În numărul din 13 aprilie al revistei electronice „Eurasia Daily Monitor” al Fundaţiei „Jamestown” din Washington, analistul politic Vladimir Socor a publicat articolul “Voronin, presat să accepte un plan rus pentru Transnistria”. În articolul său dl Socor a dezvăluit esenţa unui nou plan rusesc de reglementare a conflictului transnistrean care poate fi catalogat drept un nou plan Kozak pentru Moldova. Dat fiind faptul că Moldova s-a aflat în sărbători, articolul dlui Socor a rămas fără atenţie şi rezonanţă în presa de la Chişinău, deşi a meritat să fie tradus în limba română şi publicat cel puţin în presa de opoziţie.
În articolul său dl Socor a menţionat, între altele, o întrunire convocată de preşedintele Voronin la 11 aprilie la care s-a discutat planul rusesc de reglementare. Dat fiind faptul că Serviciul de presă al preşedintelui nu a difuzat nicio informaţie cu privire la întrunirea amintită, am încercat să aflăm noi mai multe despre ea. Şi nu am greşit. Unii participanţi la întrunire au fost destul de volubili cu noi. Aplicarea în practică a planului rusesc este în stare să producă o criză parlamentară şi guvernamentală în Moldova, pe care numai nişte oameni fără responsabilitate politică ar putea-o accepta. Dar să le luăm pe toate de la capăt.
Întrunirea
cea de taină
La şedinţa din 11 aprilie au participat: consilierii prezidenţiali Mark Tkaciuk şi Artur Reşetnikov, Vasili Şova, ministrul Reintegrării, Vladimir Ţurcan, preşedintele Comisiei parlamentare pentru chestiuni juridice, Dumitru Diacov şi Iurie Rosca, liderii fracţiunilor parlamentare ale PD şi, respectiv, PPCD.
Preşedintele Voronin a informat audienţa că Tkaciuk şi Şova, din septembrie până în prezent, au fost la Moscova pentru a purta negocieri cu Rusia în problema transnistreană de şapte ori şi că în prezent se pare că există o deschidere a părţii ruse pentru găsirea unei soluţii pentru diferendul transnistrean. Preşedintele Putin doreşte să intre în istorie ca un pacificator şi pentru aceasta ar dori o reglementare a conflictului în cauză până la finele anului 2007. Dacă nu se ajunge la o soluţie în 2007, ar spune ruşii, reglementarea conflictului va fi îngheţată pentru cel puţin doi ani înainte, căci în 2008 Rusia va intra în campanie electorală şi nu-i va mai arde de Moldova.
În vederea soluţionării conflictului se lucrează asupra a trei documente, a continuat Voronin. Primul ar fi o declaraţie semnată de Voronin şi Smirnov, document care ar urma să fie aprobat de către parlamentul RM şi sovietul suprem de la Tiraspol. Documentul prevede dizolvarea parlamentului RM şi organizarea unor alegeri parlamentare anticipate până la sfârşitul anului (noiembrie). La aceste alegeri ar urma să participe şi locuitorii Transnistriei, acesteia (pornind de la numărul populaţiei) revenindu-i vreo 18-19 locuri în parlamentul de la Chişinău. Transnistria ar urma să aibă în guvernul de la Chişinău un viceprim-ministru şi viceminiştri în toate ministerele.
Drept plată pentru reglementarea conflictului, Moldova (conform celui de-al doilea document) trebuie să-i garanteze Rusiei că va rămâne ţară neutră, nu va adera la NATO şi nu va accepta alte trupe pe teritoriul Moldovei, decât pe cele ruseşti, trupe care ar urma să părăsească Moldova peste un an şi jumătate. Mai mult, Moldova va trebui, printr-un alt document, să recunoască privatizările ruseşti din Transnistria. Voronin a mai spus că „înţelegerea” se va face în formatul „5 plus 2”, dar mai întâi trebuie ca Chişinăul să se înţeleagă cu Moscova. „Partenerii noştri occidentali, a subliniat preşedintele, sunt la curent cu acest plan, ei fiind informaţi de către Tkaciuk şi Şova”.
„Partenerii” Roşca
şi Diacov contestă planul rusesc
Se pare că Voronin a ajuns deja la o înţelegere de principiu cu Moscova, iar întâlnirea organizată la 11 aprilie a avut drept scop informarea lui Roşca şi Diacov privind prevederile planului rusesc. Mai multe fapte ne fac să credem acest lucru. În primul rând, la întâlnire nu au fost prezenţi preşedintele parlamentului Marian Lupu, prim-ministrul Vasile Tarlev, precum şi ministrul de Externe Stratan, fapt care vorbeşte că întâlnirea menţionată mai sus nu a fost prima de acest gen. Probabil că Voronin i-a informat pe aceştia mai devreme. Doi, Voronin a anunţat asistenţa că la Chişinău urmează să vină, în luna mai, ministrul de Externe al Rusiei, Lavrov, după vizita căruia ar urma să aibă loc o întâlnire Voronin-Putin.
Întâlnirea lui Voronin cu „partenerii” de coaliţie a eşuat. Iu. Roşca a încercat să conteste oportunitatea reglementării în grabă a conflictului după planul rusesc. El l-a catalogat drept un plan Kozak-2, care contravine Constituţiei, Legii parlamentului RM din 22 iulie 2005, Codului Electoral şi Legii cetăţeniei. El a mai arătat că parlamentul nu se va putea autodizolva, pentru că legislaţia curentă nu prevede o asemenea procedură. În sfârşit, planul poate produce o criză politică în Moldova, una cu consecinţe imprevizibile.
Vladimir Ţurcan, preşedintele Comisiei parlamentare pentru chestiuni juridice, a încercat să-l „liniştească” pe Iu. Roşca, spunând că parlamentul poate fi dizolvat în cazul în care nu adoptă timp de trei luni legi ori dacă guvernul este demis şi parlamentul nu poate vota un alt guvern. Preşedintele Voronin s-a pronunţat în favoarea celei de-a doua opţiuni. La întrebarea lui Diacov dacă va putea să convingă parlamentul de necesitatea creării artificiale a unei crize parlamentare şi guvernamentale de dragul planului rusesc, preşedintele Voronin a răspuns afirmativ, declarând că el va „împinge ca un buldozer”, dacă va fi nevoie.
Nu ştim dacă Voronin va „împinge ca un buldozer” sau va trage după el ca un catâr fracţiunea comunistă pentru a provoca o criză guvernamentală în Moldova de dragul planului rusesc de reglementare a conflictului transnistrean. Un lucru este cert - asemenea acţiuni intră sub incidenţa Codului Penal.
Voronin, intoxicat
de consilierii săi
În încheiere, vom mai sublinia un detaliu. Din surse demne de încredere, am aflat că, până la dezvăluirea respectivului plan de către V. Socor în articolul amintit, Misiunea OSCE din Moldova nu ştia nimic despre noul plan rusesc discutat de Voronin cu partenerii săi de coaliţie la 11 aprilie. Probabil că despre planul rusesc tot de la Socor au aflat şi ceilalţi „parteneri occidentali” ai lui Voronin. La 11 aprilie, „Moldpres”, cu referire la Serviciul de presă al preşedinţiei, a difuzat un comunicat de presă despre întâlnirea preşedintelui Voronin cu ambasadorul SUA la Chişinău, Michael D. Kirby. În comunicat nu s-a menţionat nimic despre discutarea planului rusesc de către cei doi interlocutori. Se pare că Voronin a avut nevoie de întâlnirea cu ambasadorul Kirby pentru a-i induce în eroare pe Diacov şi Roşca, pentru a le putea spune că „partenerii occidentali” sunt la curent cu planul rusesc şi că-l sprijină.
Probabil că Mark Tkaciuk, ori un alt consilier prezidenţial care a pus la cale această „stratagemă” - întâlnirea lui Voronin cu Roşca şi Diacov imediat după întâlnirea lui Voronin cu ambasadorul Kirby - s-a gândit că-i atât de deştept încât poate înşela pe toată lumea. De fapt, el i-a făcut un mare deserviciu şefului său. Pentru că Chişinăul e un oraş mic în care secretele, inclusiv cele din palatul prezidenţial, nu se păstrează mai mult de o oră. Iar dacă ambasadorul Kirby a aflat despre planul rusesc nu de la preşedintele Voronin, în cadrul întrevederii de la ora 9.00 dimineaţa, la 11 aprilie, dar din articolul lui V. Socor, atunci ce încredere mai poate avea ambasadorul american în preşedintele Voronin? Să fie aceasta o conspiraţie a consilierilor prezidenţiali împotriva preşedintelui? Nu ştim, îl lăsăm pe preşedintele Voronin să tragă concluziile necesare. Noi îl sfătuim doar să-i asculte mai puţin. Să nu cadă pradă intoxicării şi dezinformării lor. Trebuie să fii foarte naiv ca să crezi că Rusia se grăbeşte să reglementeze conflictul din Transnistria pentru ca Putin să primească Premiul Nobel pentru pace. Gândiţi-vă şi dvs., dle peşedinte, cine-i va da lui Putin Premiul Nobel, dacă mâinile preşedintelui rus sunt pline de sânge cecen pană la coate, dacă se crede că moartea jurnalistei Politkovskaia este pe conştiinţa lui Putin, la fel şi cea a lui Litvinenko; dacă Putin transformă din nou Rusia într-o cazarmă? Poate doar consilierii dvs….
sursa: http://www.timpul.md/Article.asp?idIssue=517&idRubric=5418&idArticle=13036
În articolul său dl Socor a menţionat, între altele, o întrunire convocată de preşedintele Voronin la 11 aprilie la care s-a discutat planul rusesc de reglementare. Dat fiind faptul că Serviciul de presă al preşedintelui nu a difuzat nicio informaţie cu privire la întrunirea amintită, am încercat să aflăm noi mai multe despre ea. Şi nu am greşit. Unii participanţi la întrunire au fost destul de volubili cu noi. Aplicarea în practică a planului rusesc este în stare să producă o criză parlamentară şi guvernamentală în Moldova, pe care numai nişte oameni fără responsabilitate politică ar putea-o accepta. Dar să le luăm pe toate de la capăt.
Întrunirea
cea de taină
La şedinţa din 11 aprilie au participat: consilierii prezidenţiali Mark Tkaciuk şi Artur Reşetnikov, Vasili Şova, ministrul Reintegrării, Vladimir Ţurcan, preşedintele Comisiei parlamentare pentru chestiuni juridice, Dumitru Diacov şi Iurie Rosca, liderii fracţiunilor parlamentare ale PD şi, respectiv, PPCD.
Preşedintele Voronin a informat audienţa că Tkaciuk şi Şova, din septembrie până în prezent, au fost la Moscova pentru a purta negocieri cu Rusia în problema transnistreană de şapte ori şi că în prezent se pare că există o deschidere a părţii ruse pentru găsirea unei soluţii pentru diferendul transnistrean. Preşedintele Putin doreşte să intre în istorie ca un pacificator şi pentru aceasta ar dori o reglementare a conflictului în cauză până la finele anului 2007. Dacă nu se ajunge la o soluţie în 2007, ar spune ruşii, reglementarea conflictului va fi îngheţată pentru cel puţin doi ani înainte, căci în 2008 Rusia va intra în campanie electorală şi nu-i va mai arde de Moldova.
În vederea soluţionării conflictului se lucrează asupra a trei documente, a continuat Voronin. Primul ar fi o declaraţie semnată de Voronin şi Smirnov, document care ar urma să fie aprobat de către parlamentul RM şi sovietul suprem de la Tiraspol. Documentul prevede dizolvarea parlamentului RM şi organizarea unor alegeri parlamentare anticipate până la sfârşitul anului (noiembrie). La aceste alegeri ar urma să participe şi locuitorii Transnistriei, acesteia (pornind de la numărul populaţiei) revenindu-i vreo 18-19 locuri în parlamentul de la Chişinău. Transnistria ar urma să aibă în guvernul de la Chişinău un viceprim-ministru şi viceminiştri în toate ministerele.
Drept plată pentru reglementarea conflictului, Moldova (conform celui de-al doilea document) trebuie să-i garanteze Rusiei că va rămâne ţară neutră, nu va adera la NATO şi nu va accepta alte trupe pe teritoriul Moldovei, decât pe cele ruseşti, trupe care ar urma să părăsească Moldova peste un an şi jumătate. Mai mult, Moldova va trebui, printr-un alt document, să recunoască privatizările ruseşti din Transnistria. Voronin a mai spus că „înţelegerea” se va face în formatul „5 plus 2”, dar mai întâi trebuie ca Chişinăul să se înţeleagă cu Moscova. „Partenerii noştri occidentali, a subliniat preşedintele, sunt la curent cu acest plan, ei fiind informaţi de către Tkaciuk şi Şova”.
„Partenerii” Roşca
şi Diacov contestă planul rusesc
Se pare că Voronin a ajuns deja la o înţelegere de principiu cu Moscova, iar întâlnirea organizată la 11 aprilie a avut drept scop informarea lui Roşca şi Diacov privind prevederile planului rusesc. Mai multe fapte ne fac să credem acest lucru. În primul rând, la întâlnire nu au fost prezenţi preşedintele parlamentului Marian Lupu, prim-ministrul Vasile Tarlev, precum şi ministrul de Externe Stratan, fapt care vorbeşte că întâlnirea menţionată mai sus nu a fost prima de acest gen. Probabil că Voronin i-a informat pe aceştia mai devreme. Doi, Voronin a anunţat asistenţa că la Chişinău urmează să vină, în luna mai, ministrul de Externe al Rusiei, Lavrov, după vizita căruia ar urma să aibă loc o întâlnire Voronin-Putin.
Întâlnirea lui Voronin cu „partenerii” de coaliţie a eşuat. Iu. Roşca a încercat să conteste oportunitatea reglementării în grabă a conflictului după planul rusesc. El l-a catalogat drept un plan Kozak-2, care contravine Constituţiei, Legii parlamentului RM din 22 iulie 2005, Codului Electoral şi Legii cetăţeniei. El a mai arătat că parlamentul nu se va putea autodizolva, pentru că legislaţia curentă nu prevede o asemenea procedură. În sfârşit, planul poate produce o criză politică în Moldova, una cu consecinţe imprevizibile.
Vladimir Ţurcan, preşedintele Comisiei parlamentare pentru chestiuni juridice, a încercat să-l „liniştească” pe Iu. Roşca, spunând că parlamentul poate fi dizolvat în cazul în care nu adoptă timp de trei luni legi ori dacă guvernul este demis şi parlamentul nu poate vota un alt guvern. Preşedintele Voronin s-a pronunţat în favoarea celei de-a doua opţiuni. La întrebarea lui Diacov dacă va putea să convingă parlamentul de necesitatea creării artificiale a unei crize parlamentare şi guvernamentale de dragul planului rusesc, preşedintele Voronin a răspuns afirmativ, declarând că el va „împinge ca un buldozer”, dacă va fi nevoie.
Nu ştim dacă Voronin va „împinge ca un buldozer” sau va trage după el ca un catâr fracţiunea comunistă pentru a provoca o criză guvernamentală în Moldova de dragul planului rusesc de reglementare a conflictului transnistrean. Un lucru este cert - asemenea acţiuni intră sub incidenţa Codului Penal.
Voronin, intoxicat
de consilierii săi
În încheiere, vom mai sublinia un detaliu. Din surse demne de încredere, am aflat că, până la dezvăluirea respectivului plan de către V. Socor în articolul amintit, Misiunea OSCE din Moldova nu ştia nimic despre noul plan rusesc discutat de Voronin cu partenerii săi de coaliţie la 11 aprilie. Probabil că despre planul rusesc tot de la Socor au aflat şi ceilalţi „parteneri occidentali” ai lui Voronin. La 11 aprilie, „Moldpres”, cu referire la Serviciul de presă al preşedinţiei, a difuzat un comunicat de presă despre întâlnirea preşedintelui Voronin cu ambasadorul SUA la Chişinău, Michael D. Kirby. În comunicat nu s-a menţionat nimic despre discutarea planului rusesc de către cei doi interlocutori. Se pare că Voronin a avut nevoie de întâlnirea cu ambasadorul Kirby pentru a-i induce în eroare pe Diacov şi Roşca, pentru a le putea spune că „partenerii occidentali” sunt la curent cu planul rusesc şi că-l sprijină.
Probabil că Mark Tkaciuk, ori un alt consilier prezidenţial care a pus la cale această „stratagemă” - întâlnirea lui Voronin cu Roşca şi Diacov imediat după întâlnirea lui Voronin cu ambasadorul Kirby - s-a gândit că-i atât de deştept încât poate înşela pe toată lumea. De fapt, el i-a făcut un mare deserviciu şefului său. Pentru că Chişinăul e un oraş mic în care secretele, inclusiv cele din palatul prezidenţial, nu se păstrează mai mult de o oră. Iar dacă ambasadorul Kirby a aflat despre planul rusesc nu de la preşedintele Voronin, în cadrul întrevederii de la ora 9.00 dimineaţa, la 11 aprilie, dar din articolul lui V. Socor, atunci ce încredere mai poate avea ambasadorul american în preşedintele Voronin? Să fie aceasta o conspiraţie a consilierilor prezidenţiali împotriva preşedintelui? Nu ştim, îl lăsăm pe preşedintele Voronin să tragă concluziile necesare. Noi îl sfătuim doar să-i asculte mai puţin. Să nu cadă pradă intoxicării şi dezinformării lor. Trebuie să fii foarte naiv ca să crezi că Rusia se grăbeşte să reglementeze conflictul din Transnistria pentru ca Putin să primească Premiul Nobel pentru pace. Gândiţi-vă şi dvs., dle peşedinte, cine-i va da lui Putin Premiul Nobel, dacă mâinile preşedintelui rus sunt pline de sânge cecen pană la coate, dacă se crede că moartea jurnalistei Politkovskaia este pe conştiinţa lui Putin, la fel şi cea a lui Litvinenko; dacă Putin transformă din nou Rusia într-o cazarmă? Poate doar consilierii dvs….
sursa: http://www.timpul.md/Article.asp?idIssue=517&idRubric=5418&idArticle=13036