruri de genul: "Vamesii nu au dreptul sa poarte celular la lucru" sau "Vamesii pot sa aiba numai o suma anumita de bani la dansi cand pleaca de la lucru". Va incheputzi ce radacini are coruptia Ukrainei daca se ajunge la ceea ce a fost pe timpul USSR-urilui? Multe vorbe frumoase au fost "turnate" si pe tema Transnistriei, insa s-a intreprins ceva la vama intre Ukraine si Transnistria? NIMIC....... Putere s-a schimbat, gandirea a ramas aceeasi!
Click to expand...

Rusopupincuristul Culitza Taratza il regreta pe criminalul Kucima si pe argatul sau Ianukovici.
 
You must log in or register to reply here.
Back
Top