adrenalina
fara aripi
sunteti de-acrd, daca da de ce, daca nu de ce? cam asta ar fi scopul acestei teme...
You are using an out of date browser. It may not display this or other websites correctly.
You should upgrade or use an alternative browser.
You should upgrade or use an alternative browser.
despre prostitutie si legalizarea ei
- Thread starter adrenalina
- Start date
kraft_natasha
New Member
daka spun ka nu ma afekteaza... ar suna kam aiurea
tin sa kred ka odata ku legalizare ei criminalitatea se va reduce... poate shi igiena aktului se va imbunatati... da` nu ma inkinta ideea ka femeia se va transforma oficial intr`un obiekt de satisfacere sexuala
tin sa kred ka odata ku legalizare ei criminalitatea se va reduce... poate shi igiena aktului se va imbunatati... da` nu ma inkinta ideea ka femeia se va transforma oficial intr`un obiekt de satisfacere sexuala
Ce tiam sugerat o nouatema de discutii ma asteptam....adrenalina said:sunteti de-acrd, daca da de ce, daca nu de ce? cam asta ar fi scopul acestei teme...
Sideasemenea pozitia ferma in apararea drepturilor omului.
FATA ASCUNS A
PROSTITUTIEI LEGALIZATE
CONSECINTE ALE LEGALIZARII BORDELURILOR SAU FATA ASCUNSA A PROSTITUTIEI LEGALIZATE
Pentru legalizarea unui fenomen care prin natura sa este ilicit, cum este cazul prostitutiei, exist n general o strategie tipic, pus n aplicare de ctre cei care sunt interesati s o fac. Aceast strategie are la baz dezinformarea populatiei si a factorilor responsabili n legalizarea fenomenului, crearea unei presiuni mediatice favorabile legalizrii fenomenului si, desigur, coruperea sau santajarea unor persoane - cheie din diferite comisii, prin care proiectul de lege trebuie s treac.
Cei care sustin legalizarea prostitutiei n Romnia afirm c, n acest mod, se va putea controla acest fenomen, trecndu-l din ilicit n legalitate, c se va oferi prostituatelor siguranta desfsurrii activittii protejate de abuzurile pestilor si clientilor si, de asemenea, se va stopa procesul transmiterii bolilor sexuale (SIDA etc.).
Vom arta n cele ce urmeaz c motivele invocate de cei care sustin legalizarea prostitutiei n societatea romneasc sunt complet nefondate, ele nefiind sprijinite de o cercetare realist a fenomenului, ci doar de o persuasiv campanie de dezinformare.
Legalizarea bordelurilor va conduce la proliferarea bolilor cu transmitere sexual si nu la reducerea lor
Iepurele scos din joben al legalizrii prostitutiei este sntatea. Artizanii acestui cinic numr vor s dea iluzia c legalizarea prostitutiei va aduce mbunttirea conditiilor de sntate. Nimic mai fals: nimeni nu l va putea opri pe un client infectat cu o boal cu transmitere sexual (BTS) s vin la bordel. El poate s aib sifilis, gonoreea ori chiar SIDA. Nimeni nu l va ntreba despre acestea. Plteste si o femeie devine a lui. Ratiunea ei de a fi este acum satisfacerea poftelor clientului. Nu conteaz ct de josnice sunt acestea, nu conteaz c este vorba despre perversiuni inimaginabile. Nu i va putea spune acestuia c prezervativul, care este SINGURUL mijloc de prevenire a transmiterii BTS-urilor, are o sigurant de 85-95%, dac este folosit corect si c n urma contactului ei (protejat) cu zece clienti bolnavi are toate sansele s se mbolnveasc. C un prezervativ rupt echivaleaz cu lipsa lui, c n general clientul trebuie s fie foarte atent. Acum clientul ei este stpnul ei. Ea nu are dreptul s spun acestea, pe el nu asta l intereseaz.
Siguranta medicalizrii sau minciuna necontaminrii
Medicalizarea femeilor nu exclude n nici un fel posibilitatea acestora de a se mbolnvi atta timp ct clientii nu sunt si, n mod practic, nu pot fi supusi controlului medical. De altfel, studiile arat c indiferent dac sunt sau nu ntr-un bordel legalizat, riscurile mbolnvirii pentru femeile care se prostitueaz sunt aceleasi.
Departamentul de Epidemiologie, Biostatistic si Medicin al Universittii din Washington a demonstrat ntr-o cercetare din anul 2000 c mai mult de 50% din prostituate aflate n studiu s-au pozitivat HIV n primele 6 luni de la ''nrolare'' si 73% n primele 12 luni. Acest studiu demonstreaz o dat n plus, rolul nefast al caselor de prostitutie si faptul c ele reprezint adevrate focare de infectie pentru bolile cu transmitere sexual. (13)
n timp ce n America de Nord si Europa majoritatea bolnavilor atinsi de SIDA sunt homosexuali, n Africa 80% din bolnavi sunt heterosexuali avnd ca factori de risc principali raporturi sexuale cu prostituate si antecedente de BTS (boli cu transmitere sexual). (22)
Un studiu efectuat n Nairobi arat 66% HIV prevalent la prostituatele srace si 31% HIV prevalent la prostituatelor ''de lux''.
ntr-un studiu prospectiv fcut n Africa, n 30 de luni de monitorizare, incidenta cumulativ a HIV- seroconversiei a fost de 67%.(23)
Prevalenta HIV-1 este foarte mare cnd prostitutia se asociaz cu abuzul de droguri. astfel ntr-un studiu fcut n Italia, 10 din 14 prostituate toxicomane si din altul fcut n Elvetia, 14 din 18 erau pozitive.
n sudul Floridei 41% din prostituatele analizate erau HIV pozitive. (23)
n New York si New Jersey mai multe studii fcute pe diferite categorii de prostituate artau urmtoarele procente:
31% HIV- pozitive la neutilizatoarele de droguri intravenoase;
58% HIV - pozitive la utilizatoarele de droguri intravenoase;
84% HIV - pozitive la utilizatoarele de droguri alte dect intravenoase.
ntr-un studiu multicentric fcut n SUA s-au gsit valori de pn la 57% prostituate HIV pozitive.
Pe de alt parte, si pentru brbatii care sunt clienti ai bordelurilor legalizate riscurile mbolnvirii sunt foarte mari. Departamentul de Microbiologie si Boli Infectioase al ''Women's and Children's Health Network'' din Victoria - Australia, si-au propus s cerceteze riscul la care sunt supusi clientii caselor de prostitutie. Pentru aceasta a analizat 291 brbati - clienti ntr-o perioad de 7 zile prin extragerea acidului nucleic din lichidul seminal (preluat din prezervative). S-a testat ''polymerase chain reaction'' pentru prezenta Chlamydiei trachomatis si s-a gsit n 6% din cazuri, Neisseria gonorrhoeae 16% din cazuri, Trichomonas vaginalis 1% din cazuri, HSV (herpes simplex virus) 8% din cazuri, HIV 1% din cazuri. n orice caz 26% din cazuri erau pozitive pentru una sau mai multe infectii si n 5% din cazuri s-au gsit mai mult de 1 (un) agent patogen.(25). Se arat astfel c chiar dac bordelul functioneaz normal, chiar dac brbatul foloseste prezervativul, riscurile contaminrii sunt suficient de mari. Vom prezenta n continuare cteva din cauzele pentru care medicalizarea prostituatelor nu constituie o garantie a necontaminrii cu B.T.S. (boli cu transmitere sexual):
- multe din bolile cu transmitere sexual nu se pot identifica nc din momentul aparitiei lor, astfel n cazul bolii SIDA se cunoaste c anticorpii pe care-i pune n evident controlul medical (pozitivare serologic) apar la 6 - 8 sptmni dup infectie, adic dup ce persoana infectat ncepe s-si contamineze clientii. Pe tot parcursul perioadei de incubatie, din sngele pacientului si din tesuturile sale pot fi izolate virusurile H.I.V. sau componente specifice din structura lor (18). Pentru sifilis pozitivarea serologic este de 40 zile de la contaminare, timp n care virusul poate fi transmis brbatilor cu care prostituata ntretine relatii sexuale nainte s-i fie depistat boala (18). Acelasi lucru se poate spune despre majoritatea bolilor cu transmitere sexual cunoscute (aproximativ 15), adic bolnavul poate contamina pe cei cu care se afl n contact, fr ca boala s fie detectabil prin analizele medicale, pe toat perioada de incubatie a virusului respectiv.
- ntre dou controale medicale, prostituata se poate contamina si transmite boala unuia sau mai multor clienti, deoarece controalele medicale nu se pot realiza dup fiecare act sexual si nici mcar zilnic, n timp ce o prostituat poate avea relatii sexuale cu cteva zeci de brbati n fiecare zi. Astfel, probabilitatea de a se mbolnvi si de a transmite boala mai departe n intervalul dintre cele dou controale este foarte mare.
Igienizarea defectuoas poate conduce la transmiterea unei boli chiar si n situatia n care femeia nssi nu sufer de boala respectiv. Cine poate garanta c o femeie epuizat fizic si sufleteste de multe ori grav violentat n urma unei relatii cu clientul precedent, va mai avea dispozitia sau chiar puterea s se igienizeze corespunztor pentru a prentmpina transmiterea unei boli urmtorului client.
- medicalizarea este, de asemenea foarte relativ, cci datorit riscurilor mari de mbolnvire a femeilor care se prostitueaz, pentru un patron de bordel ar fi nerentabil ndeprtarea femeii bolnave care i poate aduce un profit foarte mare. De aceea, ca peste tot n lume, cei care fac controalele medicale vor trebui s mai nchid ochii ajutati de banii patronilor. Este mai rentabil s cumperi un doctor, dect s pierzi o urias surs de cstig. Pentru posibilele reclamatii ale clientilor un patron nu-si face prea multe griji. Cti brbati contaminati cu o boal cu transmisie sexual ar putea face un proces public pentru c a fost contaminat de o prostituat ntr-un bordel, aceasta mai cu seam n situatia n care brbatul n cauz ar avea o familie sau o pozitie social semnificativ? Chiar si n situatia unor reclamatii, banii patronului care, n general, este implicat si n alte afaceri murdare (diverse infractiuni, droguri, trafic cu femei, trafic de influent) vor fi suficienti pentru a musamaliza ntr-un fel sau altul afacerea. Pe de alt parte, o astfel de prostituat care trebuie, n cele din urm, s prseasc bordelul legal constituit in urma unui scandal sau pentru c este prea bolnav, nu va primi concediu de boal, ci va fi trecut n reteaua ilegal a prostitutiei, care se gseste aproape ntotdeauna n spatele celei legale. Singura diferent va fi tariful.
Legalizarea bordelurilor va determina o rspndire a B.T.S. cu mult mai mare n societatea romneasc, chiar dac n cadrul prostitutiei legalizate factorii de risc n contaminarea bolilor cu transmisiune sexual (B.T.S.) sunt sensibil mai mici dect n cadrul prostitutiei ilegale.
Medicalizarea femeilor nu exclude n nici un fel posibilitatea acestora de a se mbolnvi atta timp ct clientii nu sunt si, n mod practic, nu pot fi supusi controlului medical. De altfel, studiile arat c indiferent dac sunt sau nu ntr-un bordel legalizat, riscurile mbolnvirii pentru femeile care se prostitueaz sunt aceleasi.
Departamentul de Epidemiologie, Biostatistic si Medicin al Universittii din Washington a demonstrat ntr-o cercetare din anul 2000 c mai mult de 50% din prostituate aflate n studiu s-au pozitivat HIV n primele 6 luni de la ''nrolare'' si 73% n primele 12 luni. Acest studiu demonstreaz o dat n plus, rolul nefast al caselor de prostitutie si faptul c ele reprezint adevrate focare de infectie pentru bolile cu transmitere sexual. (13)
n timp ce n America de Nord si Europa majoritatea bolnavilor atinsi de SIDA sunt homosexuali, n Africa 80% din bolnavi sunt heterosexuali avnd ca factori de risc principali raporturi sexuale cu prostituate si antecedente de BTS (boli cu transmitere sexual). (22)
Un studiu efectuat n Nairobi arat 66% HIV prevalent la prostituatele srace si 31% HIV prevalent la prostituatelor ''de lux''.
ntr-un studiu prospectiv fcut n Africa, n 30 de luni de monitorizare, incidenta cumulativ a HIV- seroconversiei a fost de 67%.(23)
Prevalenta HIV-1 este foarte mare cnd prostitutia se asociaz cu abuzul de droguri. astfel ntr-un studiu fcut n Italia, 10 din 14 prostituate toxicomane si din altul fcut n Elvetia, 14 din 18 erau pozitive.
n sudul Floridei 41% din prostituatele analizate erau HIV pozitive. (23)
n New York si New Jersey mai multe studii fcute pe diferite categorii de prostituate artau urmtoarele procente:
31% HIV- pozitive la neutilizatoarele de droguri intravenoase;
58% HIV - pozitive la utilizatoarele de droguri intravenoase;
84% HIV - pozitive la utilizatoarele de droguri alte dect intravenoase.
ntr-un studiu multicentric fcut n SUA s-au gsit valori de pn la 57% prostituate HIV pozitive.
Pe de alt parte, si pentru brbatii care sunt clienti ai bordelurilor legalizate riscurile mbolnvirii sunt foarte mari. Departamentul de Microbiologie si Boli Infectioase al ''Women's and Children's Health Network'' din Victoria - Australia, si-au propus s cerceteze riscul la care sunt supusi clientii caselor de prostitutie. Pentru aceasta a analizat 291 brbati - clienti ntr-o perioad de 7 zile prin extragerea acidului nucleic din lichidul seminal (preluat din prezervative). S-a testat ''polymerase chain reaction'' pentru prezenta Chlamydiei trachomatis si s-a gsit n 6% din cazuri, Neisseria gonorrhoeae 16% din cazuri, Trichomonas vaginalis 1% din cazuri, HSV (herpes simplex virus) 8% din cazuri, HIV 1% din cazuri. n orice caz 26% din cazuri erau pozitive pentru una sau mai multe infectii si n 5% din cazuri s-au gsit mai mult de 1 (un) agent patogen.(25). Se arat astfel c chiar dac bordelul functioneaz normal, chiar dac brbatul foloseste prezervativul, riscurile contaminrii sunt suficient de mari. Vom prezenta n continuare cteva din cauzele pentru care medicalizarea prostituatelor nu constituie o garantie a necontaminrii cu B.T.S. (boli cu transmitere sexual):
- multe din bolile cu transmitere sexual nu se pot identifica nc din momentul aparitiei lor, astfel n cazul bolii SIDA se cunoaste c anticorpii pe care-i pune n evident controlul medical (pozitivare serologic) apar la 6 - 8 sptmni dup infectie, adic dup ce persoana infectat ncepe s-si contamineze clientii. Pe tot parcursul perioadei de incubatie, din sngele pacientului si din tesuturile sale pot fi izolate virusurile H.I.V. sau componente specifice din structura lor (18). Pentru sifilis pozitivarea serologic este de 40 zile de la contaminare, timp n care virusul poate fi transmis brbatilor cu care prostituata ntretine relatii sexuale nainte s-i fie depistat boala (18). Acelasi lucru se poate spune despre majoritatea bolilor cu transmitere sexual cunoscute (aproximativ 15), adic bolnavul poate contamina pe cei cu care se afl n contact, fr ca boala s fie detectabil prin analizele medicale, pe toat perioada de incubatie a virusului respectiv.
- ntre dou controale medicale, prostituata se poate contamina si transmite boala unuia sau mai multor clienti, deoarece controalele medicale nu se pot realiza dup fiecare act sexual si nici mcar zilnic, n timp ce o prostituat poate avea relatii sexuale cu cteva zeci de brbati n fiecare zi. Astfel, probabilitatea de a se mbolnvi si de a transmite boala mai departe n intervalul dintre cele dou controale este foarte mare.
Igienizarea defectuoas poate conduce la transmiterea unei boli chiar si n situatia n care femeia nssi nu sufer de boala respectiv. Cine poate garanta c o femeie epuizat fizic si sufleteste de multe ori grav violentat n urma unei relatii cu clientul precedent, va mai avea dispozitia sau chiar puterea s se igienizeze corespunztor pentru a prentmpina transmiterea unei boli urmtorului client.
- medicalizarea este, de asemenea foarte relativ, cci datorit riscurilor mari de mbolnvire a femeilor care se prostitueaz, pentru un patron de bordel ar fi nerentabil ndeprtarea femeii bolnave care i poate aduce un profit foarte mare. De aceea, ca peste tot n lume, cei care fac controalele medicale vor trebui s mai nchid ochii ajutati de banii patronilor. Este mai rentabil s cumperi un doctor, dect s pierzi o urias surs de cstig. Pentru posibilele reclamatii ale clientilor un patron nu-si face prea multe griji. Cti brbati contaminati cu o boal cu transmisie sexual ar putea face un proces public pentru c a fost contaminat de o prostituat ntr-un bordel, aceasta mai cu seam n situatia n care brbatul n cauz ar avea o familie sau o pozitie social semnificativ? Chiar si n situatia unor reclamatii, banii patronului care, n general, este implicat si n alte afaceri murdare (diverse infractiuni, droguri, trafic cu femei, trafic de influent) vor fi suficienti pentru a musamaliza ntr-un fel sau altul afacerea. Pe de alt parte, o astfel de prostituat care trebuie, n cele din urm, s prseasc bordelul legal constituit in urma unui scandal sau pentru c este prea bolnav, nu va primi concediu de boal, ci va fi trecut n reteaua ilegal a prostitutiei, care se gseste aproape ntotdeauna n spatele celei legale. Singura diferent va fi tariful.
Legalizarea bordelurilor va determina o rspndire a B.T.S. cu mult mai mare n societatea romneasc, chiar dac n cadrul prostitutiei legalizate factorii de risc n contaminarea bolilor cu transmisiune sexual (B.T.S.) sunt sensibil mai mici dect n cadrul prostitutiei ilegale.
Mult mai muti brbati tineri, adolescenti sau vrstnici, familisti vor ceda tentatiilor de a merge la bordel. Bordelurile aflate sub acoperire legal vor oferi imaginea unei mai mari securitti a clientului att din punct de vedere al sigurantei personale, ct si al necontaminrii (siguranta medicalizrii). Oameni care n conditiile ilegalittii nu ar fi avut curajul, siguranta sau chiar ndrzneala s o fac. Nu mai vorbim de tnra generatie pentru care o att de ispititoare ofert a societtii va deveni o solutie pentru diferite situatii de crize existentiale. Crescnd semnificativ ponderea clientilor, adic a brbatilor din societate care apeleaz la serviciile prostitutiei, crescnd de asemenea numrul relatiilor sexuale ale aceluiasi brbat cu femei: din diferite bordeluri, factorii de risc pentru mbolnvirea corpului social vor creste de cteva ori, n raport cu situatia actual. n noua situatie este mult mai probabil ca B.T.S.-ul s ajung n familii aduse femeilor de ctre sotii lor, familii care astzi nu cunosc o asemenea plag. Consecintele directe, femeile risc s devin infertile, iar stabilitatea unei astfel de familii s fie mai mult amenintat (n trile unde prostitutia este legalizat, rata divortiabilittii este de pn la 70%, aflndu-se n crestere).
Vom prezenta, n continuare, un fragment din studiul: ''EFECTELE PROSTITUTIEI ASUPRA SANATATII'' realizat de Janice G.Raymond, director executiv al ''Coalitiei mpotriva traficului cu femei''.
Infectiile cu HIV/SIDA, Chlamydia, Gonorrhea, virusul herpetic, virusurile din genul Papilloma si sifilis sunt alarmant de frecvente la femeile care se prostitueaz. Peste 75% dintre femeile care au participat la studiul de la Minneapolis au contractat boli cu transmitere sexual (BTS). Problemele ginecologice n general, iar n particular durerile pelviene cronice si bolile inflamatorii pelviene (BIP) afecteaz prostituatele; 31% dintre cele intervievate au experimentat cel putin un episod de BIP, ce se numr printre cele mai severe boli, alturi de infectiile BTS. Repetarea episoadelor de BTS poate creste riscul cancerului cervical.
n trile n curs de dezvoltare (este vorba de trile n care gradul de srcie a populatiei fiind foarte ridicat, piata cu femei sortite prostitutiei este foarte mare), s-a estimat c 70% din infertilitatea feminin e cauzat de BTS ce pot fi retransmise sotiilor sau partenerelor. Infertilitatea este larg rspndit prin intermediul brbatilor care migreaz n zonele urbane, au relatii sexuale de tip comercial si aduc acas infectiile cu BTS. Prostituatele au fost nvinuite pentru epidemia de BTS, dar, de fapt, studiile confirm c brbatii care au relatii sexuale comerciale sunt cei care transmit boala de la o prostituat la alta si apoi la sotiile si la prietenele lor. Ca ntr-un cerc vicios, infertilitatea duce la divort si n anumite cazuri, fosta sotie, care era fidel, recurge la prostitutie pentru a supravietui. Grupurile Anti-SIDA au pus accentul pe ''actul sexual protejat'', promovnd folosirea prezervativelor. Att n contextul trilor n curs de dezvoltare, ct si n cazul celor industrializate, campaniile actuale pentru controlul rspndirii HIV/SIDA prin promovarea actului sexual protejat, esueaz n nedrepttile care au loc ntre femeile care sunt cumprate pentru sex si brbatii care pltesc pentru aceasta (dac clientul nu respect folosirea prezervativului, femeia nu poate s i se opun, ea fiind cumprat si ca atare posedat pe o perioad de timp determinat). Dac programele anti-SIDA sunt serioase privind eradicarea SIDA, atunci trebuie s lupte mpotriva industriei sexului.
Femeile care se prostitueaz sunt tinta atacurilor, n loc s se problematizeze rul pe care l provoac industria sexului n viata societtii.
Nici o actiune nu va stabiliza mai mult industria sexului dect legitimizarea prostitutiei printr-un sistem de asistent medical. Din perspectiv medical este de neconceput faptul c medicalizarea femeilor va reduce infectia si daunele fr o medicalizare concomitent a brbatilor. Aceast medicalizare a femeilor, care se vrea a fi o protectie a brbatilor consumatori, nu reuseste s protejeze nici brbatii, nici femeile.
Ca si n cazul altor forme de violent mpotriva femeii, eliminarea problemelor de sntate generate de prostitutie este determinat de tratarea cauzelor acestor efecte. Pentru a trata consecintele prostitutiei asupra snttii, comunitatea international pentru drepturile omului trebuie s nteleag faptul c prostitutia duneaz femeilor si c aditional nevoilor de asistent medical, femeia trebuie ntretinut cu mijloace economice, sociale si psihologice pentru a prsi prostitutia. Att timp ct prostitutia e acceptat ca violent mpotriva femeii si ca violare a drepturilor omului, consecintele asupra snttii nu vor fi ndeprtate adecvat. (6)
CONCLUZII:
Studiul de mai sus pune n evident faptul c eradicarea B.T.S. nu se poate face dect luptnd mpotriva industriei sexului, nu legalizndu-l. Se arat cu claritate c asa-zisa medicalizare a femeilor care se prostitueaz n bordelurile legalizate nu garanteaz n nici un fel protectia mpotriva contaminrii cu B.T.S. C medicalizarea va rezolva problema B.T.S. ajunge s fie doar o lozinc a campaniei de dezinformare condus de patronii din lumea afacerilor cu sex, necesare pentru ca populatia s accepte legalizarea bordelurilor.
Vom prezenta, n continuare, un fragment din studiul: ''EFECTELE PROSTITUTIEI ASUPRA SANATATII'' realizat de Janice G.Raymond, director executiv al ''Coalitiei mpotriva traficului cu femei''.
Infectiile cu HIV/SIDA, Chlamydia, Gonorrhea, virusul herpetic, virusurile din genul Papilloma si sifilis sunt alarmant de frecvente la femeile care se prostitueaz. Peste 75% dintre femeile care au participat la studiul de la Minneapolis au contractat boli cu transmitere sexual (BTS). Problemele ginecologice n general, iar n particular durerile pelviene cronice si bolile inflamatorii pelviene (BIP) afecteaz prostituatele; 31% dintre cele intervievate au experimentat cel putin un episod de BIP, ce se numr printre cele mai severe boli, alturi de infectiile BTS. Repetarea episoadelor de BTS poate creste riscul cancerului cervical.
n trile n curs de dezvoltare (este vorba de trile n care gradul de srcie a populatiei fiind foarte ridicat, piata cu femei sortite prostitutiei este foarte mare), s-a estimat c 70% din infertilitatea feminin e cauzat de BTS ce pot fi retransmise sotiilor sau partenerelor. Infertilitatea este larg rspndit prin intermediul brbatilor care migreaz n zonele urbane, au relatii sexuale de tip comercial si aduc acas infectiile cu BTS. Prostituatele au fost nvinuite pentru epidemia de BTS, dar, de fapt, studiile confirm c brbatii care au relatii sexuale comerciale sunt cei care transmit boala de la o prostituat la alta si apoi la sotiile si la prietenele lor. Ca ntr-un cerc vicios, infertilitatea duce la divort si n anumite cazuri, fosta sotie, care era fidel, recurge la prostitutie pentru a supravietui. Grupurile Anti-SIDA au pus accentul pe ''actul sexual protejat'', promovnd folosirea prezervativelor. Att n contextul trilor n curs de dezvoltare, ct si n cazul celor industrializate, campaniile actuale pentru controlul rspndirii HIV/SIDA prin promovarea actului sexual protejat, esueaz n nedrepttile care au loc ntre femeile care sunt cumprate pentru sex si brbatii care pltesc pentru aceasta (dac clientul nu respect folosirea prezervativului, femeia nu poate s i se opun, ea fiind cumprat si ca atare posedat pe o perioad de timp determinat). Dac programele anti-SIDA sunt serioase privind eradicarea SIDA, atunci trebuie s lupte mpotriva industriei sexului.
Femeile care se prostitueaz sunt tinta atacurilor, n loc s se problematizeze rul pe care l provoac industria sexului n viata societtii.
Nici o actiune nu va stabiliza mai mult industria sexului dect legitimizarea prostitutiei printr-un sistem de asistent medical. Din perspectiv medical este de neconceput faptul c medicalizarea femeilor va reduce infectia si daunele fr o medicalizare concomitent a brbatilor. Aceast medicalizare a femeilor, care se vrea a fi o protectie a brbatilor consumatori, nu reuseste s protejeze nici brbatii, nici femeile.
Ca si n cazul altor forme de violent mpotriva femeii, eliminarea problemelor de sntate generate de prostitutie este determinat de tratarea cauzelor acestor efecte. Pentru a trata consecintele prostitutiei asupra snttii, comunitatea international pentru drepturile omului trebuie s nteleag faptul c prostitutia duneaz femeilor si c aditional nevoilor de asistent medical, femeia trebuie ntretinut cu mijloace economice, sociale si psihologice pentru a prsi prostitutia. Att timp ct prostitutia e acceptat ca violent mpotriva femeii si ca violare a drepturilor omului, consecintele asupra snttii nu vor fi ndeprtate adecvat. (6)
CONCLUZII:
Studiul de mai sus pune n evident faptul c eradicarea B.T.S. nu se poate face dect luptnd mpotriva industriei sexului, nu legalizndu-l. Se arat cu claritate c asa-zisa medicalizare a femeilor care se prostitueaz n bordelurile legalizate nu garanteaz n nici un fel protectia mpotriva contaminrii cu B.T.S. C medicalizarea va rezolva problema B.T.S. ajunge s fie doar o lozinc a campaniei de dezinformare condus de patronii din lumea afacerilor cu sex, necesare pentru ca populatia s accepte legalizarea bordelurilor.
STATUL CARE LEGALIZEAZA PROSTITUTIA FACTOR PRINCIPAL N TRANSMITEREA BOLII SIDA
Motivul principal n legalizarea prostitutiei, vnturat adesea prin mass-media romneasc chiar si de ctre factori de rspundere din domeniul snttii, este siguranta medicalizrii prostituatelor.
Se afirm c prin controale medicale regulate se poate elimina riscul contaminrii cu boli sexuale, n special SIDA. Aceasta este o urias minciun, care va avea drept consecint nmultirea clientilor bordelurilor legalizate, ca unele ce sunt sigure n privinta necontaminrii.
Se minte cu bun stiint, deoarece chiar si n conditiile ideale a unor controale medicale temeinice (prin periodicitate si precizia diagnosticului), relatiile sexuale cu oricare prostituat poate duce la contaminarea cu SIDA. Aceasta deoarece perioada de incubatie a virusului SIDA este ntre 6 si 8 sptmni, timp n care femeia care se prostitueaz poate transmite virusul fr ca ea s fie depistat ca bolnav.
Astfel, n orice moment oricare femeie dintr-un bordel legalizat poate fi bolnav de SIDA sau sifilis (boli a cror perioad de incubatie este foarte mare), deci poate fi factor de transmitere a acestor boli. Aceasta se ntmpl n conditiile n care statul recunoaste serviciile prostitutiei prin legiferarea lor si prin promovarea ideii c bordelurile elimin riscurile contaminrii cu SIDA.
Legalizarea bordelului devine astfel o propagand a prostitutiei (prin asigurrile pe care statul le d), a unui serviciu care prin natura lui aduce mbolnvirea cu SIDA a unei prti a populatiei.
Prin aceast campanie de publicitate, fcut de anumiti oameni politici si de organele mediatice, ponderea brbatilor din societate care apeleaz la serviciile prostitutiei va creste, cu toate riscurile pe care le presupune acest lucru. Statul romn este pe punctul de a recunoaste o profesiune'' care conduce la destrmarea familiei, la contaminarea populatiei cu o boal mortal (SIDA), precum si la omorrea celor contaminati.
Materialul care urmeaz contine un fragment al studiului Argumente medicale mpotriva legiferrii prostitutiei''. Pentru aceast brosur, am retinut doar capitolul referitor la boli venerice, cel legat de proliferarea bolii SIDA precum si concluziile acestui studiu.
Motivul principal n legalizarea prostitutiei, vnturat adesea prin mass-media romneasc chiar si de ctre factori de rspundere din domeniul snttii, este siguranta medicalizrii prostituatelor.
Se afirm c prin controale medicale regulate se poate elimina riscul contaminrii cu boli sexuale, n special SIDA. Aceasta este o urias minciun, care va avea drept consecint nmultirea clientilor bordelurilor legalizate, ca unele ce sunt sigure n privinta necontaminrii.
Se minte cu bun stiint, deoarece chiar si n conditiile ideale a unor controale medicale temeinice (prin periodicitate si precizia diagnosticului), relatiile sexuale cu oricare prostituat poate duce la contaminarea cu SIDA. Aceasta deoarece perioada de incubatie a virusului SIDA este ntre 6 si 8 sptmni, timp n care femeia care se prostitueaz poate transmite virusul fr ca ea s fie depistat ca bolnav.
Astfel, n orice moment oricare femeie dintr-un bordel legalizat poate fi bolnav de SIDA sau sifilis (boli a cror perioad de incubatie este foarte mare), deci poate fi factor de transmitere a acestor boli. Aceasta se ntmpl n conditiile n care statul recunoaste serviciile prostitutiei prin legiferarea lor si prin promovarea ideii c bordelurile elimin riscurile contaminrii cu SIDA.
Legalizarea bordelului devine astfel o propagand a prostitutiei (prin asigurrile pe care statul le d), a unui serviciu care prin natura lui aduce mbolnvirea cu SIDA a unei prti a populatiei.
Prin aceast campanie de publicitate, fcut de anumiti oameni politici si de organele mediatice, ponderea brbatilor din societate care apeleaz la serviciile prostitutiei va creste, cu toate riscurile pe care le presupune acest lucru. Statul romn este pe punctul de a recunoaste o profesiune'' care conduce la destrmarea familiei, la contaminarea populatiei cu o boal mortal (SIDA), precum si la omorrea celor contaminati.
Materialul care urmeaz contine un fragment al studiului Argumente medicale mpotriva legiferrii prostitutiei''. Pentru aceast brosur, am retinut doar capitolul referitor la boli venerice, cel legat de proliferarea bolii SIDA precum si concluziile acestui studiu.
Argumente medicale mpotriva legiferrii prostitutiei
Dr. Pavel Chiril, asistent social Andreea Bandoiu,
asistent social Bianca Rotaru
Bolile venerice constituie un capitol important n patologia uman. Astzi sunt cunoscute n limbajul medical ca BTS (boli cu transmitere sexual); STD (Sexual Transmissible Diseases); MTS (maladies sexuellement transmissible).
Lista bolilor cu trasmitere sexual: HIV, sifilis, gonoreea, uretritele nespecifice, bolile inflamatorii pelvine, infectii genitale, sindrom Reiter, Lymfogranulomatoza veneriana, sancroid, candidoza, tricomoniaza, herpesul genital, condolomatoza genital, parazitoza (pduchi) pelvieni, scabia.
Exist cteva motive pentru care bolile cu transmitere sexual sunt greu de stpnit prin mijloace profilactice si curative si continu s aib o larg rspndire n populatie:
multi agenti patogeni care cauzeaz aceste boli sunt neadaptati si vulnerabili factorilor externi, dar perfect adaptati cavittilor genitale si transmit infectii prin contactul intim;
agentii patogeni ai acestor boli cauzeaz frecvent sindroame clinice asimptomatice sau oligosimptomatice pentru unii indivizi, dar transmisibile si simptomatice pentru altii ceea ce deruteaz n luarea unei decizii terapeutice;
perioada de latent este pentru unele boli foarte lung nainte de declansarea simptomelor;
promiscuitatea este cauza important a rspndirii acestor boli. Prin perversiunile sexuale practicate - poarta de intrare si rspndire - se poate extinde la toate emonctoriile;
cu exceptia condomului, toate celelalte bariere contraceptive sunt insuficiente n prevenirea infectiei;
pacientii care sufer de o boal cu transmitere sexual, devin vulnerabili pentru toate celelalte BTS (boli cu transmitere sexual) si pentru alte afectiuni (cancer al organelor genitale);
Dr. Pavel Chiril, asistent social Andreea Bandoiu,
asistent social Bianca Rotaru
Bolile venerice constituie un capitol important n patologia uman. Astzi sunt cunoscute n limbajul medical ca BTS (boli cu transmitere sexual); STD (Sexual Transmissible Diseases); MTS (maladies sexuellement transmissible).
Lista bolilor cu trasmitere sexual: HIV, sifilis, gonoreea, uretritele nespecifice, bolile inflamatorii pelvine, infectii genitale, sindrom Reiter, Lymfogranulomatoza veneriana, sancroid, candidoza, tricomoniaza, herpesul genital, condolomatoza genital, parazitoza (pduchi) pelvieni, scabia.
Exist cteva motive pentru care bolile cu transmitere sexual sunt greu de stpnit prin mijloace profilactice si curative si continu s aib o larg rspndire n populatie:
multi agenti patogeni care cauzeaz aceste boli sunt neadaptati si vulnerabili factorilor externi, dar perfect adaptati cavittilor genitale si transmit infectii prin contactul intim;
agentii patogeni ai acestor boli cauzeaz frecvent sindroame clinice asimptomatice sau oligosimptomatice pentru unii indivizi, dar transmisibile si simptomatice pentru altii ceea ce deruteaz n luarea unei decizii terapeutice;
perioada de latent este pentru unele boli foarte lung nainte de declansarea simptomelor;
promiscuitatea este cauza important a rspndirii acestor boli. Prin perversiunile sexuale practicate - poarta de intrare si rspndire - se poate extinde la toate emonctoriile;
cu exceptia condomului, toate celelalte bariere contraceptive sunt insuficiente n prevenirea infectiei;
pacientii care sufer de o boal cu transmitere sexual, devin vulnerabili pentru toate celelalte BTS (boli cu transmitere sexual) si pentru alte afectiuni (cancer al organelor genitale);
Impactul legalizrii bordelurilor asupra comunittilor
Bordelul reprezint n ntreaga lume un adevrat focar de infectie pentru organismul social.
Cercetrile fcute n diferite zone ale lumii arat c legalizarea bordelurilor conduce la cresterea fenomenului infractional n zona n care este amplasat bordelul pn la 1000% (o mie!), n functie de natura infractiunii. Astfel, se observ cresterea incidentei abuzurilor sexuale, violuri, molestri, omucidere, insulte, amenintare fizic, spargere cu furt, hotie si furt de masin. Fenomenul infractional este att de agresiv si de complex prin complicitatea factorilor care concur la realizarea lui, nct Politia nu-i poate face fat atunci cnd doreste si nu este si ea implicat sau corupt, cci sumele de bani puse n joc sunt uriase, iar traficul de influent merge pn la oamenii politici.
Valoarea propriettii (locuinte, terenuri, spatii comerciale) se reduce cu 20% pn la 50%, iar marea parte a populatiei (ntre 60% si 80%) doreste s prseasc aceast zon.
Numeroase orase au cercetat impactul comertului cu sex asupra comunittilor lor. Ceea ce urmeaz sunt fragmente din sapte cercetri asupra unor teritorii mostre ale studiilor sponsorizate de organizatiile guvernamentale locale. Aceste studii evidentiaz cresterea ''efectelor secundare duntoare'' n rndul comunittilor n care s-au dezvoltat afacerile din segmentul comertului cu sex. Efectele secundare negative includ cresterea infractionalittii si scderea valorii propriettii.
Multe copii ale acestor studii si ale altora sunt disponibile prin ''Womens Network'', apartinnd Red River Valley.
Tinutul studiat: Whitter, California
Data: 9 ianuarie 1978
Schimbarea locuintelor: Dup 1973, 57% din gospodriile familiale din aria de desfsurare a ''afacerilor cu sex'' si-au schimbat resedintele, n comparatie cu numai 19% pentru ariile n care nu se desfsurau aceste activitti. Locuitorii se plngeau de zgomot excesiv, de existenta materialului pornografic rspndit prin preajm si de numerosi infractori cu mobil sexual (cum ar fi exhibitionistii), dnd fru liber frustrrilor lor n perimetrul nvecinat.
Delicte: Consiliul Orsenesc a analizat dou arii cu resedinte de-a lungul perioadei 1970-1973 (nainte de ''afacerile cu sex''). n spatiul n care se desfsurau ''afaceri cu sex'', infractiunile au crescut cu 102% (ntregul oras avea nainte o crestere a numrului infractiunilor de numai 8,3%). Anumite delicte s-au nmultit brusc, foarte puternic (vtmare cu premeditare - pn la 700%, toate genurile de acte constnd n insulte si amenintri fizice - pn la 387%, prostitutia - pn la 300%). Toate tipurile de jaf (mic, mare, de automobile) s-au nmultit cu peste 120%, fiecare 10 genuri de infractiuni au fost raportate pentru ntia oar n perioada 1974-1977.
Tinutul studiat: Phoenix, Arizona
Data: 25 mai 1979
Studiul cerceteaz statistici asupra infractionalittii, n anul 1978, comparnd teritorii n care se desfsoar aceste afaceri al cror obiect este sexul cu regiuni n care aceste actiuni nu exist. Rezultatele exprim o crestere notabil a abuzurilor sexuale n teritoriile n care se admit ''afaceri cu sex'', o mbunttire modest a strii materiale si, totodat, o crestere a delictelor violente.
n medie, rezultatele ariilor cercetate erau: abuzurile sexuale cu 506 % mai numeroase n teritoriile unde erau amplasate afaceri cu sex (ntr-o arie de studiu, infractiunile cu mobil sexual erau cu peste 1000 % deasupra numrului acestora n zonele n care nu erau permise). Infractiunile bazate pe violent erau doar cu putin mai numeroase (cu un procent de 4%). Chiar si arestrile pentru comportament indecent (cea mai ntlnit - ofensa sexual), alte infractiuni sexuale (violuri, comportament obscen si lasciv, molestarea minorilor), n ariile cercetate sunt cu 132% mai numeroase dect n ''ariile de control''.
Tinutul studiat: Garden Grove, California
Data: 12 septembrie 1991
Delictul: Infractiunile se nmulteau semnificativ din momentul initierii unei ''afaceri cu sex'' sau al lrgirii uneia deja existente ori din cauza amplasrii unui bar ntr-o vecintate. Cea mai mare crestere o nregistrau daunele ''grave'' (sesiune judectoreasc ''Partea I'', delicte: omucidere, viol, tlhrie, insult si amenintare fizic, spargere cu furt, hotie si furt de masin). Pe bulevardul Garden Grove, sapte ''afaceri cu sex'' nsemneaz 36% din totalul infractiunilor din ntreaga regiune. De exemplu: un bar deschis pe o distant de mai putin de 500 de picioare de la locul de desfsurare a unei ''afaceri cu sex'' si un delict grav pe o raz de 1000 de picioare de la locul de desfsurare ale acelei afaceri nfloritoare, conduce la o rat a infractionalittii de peste 300% n anul urmtor.
Bordelul reprezint n ntreaga lume un adevrat focar de infectie pentru organismul social.
Cercetrile fcute n diferite zone ale lumii arat c legalizarea bordelurilor conduce la cresterea fenomenului infractional n zona n care este amplasat bordelul pn la 1000% (o mie!), n functie de natura infractiunii. Astfel, se observ cresterea incidentei abuzurilor sexuale, violuri, molestri, omucidere, insulte, amenintare fizic, spargere cu furt, hotie si furt de masin. Fenomenul infractional este att de agresiv si de complex prin complicitatea factorilor care concur la realizarea lui, nct Politia nu-i poate face fat atunci cnd doreste si nu este si ea implicat sau corupt, cci sumele de bani puse n joc sunt uriase, iar traficul de influent merge pn la oamenii politici.
Valoarea propriettii (locuinte, terenuri, spatii comerciale) se reduce cu 20% pn la 50%, iar marea parte a populatiei (ntre 60% si 80%) doreste s prseasc aceast zon.
Numeroase orase au cercetat impactul comertului cu sex asupra comunittilor lor. Ceea ce urmeaz sunt fragmente din sapte cercetri asupra unor teritorii mostre ale studiilor sponsorizate de organizatiile guvernamentale locale. Aceste studii evidentiaz cresterea ''efectelor secundare duntoare'' n rndul comunittilor n care s-au dezvoltat afacerile din segmentul comertului cu sex. Efectele secundare negative includ cresterea infractionalittii si scderea valorii propriettii.
Multe copii ale acestor studii si ale altora sunt disponibile prin ''Womens Network'', apartinnd Red River Valley.
Tinutul studiat: Whitter, California
Data: 9 ianuarie 1978
Schimbarea locuintelor: Dup 1973, 57% din gospodriile familiale din aria de desfsurare a ''afacerilor cu sex'' si-au schimbat resedintele, n comparatie cu numai 19% pentru ariile n care nu se desfsurau aceste activitti. Locuitorii se plngeau de zgomot excesiv, de existenta materialului pornografic rspndit prin preajm si de numerosi infractori cu mobil sexual (cum ar fi exhibitionistii), dnd fru liber frustrrilor lor n perimetrul nvecinat.
Delicte: Consiliul Orsenesc a analizat dou arii cu resedinte de-a lungul perioadei 1970-1973 (nainte de ''afacerile cu sex''). n spatiul n care se desfsurau ''afaceri cu sex'', infractiunile au crescut cu 102% (ntregul oras avea nainte o crestere a numrului infractiunilor de numai 8,3%). Anumite delicte s-au nmultit brusc, foarte puternic (vtmare cu premeditare - pn la 700%, toate genurile de acte constnd n insulte si amenintri fizice - pn la 387%, prostitutia - pn la 300%). Toate tipurile de jaf (mic, mare, de automobile) s-au nmultit cu peste 120%, fiecare 10 genuri de infractiuni au fost raportate pentru ntia oar n perioada 1974-1977.
Tinutul studiat: Phoenix, Arizona
Data: 25 mai 1979
Studiul cerceteaz statistici asupra infractionalittii, n anul 1978, comparnd teritorii n care se desfsoar aceste afaceri al cror obiect este sexul cu regiuni n care aceste actiuni nu exist. Rezultatele exprim o crestere notabil a abuzurilor sexuale n teritoriile n care se admit ''afaceri cu sex'', o mbunttire modest a strii materiale si, totodat, o crestere a delictelor violente.
n medie, rezultatele ariilor cercetate erau: abuzurile sexuale cu 506 % mai numeroase n teritoriile unde erau amplasate afaceri cu sex (ntr-o arie de studiu, infractiunile cu mobil sexual erau cu peste 1000 % deasupra numrului acestora n zonele n care nu erau permise). Infractiunile bazate pe violent erau doar cu putin mai numeroase (cu un procent de 4%). Chiar si arestrile pentru comportament indecent (cea mai ntlnit - ofensa sexual), alte infractiuni sexuale (violuri, comportament obscen si lasciv, molestarea minorilor), n ariile cercetate sunt cu 132% mai numeroase dect n ''ariile de control''.
Tinutul studiat: Garden Grove, California
Data: 12 septembrie 1991
Delictul: Infractiunile se nmulteau semnificativ din momentul initierii unei ''afaceri cu sex'' sau al lrgirii uneia deja existente ori din cauza amplasrii unui bar ntr-o vecintate. Cea mai mare crestere o nregistrau daunele ''grave'' (sesiune judectoreasc ''Partea I'', delicte: omucidere, viol, tlhrie, insult si amenintare fizic, spargere cu furt, hotie si furt de masin). Pe bulevardul Garden Grove, sapte ''afaceri cu sex'' nsemneaz 36% din totalul infractiunilor din ntreaga regiune. De exemplu: un bar deschis pe o distant de mai putin de 500 de picioare de la locul de desfsurare a unei ''afaceri cu sex'' si un delict grav pe o raz de 1000 de picioare de la locul de desfsurare ale acelei afaceri nfloritoare, conduce la o rat a infractionalittii de peste 300% n anul urmtor.
Situatia real: n numr zdrobitor, reclamanti de pretutindeni sustineau c existenta unei ''afaceri cu sex'' pe o raz de 200-500 de picioare fat de o proprietate comercial sau o resedint particular erodeaz valoarea propriettii. Cel mai mare impact l aveau asupra caselor locuite de o singur familie. Factorul principal invocat pentru deprecierea valorii propriettii a fost ascensiunea delictelor asociate cu afaceri ce au ca prim mobil sexul.
Sondaje asupra populatiei: 118 apeluri au constituit selectri cu totul aleatoare ale gospodriilor din vecintatea bulevardului Garden Grove. Consensul general a fost c ''afacerile cu sex'' de pe bulevardul Garden Grove constituiau o problem grav. Aproape 25% dintre persoanele intervievate locuiau pe o raz de 1000 de picioare de la punctul n care se desfsura o ''afacere cu sex''. Peste 21% din intervievati au avut, personal, din cauza acestor afaceri, probleme speciale cum ar fi: infractiunea, zgomotul, gunoaie si o anumit calitate a vietii n general. 80% declarau c ar vrea s se mute dac o astfel de activitate s-ar lansa n vecintatea lor, 60% spunnd c ''s-ar muta'' sau c ''exist posibilitatea de a se muta'' n aceast situatie. 85% sustineau atentionarea organelor orsenesti cu privire la desfsurarea ''afacerilor cu sex'', 78% plednd vehement pentru interzicerea acestui tip de activitate pe o raz de 500 de picioare a unui cartier de locuinte.
Tinutul studiat: Tucson, Arizona
Data: 1 mai 1990
Constatri: Politia a reperat o mare varietate a comportamentului sexual ilegal n cadrul tuturor ''afacerilor cu sex''. n principiu, n cadrul fiecreia dintre aceste activitti, angajatii au fost arestati pentru prostitutie sau spectacole obscene cu caracter sexual. Dansatorii erau, de obicei, prostituati, pe care, cu un anumit pret, clientii i puteau privi dnd reprezentatii live ale actului sexual. n cuprinsul ctorva afaceri, clientilor li se permitea s intre n cabine cu dansatorii si erau ncurajati s se dezbrace si s se masturbeze. Au fost gsiti dansatori minori, cea mai tnr fiind o fat de 15 ani. (Amnuntele prezentate de organele de politie n continuarea cercetrii nu pot fi redate, datorit monstruozittii sau scrbei pe care o provoac faptele consemnate)
Tinutul studiat: Austin, Texas
Data: 19 mai 1986
Delictul: Relatare de infractiuni cu mobil sexual cu 177% pn la 482% mai multe, n cei patru ani de cercetri, dect media de la oras. n dou din aceste arii cu ''afaceri cu sex'' rata era cu 66% mai ridicat dect n ariile studiate, fr afaceri de acest gen. Toate ''zonele de control'' aveau rate infractionale aproape de media din oras.
Starea real: 88% spuneau c o activitate orientat spre sex, n raza unui bloc dintr-o zon rezidential, scade valoarea locuintelor (33% spuneau c deprecierea general s-ar situa la cel putin 20%). Intervievatii declarau, de asemenea, c acest tip de afacere este un simbol al declinului ntregii vecintti, determinndu-i pe garanti s ezite n a fi de acord s finanteze n proportie de 90-95% majoritatea cererilor de cumprare de locuint. Ei afirmau c proprietatea comercial este, de asemenea, afectat negativ de asemenea afaceri.
Tinutul studiat: Seattle, Washington
Data: 24 martie 1989
Constatri: Numrul crescnd al crciumilor, asa cum rezult din reclamatiile cettenilor, incluznd apeluri telefonice, scrisori (de la indivizi si asociatii negustoresti) si cteva petitii cu sute de semnturi. Protestele enumerate reduc valoarea propriettii, cresc pretul de asigurare, teama de spargeri, vandalism, viol, insulte si amenintri fizice, droguri, prostitutie si, n general, teama de degradarea mediului. Raportul mentioneaz c patronii acestor baruri, cel mai adesea, nu locuiesc n vecintatea localurilor lor. Fr o identitate a comunittii, comportamentul uman nu se poate desfsura natural, neinhibat. Numrul n crestere al solicitrilor politiei pentru diverse evenimente, sirenele, larma traficului realizat de vehiculele politiei si ale salvrii nu determin o activitate sntoas si o atmosfer prielnic existentei gospodriilor sau a altor institutii.
Tinutul studiat: Cleveland, Ohio
Data: 24 august 1977
Constatri: n 1976, suprafetele studiate aproape si-au dublat numrul de jafuri, dar si orasele (40% pentru zone studiate, n comparatie cu 20,5% pentru alte arii de orase). ntr-un spatiu studiat cu cinci ''afaceri cu sex'' si 730 de oameni, existau 136 de jafuri. n cel mai mare spatiu orsenesc cercetat (13.587 oameni, nici o piat de desfacere pentru materiale pornografice), s-au produs numai 14 furturi. Dintre cele 3 zone cu cea mai ridicat predispozitie spre viol, n 2 existau ''afaceri cu sex'' si cea de-a treia era mrginit de o limit cu dou afaceri de acest tip. n aceste trei teritorii, existau 41 de violuri n 1976 (14 pe zon), aproximativ de 7 ori media de la oras de 2,4 violuri, la fiecare recensmnt zonal.
CONCLUZII:
Dup o recent cercetare a aparitiilor ''Data Processing Unit'' orice tip de infractiune, asa cum ne aminteste recensmntul zonal, indic o rat mai mare a delictului acolo unde piata pentru pornografie este admis legal.
Sondaje asupra populatiei: 118 apeluri au constituit selectri cu totul aleatoare ale gospodriilor din vecintatea bulevardului Garden Grove. Consensul general a fost c ''afacerile cu sex'' de pe bulevardul Garden Grove constituiau o problem grav. Aproape 25% dintre persoanele intervievate locuiau pe o raz de 1000 de picioare de la punctul n care se desfsura o ''afacere cu sex''. Peste 21% din intervievati au avut, personal, din cauza acestor afaceri, probleme speciale cum ar fi: infractiunea, zgomotul, gunoaie si o anumit calitate a vietii n general. 80% declarau c ar vrea s se mute dac o astfel de activitate s-ar lansa n vecintatea lor, 60% spunnd c ''s-ar muta'' sau c ''exist posibilitatea de a se muta'' n aceast situatie. 85% sustineau atentionarea organelor orsenesti cu privire la desfsurarea ''afacerilor cu sex'', 78% plednd vehement pentru interzicerea acestui tip de activitate pe o raz de 500 de picioare a unui cartier de locuinte.
Tinutul studiat: Tucson, Arizona
Data: 1 mai 1990
Constatri: Politia a reperat o mare varietate a comportamentului sexual ilegal n cadrul tuturor ''afacerilor cu sex''. n principiu, n cadrul fiecreia dintre aceste activitti, angajatii au fost arestati pentru prostitutie sau spectacole obscene cu caracter sexual. Dansatorii erau, de obicei, prostituati, pe care, cu un anumit pret, clientii i puteau privi dnd reprezentatii live ale actului sexual. n cuprinsul ctorva afaceri, clientilor li se permitea s intre n cabine cu dansatorii si erau ncurajati s se dezbrace si s se masturbeze. Au fost gsiti dansatori minori, cea mai tnr fiind o fat de 15 ani. (Amnuntele prezentate de organele de politie n continuarea cercetrii nu pot fi redate, datorit monstruozittii sau scrbei pe care o provoac faptele consemnate)
Tinutul studiat: Austin, Texas
Data: 19 mai 1986
Delictul: Relatare de infractiuni cu mobil sexual cu 177% pn la 482% mai multe, n cei patru ani de cercetri, dect media de la oras. n dou din aceste arii cu ''afaceri cu sex'' rata era cu 66% mai ridicat dect n ariile studiate, fr afaceri de acest gen. Toate ''zonele de control'' aveau rate infractionale aproape de media din oras.
Starea real: 88% spuneau c o activitate orientat spre sex, n raza unui bloc dintr-o zon rezidential, scade valoarea locuintelor (33% spuneau c deprecierea general s-ar situa la cel putin 20%). Intervievatii declarau, de asemenea, c acest tip de afacere este un simbol al declinului ntregii vecintti, determinndu-i pe garanti s ezite n a fi de acord s finanteze n proportie de 90-95% majoritatea cererilor de cumprare de locuint. Ei afirmau c proprietatea comercial este, de asemenea, afectat negativ de asemenea afaceri.
Tinutul studiat: Seattle, Washington
Data: 24 martie 1989
Constatri: Numrul crescnd al crciumilor, asa cum rezult din reclamatiile cettenilor, incluznd apeluri telefonice, scrisori (de la indivizi si asociatii negustoresti) si cteva petitii cu sute de semnturi. Protestele enumerate reduc valoarea propriettii, cresc pretul de asigurare, teama de spargeri, vandalism, viol, insulte si amenintri fizice, droguri, prostitutie si, n general, teama de degradarea mediului. Raportul mentioneaz c patronii acestor baruri, cel mai adesea, nu locuiesc n vecintatea localurilor lor. Fr o identitate a comunittii, comportamentul uman nu se poate desfsura natural, neinhibat. Numrul n crestere al solicitrilor politiei pentru diverse evenimente, sirenele, larma traficului realizat de vehiculele politiei si ale salvrii nu determin o activitate sntoas si o atmosfer prielnic existentei gospodriilor sau a altor institutii.
Tinutul studiat: Cleveland, Ohio
Data: 24 august 1977
Constatri: n 1976, suprafetele studiate aproape si-au dublat numrul de jafuri, dar si orasele (40% pentru zone studiate, n comparatie cu 20,5% pentru alte arii de orase). ntr-un spatiu studiat cu cinci ''afaceri cu sex'' si 730 de oameni, existau 136 de jafuri. n cel mai mare spatiu orsenesc cercetat (13.587 oameni, nici o piat de desfacere pentru materiale pornografice), s-au produs numai 14 furturi. Dintre cele 3 zone cu cea mai ridicat predispozitie spre viol, n 2 existau ''afaceri cu sex'' si cea de-a treia era mrginit de o limit cu dou afaceri de acest tip. n aceste trei teritorii, existau 41 de violuri n 1976 (14 pe zon), aproximativ de 7 ori media de la oras de 2,4 violuri, la fiecare recensmnt zonal.
CONCLUZII:
Dup o recent cercetare a aparitiilor ''Data Processing Unit'' orice tip de infractiune, asa cum ne aminteste recensmntul zonal, indic o rat mai mare a delictului acolo unde piata pentru pornografie este admis legal.
LEGALIZAREA BORDELURILOR NU ELIMINA PROSTITUTIA ILEGALA, CI DUCE LA DEZVOLTAREA EI
Deseori n mass-media romneasc au fost semnalate sechestrri, violuri, ucideri de prostituate. Descrise cu lux de amnunte, acestea au reusit s arate mizeria moral si fizic n care triesc majoritatea prostituatelor. Cu dibcie, diverse centre de influent ncearc s induc ideea c solutia tuturor problemelor generate de prostitutie este legalizarea acesteia, si nu combaterea ei prin diverse moduri.
Legalizarea bordelurilor nu elimin prostitutia ilegal si traficul de femei, ci doar duce la dezvoltarea fenomenului prostitutiei dndu-i-se acestuia o acoperire legal. La umbra bordelurilor prostitutia ilegal va prolifera. nssi activitatea din incinta bordelurilor va avea un caracter ilicit, plecnd de la evitarea pltii impozitelor, exploatarea violent a femeilor de ctre pesti si clienti, pn la realizarea unor materiale compromittoare pentru oamenii influenti, care pot fi folosite n actiuni de santaj. Vom reda, n cele ce urmeaz, cteva concluzii ale studiului Schimbri n societtile postcomuniste aflate n perioada de tranzitie, studiu realizat n anul 1998 de Donna M. Hughes, coordonatoare n educatie si cercetare a Coalitiei mpotriva traficului cu femei, o organizatie non-guvernamental care a elaborat o nou ''Conventie a Statelor Unite mpotriva exploatrii sexuale''.
Deseori n mass-media romneasc au fost semnalate sechestrri, violuri, ucideri de prostituate. Descrise cu lux de amnunte, acestea au reusit s arate mizeria moral si fizic n care triesc majoritatea prostituatelor. Cu dibcie, diverse centre de influent ncearc s induc ideea c solutia tuturor problemelor generate de prostitutie este legalizarea acesteia, si nu combaterea ei prin diverse moduri.
Legalizarea bordelurilor nu elimin prostitutia ilegal si traficul de femei, ci doar duce la dezvoltarea fenomenului prostitutiei dndu-i-se acestuia o acoperire legal. La umbra bordelurilor prostitutia ilegal va prolifera. nssi activitatea din incinta bordelurilor va avea un caracter ilicit, plecnd de la evitarea pltii impozitelor, exploatarea violent a femeilor de ctre pesti si clienti, pn la realizarea unor materiale compromittoare pentru oamenii influenti, care pot fi folosite n actiuni de santaj. Vom reda, n cele ce urmeaz, cteva concluzii ale studiului Schimbri n societtile postcomuniste aflate n perioada de tranzitie, studiu realizat n anul 1998 de Donna M. Hughes, coordonatoare n educatie si cercetare a Coalitiei mpotriva traficului cu femei, o organizatie non-guvernamental care a elaborat o nou ''Conventie a Statelor Unite mpotriva exploatrii sexuale''.
Legalizarea bordelurilor nu elimin violenta,
ci doar legitimeaz abuzurile
Clientul, care pentru o sum de bani devine pentru un timp dat stpn pe trupul femeii care se prostitueaz, va putea recurge la orice mijloc pentru a-si satisface plcerea bolnav. Acesta recurge de multe ori la molestri sau mutilri grave ale trupului femeii. Patronul ntotdeauna va nchide ochii fiind pltit pentru aceasta, iar femeia nu va avea cui reclama deoarece, ca si n cazul prostitutiei ilegale, se teme mai mult de patronul-peste dect se ncrede ntr-o politie ineficient si, de multe ori, corupt sau ntr-un act judectoresc greoi. Aceasta se va ntmpla mai cu seam n conditiile n care femeia ce se prostitueaz nu prezint credibilitate, avnd cel mai de jos statut social si fiind lipsit de bani sau de alte mijloace de existent.
n rzboiul peste-patron - verig a unui lant al traficului de influent - si prostituata, de cele mai multe ori bolnav sau singur si epuizat, ntotdeauna va birui primul.
Pentru a argumenta faptul c legalizarea prostitutiei nu schimb cu nimic violentele la care sunt supuse femeile vom aduce ca mrturie un fragment al studiului ''Prostitution in Five Countries: Violence and Post-Traumatic Stress Disorder'' de Melissa Farley, Isin Baral, Merab Kiremire and Ufuk Sezgin, realizat n anul 1996 n 5 tri ale lumii, din care n dou (Africa de Sud si Zambia) nu este legalizat prostitutia.
n majoritatea trilor, intervievarea oamenilor referitor la statutul legal al prostitutiei a fost periodic obstructionat de altii care controlau vietile lor, fie operatori de bordeluri (Turcia) sau pesti / prieteni ai fetelor (USA), ori femei n vrst angajate pentru a le pzi pe prostituate (Thailanda). Deci, recrutarea a fost n mod necesar oportunist, relativ la descoperirea si folosirea acelor locuri unde aceste persoane prostituate au iesit de sub supravegherea pestilor sau a patronilor lor. Comparatia rezultatelor din diverse tri sugereaz unele similitudini remarcabile, cu toate c n Thailanda, Turcia si statele americane n care s-au efectuat cercetrile, prostitutia este legalizat, iar n Zambia si n Africa de Sud prostitutia este ilegal.
Violenta a marcat vietile persoanelor prostituate din 5 tri (vezi tabelul urmtor). Deoarece nu toate au rspuns la fiecare ntrebare, numrul rspunsurilor pentru o ntrebare dat a variat. Mediind pe toate trile, 81% au raportat ca fiind amenintate fizic n prostitutie; 73% au fost atacate fizic n prostitutie si 68% au fost amenintate cu o arm.
O medie de 62% dintre persoanele care au rspuns n 5 tri au spus c au fost violate de cnd au intrat n prostitutie. Dintre cele care au fost violate, 46% au fost violate de mai mult de 5 ori. Dintre aceste 475 de persoane care au rspuns, 41% au raportat c au fost constrnse s practice pornografia si 46% au fcut pornografie de cnd sunt n prostitutie.
ci doar legitimeaz abuzurile
Clientul, care pentru o sum de bani devine pentru un timp dat stpn pe trupul femeii care se prostitueaz, va putea recurge la orice mijloc pentru a-si satisface plcerea bolnav. Acesta recurge de multe ori la molestri sau mutilri grave ale trupului femeii. Patronul ntotdeauna va nchide ochii fiind pltit pentru aceasta, iar femeia nu va avea cui reclama deoarece, ca si n cazul prostitutiei ilegale, se teme mai mult de patronul-peste dect se ncrede ntr-o politie ineficient si, de multe ori, corupt sau ntr-un act judectoresc greoi. Aceasta se va ntmpla mai cu seam n conditiile n care femeia ce se prostitueaz nu prezint credibilitate, avnd cel mai de jos statut social si fiind lipsit de bani sau de alte mijloace de existent.
n rzboiul peste-patron - verig a unui lant al traficului de influent - si prostituata, de cele mai multe ori bolnav sau singur si epuizat, ntotdeauna va birui primul.
Pentru a argumenta faptul c legalizarea prostitutiei nu schimb cu nimic violentele la care sunt supuse femeile vom aduce ca mrturie un fragment al studiului ''Prostitution in Five Countries: Violence and Post-Traumatic Stress Disorder'' de Melissa Farley, Isin Baral, Merab Kiremire and Ufuk Sezgin, realizat n anul 1996 n 5 tri ale lumii, din care n dou (Africa de Sud si Zambia) nu este legalizat prostitutia.
n majoritatea trilor, intervievarea oamenilor referitor la statutul legal al prostitutiei a fost periodic obstructionat de altii care controlau vietile lor, fie operatori de bordeluri (Turcia) sau pesti / prieteni ai fetelor (USA), ori femei n vrst angajate pentru a le pzi pe prostituate (Thailanda). Deci, recrutarea a fost n mod necesar oportunist, relativ la descoperirea si folosirea acelor locuri unde aceste persoane prostituate au iesit de sub supravegherea pestilor sau a patronilor lor. Comparatia rezultatelor din diverse tri sugereaz unele similitudini remarcabile, cu toate c n Thailanda, Turcia si statele americane n care s-au efectuat cercetrile, prostitutia este legalizat, iar n Zambia si n Africa de Sud prostitutia este ilegal.
Violenta a marcat vietile persoanelor prostituate din 5 tri (vezi tabelul urmtor). Deoarece nu toate au rspuns la fiecare ntrebare, numrul rspunsurilor pentru o ntrebare dat a variat. Mediind pe toate trile, 81% au raportat ca fiind amenintate fizic n prostitutie; 73% au fost atacate fizic n prostitutie si 68% au fost amenintate cu o arm.
O medie de 62% dintre persoanele care au rspuns n 5 tri au spus c au fost violate de cnd au intrat n prostitutie. Dintre cele care au fost violate, 46% au fost violate de mai mult de 5 ori. Dintre aceste 475 de persoane care au rspuns, 41% au raportat c au fost constrnse s practice pornografia si 46% au fcut pornografie de cnd sunt n prostitutie.
http://www.geocities.com/e_dumitrache/antip/images/5.gif
Din tabel rezult c n Turcia, unde prostitutia este legal, violenta ndreptat mpotriva femeilor este chiar mai mare dect n Africa de Sud, unde prostitutia este ilegal. n anul 1997, a existat o ncercare de legalizare a prostitutiei n Africa de Sud.
Faptul c legalizarea prostitutiei nu reduce violenta la care sunt supuse prostituatele rezult din studiul ''Efectele prostitutiei asupra snttii'' realizat de Janice G. Raymond, n dou regiuni ale Americii, unde prostitutia este legalizat. Janice G. Raymond este director executiv al ''Coalitiei mpotriva traficului cu femei''. Vom reda n continuare un fragment al acestui studiu:
''Studii nationale si internationale, proiecte de cercetri au nceput s trateze povara violentei asupra snttii femeii. Aceste proiecte si-au focalizat atentia pe consecintele asupra snttii femeilor care sunt btute si violate, asupra copiilor care au suferit abuzuri sexuale sau incesturi. Descriind efectele acestor forme de violent asupra snttii, aceste proiecte ncearc s scoat n evident violenta, violarea drepturilor omului si rul produs femeilor.
Un studiu din 1994 fcut cu 68 de femei din Minneapolis/St. Paul (unde prostitutia este legal), care s-au prostituat cel putin 6 luni, a evidentiat faptul c jumtate dintre ele au fost violate, iar 1/3 au suferit abuzuri fizice, de cel putin cteva ori pe an. 23% dintre cele violate au fost btute att de tare, nct au suferit rupturi osoase. Dou au fost btute pn ce au intrat n com. Pe deasupra, 90% din relatiile personale s-au soldat cu pierderi de sarcin, njunghieri, pierderea cunostintei si leziuni craniene.
Un alt efect fizic este reprezentat de sarcin si de avorturi. Mai mult de 2/3 dintre femeile participante la studiu au avut n jur de 3 sarcini n timpul practicrii prostitutiei, pe care nu le-au dus la termen. Alte efecte includ sindromul colonului iritabil, precum si o invalidare partial si permanent a acestuia.
Consecintele prostitutiei asupra snttii psihice, emotionale includ traume severe, stress, depresii, anxietate, autoadministrare de medicamente cu alcool, abuz de droguri si dezechilibre alimentare. Majoritatea celor intervievate au mrturisit c sunt dependente de droguri sau de alcool. Mai nou, prostituatele prezint riscul automutilrilor, suicidului si omuciderilor. 46% dintre femeile din studiul Minneapolis au avut un atentat de suicid si 19% au ncercat s se rneasc fizic printr-o alt metod.
Pe scurt, prostituatele sufer rupturi osoase, contuzii, BTS-uri, dureri pelviene cronice, stress extrem si traume ca si femeile btute, violate, si care au fost abuzate sexual. De fapt, pentru c prostituatele sunt subiectele tuturor acestor violente la un loc si pe o perioad ndelungat de timp face ca suferintele s fie resimtite mult mai intens si mai profund.'' (6)
Exemplele ar putea continua ns similitudinea rezultatelor, a cercetrilor ntreprinse n diferite zone ale globului, arat cu claritate c prostitutia legal sau ilegal ntretine o grav violentare fizic si psihic a femeii.
Din tabel rezult c n Turcia, unde prostitutia este legal, violenta ndreptat mpotriva femeilor este chiar mai mare dect n Africa de Sud, unde prostitutia este ilegal. n anul 1997, a existat o ncercare de legalizare a prostitutiei n Africa de Sud.
Faptul c legalizarea prostitutiei nu reduce violenta la care sunt supuse prostituatele rezult din studiul ''Efectele prostitutiei asupra snttii'' realizat de Janice G. Raymond, n dou regiuni ale Americii, unde prostitutia este legalizat. Janice G. Raymond este director executiv al ''Coalitiei mpotriva traficului cu femei''. Vom reda n continuare un fragment al acestui studiu:
''Studii nationale si internationale, proiecte de cercetri au nceput s trateze povara violentei asupra snttii femeii. Aceste proiecte si-au focalizat atentia pe consecintele asupra snttii femeilor care sunt btute si violate, asupra copiilor care au suferit abuzuri sexuale sau incesturi. Descriind efectele acestor forme de violent asupra snttii, aceste proiecte ncearc s scoat n evident violenta, violarea drepturilor omului si rul produs femeilor.
Un studiu din 1994 fcut cu 68 de femei din Minneapolis/St. Paul (unde prostitutia este legal), care s-au prostituat cel putin 6 luni, a evidentiat faptul c jumtate dintre ele au fost violate, iar 1/3 au suferit abuzuri fizice, de cel putin cteva ori pe an. 23% dintre cele violate au fost btute att de tare, nct au suferit rupturi osoase. Dou au fost btute pn ce au intrat n com. Pe deasupra, 90% din relatiile personale s-au soldat cu pierderi de sarcin, njunghieri, pierderea cunostintei si leziuni craniene.
Un alt efect fizic este reprezentat de sarcin si de avorturi. Mai mult de 2/3 dintre femeile participante la studiu au avut n jur de 3 sarcini n timpul practicrii prostitutiei, pe care nu le-au dus la termen. Alte efecte includ sindromul colonului iritabil, precum si o invalidare partial si permanent a acestuia.
Consecintele prostitutiei asupra snttii psihice, emotionale includ traume severe, stress, depresii, anxietate, autoadministrare de medicamente cu alcool, abuz de droguri si dezechilibre alimentare. Majoritatea celor intervievate au mrturisit c sunt dependente de droguri sau de alcool. Mai nou, prostituatele prezint riscul automutilrilor, suicidului si omuciderilor. 46% dintre femeile din studiul Minneapolis au avut un atentat de suicid si 19% au ncercat s se rneasc fizic printr-o alt metod.
Pe scurt, prostituatele sufer rupturi osoase, contuzii, BTS-uri, dureri pelviene cronice, stress extrem si traume ca si femeile btute, violate, si care au fost abuzate sexual. De fapt, pentru c prostituatele sunt subiectele tuturor acestor violente la un loc si pe o perioad ndelungat de timp face ca suferintele s fie resimtite mult mai intens si mai profund.'' (6)
Exemplele ar putea continua ns similitudinea rezultatelor, a cercetrilor ntreprinse n diferite zone ale globului, arat cu claritate c prostitutia legal sau ilegal ntretine o grav violentare fizic si psihic a femeii.
Legalizarea prostitutiei sau
Sclavagismul n epoca modern
Att timp ct femeile si copiii implicati n practica prostitutiei sunt cumprati si vnduti, detinuti contrar dorintei lor reale si exploatati pn la distrugerea lor biologic si psihologic, nu putem vorbi dect de o autentic relatie de exploatare de tipul stpn-sclav. (27). Fat de sclavagismul epocii primare, care avea, n cele mai multe cazuri, reglementri privind viata de familie sau un anumit respect al vietii private, intime, a sclavilor, sclavagismul modern al femeilor cumprate pentru prostitutie const prin excelent n exploatarea sexual, n interdictia de a avea o viat normal, de familie. n felul acesta sclavagismul modern este mult mai josnic, dar si mai ipocrit n contextul unei societti care vorbeste de drepturi si echitabilitate, care afirm libertatea persoanei si a optiunilor reglementnd, n acelasi timp, exploatarea sexual ca meserie.
Proxenetii controleaz, nrobesc, violeaz si posed femeile. Marea majoritate a copiilor si a femeilor n prostitutie ocup un statut de sclavi. Ei sunt cumprati si vnduti pentru sex si violent. Cumprarea sexului si a violentei este proprie prostitutiei si o caracteristic esential a acesteia este puterea pe care brbatii o detin asupra femeilor, materializarea acestei puteri. Delimiteaz o clas de femei si de copii disponibili incestului, violului, violentei si torturii. Clientului putin i pas dac o femeie consimte s se prostitueze sau a fost constrns s fac acest lucru. El obtine oricum ceea ce vrea. Putin i pas dac o posed n New -York sau n Bankok. Putin i pas dac are 12 ani sau 22. Nu are de ce s-i pese.
Aceasta este ceea ce proxenetii, clientii si chiar feministii vor s ne conving s denumim sex, expresia sexualittii feminine. n numele acestui sex, al sexualittii feminine, clientii provoac uneori moartea copiilor. n numele acestui sex, copiii nc imaturi sunt fotografiati nuzi pentru a stimula apetitul sexual al brbatilor. n numele acestui sex, brbati de 60 de ani tin pe genunchi fete de numai 14 ani. (8)
Sclavagismul n epoca modern
Att timp ct femeile si copiii implicati n practica prostitutiei sunt cumprati si vnduti, detinuti contrar dorintei lor reale si exploatati pn la distrugerea lor biologic si psihologic, nu putem vorbi dect de o autentic relatie de exploatare de tipul stpn-sclav. (27). Fat de sclavagismul epocii primare, care avea, n cele mai multe cazuri, reglementri privind viata de familie sau un anumit respect al vietii private, intime, a sclavilor, sclavagismul modern al femeilor cumprate pentru prostitutie const prin excelent n exploatarea sexual, n interdictia de a avea o viat normal, de familie. n felul acesta sclavagismul modern este mult mai josnic, dar si mai ipocrit n contextul unei societti care vorbeste de drepturi si echitabilitate, care afirm libertatea persoanei si a optiunilor reglementnd, n acelasi timp, exploatarea sexual ca meserie.
Proxenetii controleaz, nrobesc, violeaz si posed femeile. Marea majoritate a copiilor si a femeilor n prostitutie ocup un statut de sclavi. Ei sunt cumprati si vnduti pentru sex si violent. Cumprarea sexului si a violentei este proprie prostitutiei si o caracteristic esential a acesteia este puterea pe care brbatii o detin asupra femeilor, materializarea acestei puteri. Delimiteaz o clas de femei si de copii disponibili incestului, violului, violentei si torturii. Clientului putin i pas dac o femeie consimte s se prostitueze sau a fost constrns s fac acest lucru. El obtine oricum ceea ce vrea. Putin i pas dac o posed n New -York sau n Bankok. Putin i pas dac are 12 ani sau 22. Nu are de ce s-i pese.
Aceasta este ceea ce proxenetii, clientii si chiar feministii vor s ne conving s denumim sex, expresia sexualittii feminine. n numele acestui sex, al sexualittii feminine, clientii provoac uneori moartea copiilor. n numele acestui sex, copiii nc imaturi sunt fotografiati nuzi pentru a stimula apetitul sexual al brbatilor. n numele acestui sex, brbati de 60 de ani tin pe genunchi fete de numai 14 ani. (8)
Clientii bordelurilor ajung s trateze femeile ca pe niste prostituate
Poate cel mai grav lucru n chestiunea prostitutiei este c, prin posedarea femeii ca prostituat, prin folosirea ei ca obiect sexual, instrument de obtinere a plcerii, se produc grave mutatii n sufletul, n psihologia sau n mintea brbatilor. Acestia prin obisnuint si asociatie vor ajunge s transfere comportamentul pe care-l manifest n raport cu prostituatele ctre femeie n general. Aceasta va conduce la o mentalitate masculin dominat de ideea de posesiune, de valorizare a femeii si a raporturilor cu aceasta numai prin prisma sexului, sau oricum, lips de respect fat de aceasta. Nu poate fi considerat o ntmplare practica relatiilor sexuale caracterizate de aberatii, violent, chiar si n familie, relatii pe care brbatul ajunge s le impun femeii n numele iubirii lor. Nu este o ntmplare c stabilitatea familiilor n societatea modern este att de mic (pn la 70% este rata divortialittii n state ca: Franta, Germania sau Statele Unite); c femeile sunt, n general, tot mai mult nemultumite de comportamentul brbatului (sot sau prieten), care le priveste mai ales sub aspect sexual, si care, cnd se plictiseste sexual de ele, le neglijeaz sau chiar le prseste. Prostitutia ca institutie, reglementarea ei ca profesiune, nseamn un grav atentat la demnitatea femeii, mai ales n ceea ce nseamn raporturile ei cu brbatul. Se valideaz astfel ideea c femeia este n primul rnd un instrument de satisfacere a plcerii brbatului. Cnd spunem aceasta nu ne referim numai la femeia care se prostitueaz, ci la femeie n general.
Prin legiferarea exploatrii femeii ca prostituat nu se face dect s se sugereze si s se valideze la nivelul mentalittii sociale c femeia are ca functie satisfacerea sexual a brbatului. Aceast idee-fort, cu toate c nu este formulat, n contextul relatiilor interumane actioneaz n sensul crerii unor atitudini anormale ale brbatului n raport cu femeia. Femeile se vor mprti n dou clase. Unele, constatnd degradarea lor n raporturile cu brbatul, se vor segrega n asociatii feministe pentru sustinerea drepturilor femeii. Celelalte vor accepta acest tratament, uneori acceptnd chiar practicarea unor aberatii sexuale, pentru a-si putea pstra brbatul (sexul oral este doar una dintre ele), brbat care deja si-a schimbat mentalitatea n urma experientelor sexuale pe care le-a avut cu prostituatele din bordeluri. Nici brbatul nu va scpa din aceast capcan a sexului liber, el devenind un adevrat handicapat, incapabil s aib o relatie sincer, curat, nedominat de fantasme sexuale cu femeia din fata sa, coleg de serviciu, prieten sau sotie. Dac relatia sa de dragoste se va reduce la ineditul unei experiente sexuale (de multe ori degradant prin perversitatea ei), atunci relatia sa cu femeia de care se va ndrgosti va fi valorizat din aceast perspectiv. Pe termen lung, un asemenea criteriu este dizolvant pentru orice relatie intim ntre doi oameni care se iubesc.
Dac exist o categorie de femei ''disponibile'' pentru profitul si plcerea brbatilor, acest lucru nu face ca celelalte femei s fie protejate, ferite de hrtuire, violent, viol, tortur si crim. Si stiti de ce ? Pentru c brbatii le vor trata pe femei ca pe niste prostituate. Ei vor hrtui, poseda sau violenta femei pentru c pot face acest lucru. Nici o femeie sau o categorie aparte de femei nu este scutit. Nu pierdeti din vedere faptul c violenta mpotriva unui anumit grup ncurajeaz violenta mpotriva altora.(8)
CONCLUZII:
Tinnd cont de cele spuse mai sus, legiferarea prostitutiei nu poate nsemna dect legiferarea nedrepttii sociale, a violentei, a abuzului si exploatrii sexuale, a nclcrii demnittii umane; legiferarea crimei, a uciderii sufletului si a trupului, a unor fete care nu au dect vina nedrepttirii lor de ctre o societate bolnav.
Aceste fete care ajung mai trziu s fie stigmatizate ca prostituate au avut, nainte de invadarea rului n viata lor, o copilrie, gingsia unui suflet tnr care cu bucurie si cu mirare privea lumea si viata. Au fost asemenea cu fiicele si cu surorile noastre.
Am putea oare s acceptm ca surorile sau fiicele noastre s practice vreodat meseria de prostituat?
Dac ntrebarea ne jigneste, atunci trebuie s recunoastem c, validnd prostitutia ca meserie, nu facem dect un act de nedreptate, considernd femeile care practic prostitutia ca fiinte de rangul al doilea; fete ce apartin unei lumi subumane, vrednice de dispretuit, de exploatat si de folosit ca o marf sau instrument de satisfacere a plcerii brbatilor.
Statul, ca si oamenii care valideaz prostitutia ca meserie, nu pot fi numiti nici crestini si nici mcar produsul unei civilizatii a dreptului si a echitabilittii, ci doar garanti ai ipocriziei, ai violentei, ai nclcrii drepturilor celor mai elementare si a demnittii umane.
Poate cel mai grav lucru n chestiunea prostitutiei este c, prin posedarea femeii ca prostituat, prin folosirea ei ca obiect sexual, instrument de obtinere a plcerii, se produc grave mutatii n sufletul, n psihologia sau n mintea brbatilor. Acestia prin obisnuint si asociatie vor ajunge s transfere comportamentul pe care-l manifest n raport cu prostituatele ctre femeie n general. Aceasta va conduce la o mentalitate masculin dominat de ideea de posesiune, de valorizare a femeii si a raporturilor cu aceasta numai prin prisma sexului, sau oricum, lips de respect fat de aceasta. Nu poate fi considerat o ntmplare practica relatiilor sexuale caracterizate de aberatii, violent, chiar si n familie, relatii pe care brbatul ajunge s le impun femeii n numele iubirii lor. Nu este o ntmplare c stabilitatea familiilor n societatea modern este att de mic (pn la 70% este rata divortialittii n state ca: Franta, Germania sau Statele Unite); c femeile sunt, n general, tot mai mult nemultumite de comportamentul brbatului (sot sau prieten), care le priveste mai ales sub aspect sexual, si care, cnd se plictiseste sexual de ele, le neglijeaz sau chiar le prseste. Prostitutia ca institutie, reglementarea ei ca profesiune, nseamn un grav atentat la demnitatea femeii, mai ales n ceea ce nseamn raporturile ei cu brbatul. Se valideaz astfel ideea c femeia este n primul rnd un instrument de satisfacere a plcerii brbatului. Cnd spunem aceasta nu ne referim numai la femeia care se prostitueaz, ci la femeie n general.
Prin legiferarea exploatrii femeii ca prostituat nu se face dect s se sugereze si s se valideze la nivelul mentalittii sociale c femeia are ca functie satisfacerea sexual a brbatului. Aceast idee-fort, cu toate c nu este formulat, n contextul relatiilor interumane actioneaz n sensul crerii unor atitudini anormale ale brbatului n raport cu femeia. Femeile se vor mprti n dou clase. Unele, constatnd degradarea lor n raporturile cu brbatul, se vor segrega n asociatii feministe pentru sustinerea drepturilor femeii. Celelalte vor accepta acest tratament, uneori acceptnd chiar practicarea unor aberatii sexuale, pentru a-si putea pstra brbatul (sexul oral este doar una dintre ele), brbat care deja si-a schimbat mentalitatea n urma experientelor sexuale pe care le-a avut cu prostituatele din bordeluri. Nici brbatul nu va scpa din aceast capcan a sexului liber, el devenind un adevrat handicapat, incapabil s aib o relatie sincer, curat, nedominat de fantasme sexuale cu femeia din fata sa, coleg de serviciu, prieten sau sotie. Dac relatia sa de dragoste se va reduce la ineditul unei experiente sexuale (de multe ori degradant prin perversitatea ei), atunci relatia sa cu femeia de care se va ndrgosti va fi valorizat din aceast perspectiv. Pe termen lung, un asemenea criteriu este dizolvant pentru orice relatie intim ntre doi oameni care se iubesc.
Dac exist o categorie de femei ''disponibile'' pentru profitul si plcerea brbatilor, acest lucru nu face ca celelalte femei s fie protejate, ferite de hrtuire, violent, viol, tortur si crim. Si stiti de ce ? Pentru c brbatii le vor trata pe femei ca pe niste prostituate. Ei vor hrtui, poseda sau violenta femei pentru c pot face acest lucru. Nici o femeie sau o categorie aparte de femei nu este scutit. Nu pierdeti din vedere faptul c violenta mpotriva unui anumit grup ncurajeaz violenta mpotriva altora.(8)
CONCLUZII:
Tinnd cont de cele spuse mai sus, legiferarea prostitutiei nu poate nsemna dect legiferarea nedrepttii sociale, a violentei, a abuzului si exploatrii sexuale, a nclcrii demnittii umane; legiferarea crimei, a uciderii sufletului si a trupului, a unor fete care nu au dect vina nedrepttirii lor de ctre o societate bolnav.
Aceste fete care ajung mai trziu s fie stigmatizate ca prostituate au avut, nainte de invadarea rului n viata lor, o copilrie, gingsia unui suflet tnr care cu bucurie si cu mirare privea lumea si viata. Au fost asemenea cu fiicele si cu surorile noastre.
Am putea oare s acceptm ca surorile sau fiicele noastre s practice vreodat meseria de prostituat?
Dac ntrebarea ne jigneste, atunci trebuie s recunoastem c, validnd prostitutia ca meserie, nu facem dect un act de nedreptate, considernd femeile care practic prostitutia ca fiinte de rangul al doilea; fete ce apartin unei lumi subumane, vrednice de dispretuit, de exploatat si de folosit ca o marf sau instrument de satisfacere a plcerii brbatilor.
Statul, ca si oamenii care valideaz prostitutia ca meserie, nu pot fi numiti nici crestini si nici mcar produsul unei civilizatii a dreptului si a echitabilittii, ci doar garanti ai ipocriziei, ai violentei, ai nclcrii drepturilor celor mai elementare si a demnittii umane.
Impozitul pe prostitutie si costurile sociale ale acesteia
Unul din motivele legalizrii prostitutiei este si acela al impozitelor care vor umple vistieriile statului. S-au nceput s se poarte n mass-media chiar si discutii privitoare la sensul pe care ar trebui s l ia acesti bani. Totul nu este dect o mare minciun, ce caracterizeaz de altfel ntreaga campanie de sustinere a legalizrii prostitutiei.
n primul rnd, este improbabil c statul va avea capacitatea de a percepe impozitele potrivit volumului activittii din bordeluri. Care client, brbat cu o anumit pozitie social, va accepta s i se taie chitant? Sau cum va putea fi urmrit si gestionat activitatea prostituatelor care, prin natura ei, este ascuns si secret. Exist oare astzi, n Romnia, o politie att de competent si incoruptibil nct s poat supraveghea si controla o afacere profitabil si ilicit prin natura ei?
n al doilea rnd, statul va cheltui imense sume de bani pentru lupta mpotriva infractionalittii pe care o aduc bordelurile n snul societtii (afaceri murdare, droguri, trafic de influent si femei etc.). De asemenea, statul va cheltui n plus pentru medicalizarea celor care s-au mbolnvit n urma proliferrii bolilor sexuale si pentru resocializarea femeilor care vor prsi sistemul prostitutiei.
Cine va cstiga oare banii rezultati din aceast adevrat industrie a sexului care se doreste astzi legalizat n Parlamentul Romniei? Este vorba, mai nti, de patronii bordelurilor, pestii, si cei din asa-zisa lume interlop. O alt parte a banilor, nu nesemnificativ, va ajunge n buzunarele oamenilor politici corupti, a structurilor de putere care trebuie s asigure siguranta si linistea desfsurrii activittilor ilegale (trafic de femei, consum de droguri, realizarea de materiale pornografice sau destinate santajului etc.) ce nsotesc functionarea bordelurilor. Att politistii, medicii sau cei ndrituiti prin lege s asigure un control al functionrii bordelurilor vor avea partea lor.
Unul din motivele legalizrii prostitutiei este si acela al impozitelor care vor umple vistieriile statului. S-au nceput s se poarte n mass-media chiar si discutii privitoare la sensul pe care ar trebui s l ia acesti bani. Totul nu este dect o mare minciun, ce caracterizeaz de altfel ntreaga campanie de sustinere a legalizrii prostitutiei.
n primul rnd, este improbabil c statul va avea capacitatea de a percepe impozitele potrivit volumului activittii din bordeluri. Care client, brbat cu o anumit pozitie social, va accepta s i se taie chitant? Sau cum va putea fi urmrit si gestionat activitatea prostituatelor care, prin natura ei, este ascuns si secret. Exist oare astzi, n Romnia, o politie att de competent si incoruptibil nct s poat supraveghea si controla o afacere profitabil si ilicit prin natura ei?
n al doilea rnd, statul va cheltui imense sume de bani pentru lupta mpotriva infractionalittii pe care o aduc bordelurile n snul societtii (afaceri murdare, droguri, trafic de influent si femei etc.). De asemenea, statul va cheltui n plus pentru medicalizarea celor care s-au mbolnvit n urma proliferrii bolilor sexuale si pentru resocializarea femeilor care vor prsi sistemul prostitutiei.
Cine va cstiga oare banii rezultati din aceast adevrat industrie a sexului care se doreste astzi legalizat n Parlamentul Romniei? Este vorba, mai nti, de patronii bordelurilor, pestii, si cei din asa-zisa lume interlop. O alt parte a banilor, nu nesemnificativ, va ajunge n buzunarele oamenilor politici corupti, a structurilor de putere care trebuie s asigure siguranta si linistea desfsurrii activittilor ilegale (trafic de femei, consum de droguri, realizarea de materiale pornografice sau destinate santajului etc.) ce nsotesc functionarea bordelurilor. Att politistii, medicii sau cei ndrituiti prin lege s asigure un control al functionrii bordelurilor vor avea partea lor.
ATENTAT MPOTRIVA FAMILIEI
Legalizarea prostitutiei nseamn crearea si statuarea n societate a unei noi institutii, care prin nssi natura ei, se afl n opozitie sau n conflict de interese cu aceea a familiei. Fundamentul nasterii si continuittii unei vieti de familie este dragostea care se mplineste n relatia trupeasc intim dintre soti. n acest context fidelitatea relatiei trupesti dintre brbat si femeie n viata de familie reprezint conditia fundamental a existentei familiei. Infidelitatea brbatului (n conditiile n care acesta apeleaz la serviciile bordelului) genereaz imediat tensiuni mari n familie provocnd n multe cazuri si infidelitatea femeii. Rezultatul unui asemenea comportament al satisfacerii sexuale n afara cstoriei reprezint principala cauz a divortului astzi. O astfel de familie chiar dac va mai rezista un timp oarecare din motive financiare sau de convenient social, viata ei va fi caracterizat de certuri, tensiune si chiar violent, o existent total neprielnic nasterii de copii sau educrii acestora. Este cunoscut de altfel c cei mai multi dintre adolescentii de mai trziu, care prezint probleme comportamentale sau desocializare, provin din astfel de familii.
Cercetrile arat de asemenea c relatiile sexuale din afara familiei departe de a oferi echilibrul brbatului, l conduc la o stare de irascibilitate, de tensiune cu propria sotie. Raportul brbatului cu femeia prostituat tipic pentru relatia stpn-sclav, atta timp ct brbatul devine stpn pentru o sum de bani asupra trupului femeii care se prostitueaz (27), are urmri negative asupra mentalittii brbatului care prin asociatie si obisnuint poate s-si piard cel putin respectul, dac nu chiar mai mult, s aplice acelasi tip de raport de posesiune si fat de propria sotie. De asemenea, experimentele sexuale pe care le va avea brbatul cu femeia ce se prostitueaz (femeie folosit numai pentru producerea plcerii), relatii perverse de multe ori, vor influenta profund psihicul brbatului care poate ajunge s cear sotiei s practice acelasi tip de relatii sexuale perverse, umilitoare pentru femeie prin nssi natura lor, relatii care vor deveni izvor de tensiune si chiar de desprtire.
Asa cum se arat n diverse studii (vezi materialul din aceast brosur, semnat de Dr. Pavel Chiril) brbatii care frecventeaz bordelurile indiferent c acestea sunt legale sau ilegale, c folosesc sau nu mijloace protective, se contamineaz n timp cu diferite boli sexuale. Acestea aduse sotiei vor putea s provoace att infertilitatea acesteia, ct si o situatie conflictual de criz familial sau divort.
Pentru tineri efectele educationale ale legiferrii prostitutiei sunt dezastruoase. Odat legalizate bordelurile, acestea vor deveni principalele centre de educatie sexual a tinerilor. Ce poate nvta un tnr de la o femeie care se prostitueaz, care consum alcool sau droguri, despre unicitatea relatiei trupesti, despre respectul, dragostea, tandretea care ar trebui s caracterizeze relatia trupeasc dintre sot si sotie? Numai vorbim de faptul c bordelul institutionalizat, deci validat prin lege ca normalitate, va reprezenta totdeauna un ''serviciu sexual'' alternativ pentru relatia cu propria sotie.
La afirmatia c legalizarea bordelurilor nu schimb cu nimic situatia privind frecventa raporturilor sexuale ale brbatilor cu prostituatele sau ponderea brbatilor care apeleaz la aceste servicii, ci doar mbuntteste conditiile medicale ale desfsurrii acestor relatii, trebuie s precizm urmtoarele: n Olanda dup legalizarea bordelurilor fenomenul prostitutiei a luat amploare (vezi Donna M. Hughes, ''Would legalization'') n sensul cresterii ponderii brbatilor care frecventeaz bordelurile datorit falsei imagini a sigurantei medicalizrii. n Franta (vezi Alain Sotto n ''Psyhologie'' Nr. 53) unde prostitutia este legalizat, un brbat din trei a frecventat sau frecventeaz bordelul. n aceeasi tar ns, familia trece printr-o urias criz caracterizat de numrul mare de divorturi (70% din totalul familiilor care se formeaz) si de asemenea prin numrul mare de copii institutionalizati (unul din patru copii nscuti). n prezent se poart discutii pentru trecerea prostitutiei n ilegalitate, ns fenomenul a luat o asemenea amploare nct este putin probabil ca aceast msur s mai dea rezultate cel putin pentru actuala generatie.
Prin natura sa bordelul prosper atunci cnd tot mai multi brbati din societate apeleaz la serviciile acestuia. Aceasta nseamn c institutia bordelului prosper atunci cnd tot mai multe familii se vor afla n criza pricinuit de infidelitatea brbatului. n felul acesta proliferarea industriei sexului nseamn regresul vietii de familie n societate, sau disolutia acestei institutii a familiei care de altfel este considerat fundamental pentru sntatea biologic si psihologic a unei natiuni. Criza familiei ntr-o societate nseamn copii institutionalizati, sau crescuti doar de un printe, tineri lipsiti de cldura unui cmin, de stabilitatea unei educatii sntoase, aflati n deriv existential (drog, alcool etc.), esecul existential al celor marcati de divort etc.
Legalizarea prostitutiei nseamn crearea si statuarea n societate a unei noi institutii, care prin nssi natura ei, se afl n opozitie sau n conflict de interese cu aceea a familiei. Fundamentul nasterii si continuittii unei vieti de familie este dragostea care se mplineste n relatia trupeasc intim dintre soti. n acest context fidelitatea relatiei trupesti dintre brbat si femeie n viata de familie reprezint conditia fundamental a existentei familiei. Infidelitatea brbatului (n conditiile n care acesta apeleaz la serviciile bordelului) genereaz imediat tensiuni mari n familie provocnd n multe cazuri si infidelitatea femeii. Rezultatul unui asemenea comportament al satisfacerii sexuale n afara cstoriei reprezint principala cauz a divortului astzi. O astfel de familie chiar dac va mai rezista un timp oarecare din motive financiare sau de convenient social, viata ei va fi caracterizat de certuri, tensiune si chiar violent, o existent total neprielnic nasterii de copii sau educrii acestora. Este cunoscut de altfel c cei mai multi dintre adolescentii de mai trziu, care prezint probleme comportamentale sau desocializare, provin din astfel de familii.
Cercetrile arat de asemenea c relatiile sexuale din afara familiei departe de a oferi echilibrul brbatului, l conduc la o stare de irascibilitate, de tensiune cu propria sotie. Raportul brbatului cu femeia prostituat tipic pentru relatia stpn-sclav, atta timp ct brbatul devine stpn pentru o sum de bani asupra trupului femeii care se prostitueaz (27), are urmri negative asupra mentalittii brbatului care prin asociatie si obisnuint poate s-si piard cel putin respectul, dac nu chiar mai mult, s aplice acelasi tip de raport de posesiune si fat de propria sotie. De asemenea, experimentele sexuale pe care le va avea brbatul cu femeia ce se prostitueaz (femeie folosit numai pentru producerea plcerii), relatii perverse de multe ori, vor influenta profund psihicul brbatului care poate ajunge s cear sotiei s practice acelasi tip de relatii sexuale perverse, umilitoare pentru femeie prin nssi natura lor, relatii care vor deveni izvor de tensiune si chiar de desprtire.
Asa cum se arat n diverse studii (vezi materialul din aceast brosur, semnat de Dr. Pavel Chiril) brbatii care frecventeaz bordelurile indiferent c acestea sunt legale sau ilegale, c folosesc sau nu mijloace protective, se contamineaz n timp cu diferite boli sexuale. Acestea aduse sotiei vor putea s provoace att infertilitatea acesteia, ct si o situatie conflictual de criz familial sau divort.
Pentru tineri efectele educationale ale legiferrii prostitutiei sunt dezastruoase. Odat legalizate bordelurile, acestea vor deveni principalele centre de educatie sexual a tinerilor. Ce poate nvta un tnr de la o femeie care se prostitueaz, care consum alcool sau droguri, despre unicitatea relatiei trupesti, despre respectul, dragostea, tandretea care ar trebui s caracterizeze relatia trupeasc dintre sot si sotie? Numai vorbim de faptul c bordelul institutionalizat, deci validat prin lege ca normalitate, va reprezenta totdeauna un ''serviciu sexual'' alternativ pentru relatia cu propria sotie.
La afirmatia c legalizarea bordelurilor nu schimb cu nimic situatia privind frecventa raporturilor sexuale ale brbatilor cu prostituatele sau ponderea brbatilor care apeleaz la aceste servicii, ci doar mbuntteste conditiile medicale ale desfsurrii acestor relatii, trebuie s precizm urmtoarele: n Olanda dup legalizarea bordelurilor fenomenul prostitutiei a luat amploare (vezi Donna M. Hughes, ''Would legalization'') n sensul cresterii ponderii brbatilor care frecventeaz bordelurile datorit falsei imagini a sigurantei medicalizrii. n Franta (vezi Alain Sotto n ''Psyhologie'' Nr. 53) unde prostitutia este legalizat, un brbat din trei a frecventat sau frecventeaz bordelul. n aceeasi tar ns, familia trece printr-o urias criz caracterizat de numrul mare de divorturi (70% din totalul familiilor care se formeaz) si de asemenea prin numrul mare de copii institutionalizati (unul din patru copii nscuti). n prezent se poart discutii pentru trecerea prostitutiei n ilegalitate, ns fenomenul a luat o asemenea amploare nct este putin probabil ca aceast msur s mai dea rezultate cel putin pentru actuala generatie.
Prin natura sa bordelul prosper atunci cnd tot mai multi brbati din societate apeleaz la serviciile acestuia. Aceasta nseamn c institutia bordelului prosper atunci cnd tot mai multe familii se vor afla n criza pricinuit de infidelitatea brbatului. n felul acesta proliferarea industriei sexului nseamn regresul vietii de familie n societate, sau disolutia acestei institutii a familiei care de altfel este considerat fundamental pentru sntatea biologic si psihologic a unei natiuni. Criza familiei ntr-o societate nseamn copii institutionalizati, sau crescuti doar de un printe, tineri lipsiti de cldura unui cmin, de stabilitatea unei educatii sntoase, aflati n deriv existential (drog, alcool etc.), esecul existential al celor marcati de divort etc.
Nu exist valoare pozitiv n viata societtii care s nu fie cultivat sau promovat de familie, n acelasi timp se poate afirma c nu exist valoare negativ antisocial pe care cultura bordelului s nu o sustin. n acest context legiferarea institutiei bordelului constituie una dintre cele mai perfide si eficace strategii pentru a submina existenta unui stat, a intereselor sale fundamentale. Votarea unei asemenea legi nu poate fi vzut dect ca mrturie a degradrii morale sau ca un act de nalt iresponsabilitate politic, de coruptie sau de trdare a intereselor unei natiuni.
CONCLUZII FINALE
Pretinznd c limiteaz fenomenul, n realitate legea proiecteaz un experiment ale crui consecinte vor scpa de sub control:
I. Consecinte morale ce privesc ntreaga societate antrenate de fenomenul prostitutiei legalizate:
1. Proliferarea bolilor cu transmitere sexual, n special SIDA. Din datele de mai sus rezult c ponderea bolnavilor de SIDA din America si Europa de Vest este de douzeci respectiv de zece ori mai mare dect a bolnavilor de SIDA din Romnia. Stiind c prostitutia constituie principalul factor de transmitere a boli SIDA, atunci cu sigurant n urmtori anii cazurile de SIDA se vor nmulti. Acesta cu att mai mult cu ct o dat cu legalizarea prostitutiei va creste turismul sexual n Romnia. n acest caz, factorii de mbolnvire a populatiei cu SIDA vor creste, boala fiind importat din Occident prin turisti si transmis populatiei prin prostituate.
2.Dezvoltarea fenomenului infractionar; conform studiilor realizate n diferite zone ale lumii unde prostitutia s-a legalizat, n zona n care este amplasat bordelul fenomenul infractionar va creste cu de la 20% pn la 1000% (o mie!), n functie de natura infractiunii. Astfel, se observ cresterea incidentei abuzurilor sexuale, violuri, molestri, omucidere, insulte, amenintare fizic, spargere cu furt, hotie si furt de masin;
3.Amplificarea traficului de femei si a turismului sexual; imaginea Romniei va fi usor asociat prostitutiei, n conditiile unei oferte deosebit de atrgtoare pentru amatorii de sex din Occident (preturi mici, datorate srciei; femei frumoase si nc sntoase pe care poporul romn le va oferi spre exploatare sexual strinilor prin legalizarea prostitutiei).
4.Degradarea atitudinii brbatilor fat de femei: Poate cel mai grav lucru n chestiunea prostitutiei este c, prin posedarea femeii ca prostituat, prin folosirea ei ca obiect sexual, instrument de obtinere a plcerii, se produc grave mutatii n sufletul, n psihologia sau n mintea brbatilor. Acestia prin obisnuint si asociatie vor ajunge s transfere comportamentul pe care-l manifest n raport cu prostituatele ctre femeie n general. Aceasta va conduce la o mentalitate masculin dominat de ideea de posesiune, de valorizare a femeii si a raporturilor cu aceasta numai prin prisma sexului, sau oricum, lips de respect fat de aceasta.
5.Degradarea relatiilor din cuplu; Nu poate fi considerat o ntmplare practica relatiilor sexuale caracterizate de aberatii si violent, chiar si n familie, relatii pe care brbatul ajunge s le impun femeii n numele iubirii lor. Nu este o ntmplare c stabilitatea familiilor n societatea modern este att de mic (pn la 70% este rata divortialittii n state ca: Franta, Germania sau Statele Unite); c femeile sunt, n general, tot mai mult nemultumite de comportamentul brbatului (sot sau prieten), care le priveste mai ales sub aspect sexual, si care, cnd se plictiseste sexual de ele, le neglijeaz sau chiar le prseste.
6.Crearea de oportunitti ''legale'' pentru recrutarea permanent n prostitutie a noi si noi tinere.
7.Crearea de oportunitti ''legale'' pentru noi si noi ''clienti'' care n conditiile prostitutiei ilegale nu ar recurge la servicii de acest tip. Acestia vor deveni ''clienti permanenti'' ceea ce va duce la destrmarea relatiei lor conjugale, la separarea sotilor si chiar la divort de pe urma cruia vor avea de suferit foarte mult inclusiv copiii.
II. Consecinte care privesc persoanele care se prostitueaz
1.Legea pretinde c prostitutia se desfsoar n ''conditii igienice si discrete'' n realitate prin legea prostitutiei persoanele respective nu sunt protejate ci dimpotriv le sunt refuzate cele mai elementare drepturi ale omului. Banii pe care i cstig nu valoreaz nimic ct vreme persoanele care se prostitueaz sunt lipsite de dreptul de a-si proiecta o viat normal ca toti ceilalti semeni ai lor. Este o form de discriminare si de excludere nepermis pentru un stat democratic.
2.Legea stabileste teoretic c modul de viat pe care l duce o angajat a unui bordel este normal, mbrcnd n cuvinte alese faptul c aplic standarde diferite de raportare pentru persoanele care se prostitueaz si pe care nsusi numele prostituate le stigmatizeaz si le elimin astfel din societate. n toate societtile si din totdeauna au existat prostituate, dar n toate societtile ele nu fac parte din societate ci din marginea sau subnivelele societtii; chiar cei care le ''folosesc'' nu dau ''doi bani'' pe ele si le privesc cu cel mai mare dispret, ca pe cel mai nedemn lucru din societate.
3.n formularea ipocrit din textul legii ''clientul'' apeleaz la serviciile ''localurilor intime'' ''pentru a ntretine raporturi sexuale normale''. n realitate toat lumea stie c nimeni nu merge la bordel pentru a ntretine relatii sexuale normale. Abuzurile de tot felul, violul, violenta nu doar traumatizeaz definitiv (reeduc) persoanele care se prostitueaz, dar devine o a doua lor natur, pe care o triesc zi de zi, iar societatea accept si legifereaz acest ''mod de viat'' ca pe un mod de viat alternativ.
CONCLUZII FINALE
Pretinznd c limiteaz fenomenul, n realitate legea proiecteaz un experiment ale crui consecinte vor scpa de sub control:
I. Consecinte morale ce privesc ntreaga societate antrenate de fenomenul prostitutiei legalizate:
1. Proliferarea bolilor cu transmitere sexual, n special SIDA. Din datele de mai sus rezult c ponderea bolnavilor de SIDA din America si Europa de Vest este de douzeci respectiv de zece ori mai mare dect a bolnavilor de SIDA din Romnia. Stiind c prostitutia constituie principalul factor de transmitere a boli SIDA, atunci cu sigurant n urmtori anii cazurile de SIDA se vor nmulti. Acesta cu att mai mult cu ct o dat cu legalizarea prostitutiei va creste turismul sexual n Romnia. n acest caz, factorii de mbolnvire a populatiei cu SIDA vor creste, boala fiind importat din Occident prin turisti si transmis populatiei prin prostituate.
2.Dezvoltarea fenomenului infractionar; conform studiilor realizate n diferite zone ale lumii unde prostitutia s-a legalizat, n zona n care este amplasat bordelul fenomenul infractionar va creste cu de la 20% pn la 1000% (o mie!), n functie de natura infractiunii. Astfel, se observ cresterea incidentei abuzurilor sexuale, violuri, molestri, omucidere, insulte, amenintare fizic, spargere cu furt, hotie si furt de masin;
3.Amplificarea traficului de femei si a turismului sexual; imaginea Romniei va fi usor asociat prostitutiei, n conditiile unei oferte deosebit de atrgtoare pentru amatorii de sex din Occident (preturi mici, datorate srciei; femei frumoase si nc sntoase pe care poporul romn le va oferi spre exploatare sexual strinilor prin legalizarea prostitutiei).
4.Degradarea atitudinii brbatilor fat de femei: Poate cel mai grav lucru n chestiunea prostitutiei este c, prin posedarea femeii ca prostituat, prin folosirea ei ca obiect sexual, instrument de obtinere a plcerii, se produc grave mutatii n sufletul, n psihologia sau n mintea brbatilor. Acestia prin obisnuint si asociatie vor ajunge s transfere comportamentul pe care-l manifest n raport cu prostituatele ctre femeie n general. Aceasta va conduce la o mentalitate masculin dominat de ideea de posesiune, de valorizare a femeii si a raporturilor cu aceasta numai prin prisma sexului, sau oricum, lips de respect fat de aceasta.
5.Degradarea relatiilor din cuplu; Nu poate fi considerat o ntmplare practica relatiilor sexuale caracterizate de aberatii si violent, chiar si n familie, relatii pe care brbatul ajunge s le impun femeii n numele iubirii lor. Nu este o ntmplare c stabilitatea familiilor n societatea modern este att de mic (pn la 70% este rata divortialittii n state ca: Franta, Germania sau Statele Unite); c femeile sunt, n general, tot mai mult nemultumite de comportamentul brbatului (sot sau prieten), care le priveste mai ales sub aspect sexual, si care, cnd se plictiseste sexual de ele, le neglijeaz sau chiar le prseste.
6.Crearea de oportunitti ''legale'' pentru recrutarea permanent n prostitutie a noi si noi tinere.
7.Crearea de oportunitti ''legale'' pentru noi si noi ''clienti'' care n conditiile prostitutiei ilegale nu ar recurge la servicii de acest tip. Acestia vor deveni ''clienti permanenti'' ceea ce va duce la destrmarea relatiei lor conjugale, la separarea sotilor si chiar la divort de pe urma cruia vor avea de suferit foarte mult inclusiv copiii.
II. Consecinte care privesc persoanele care se prostitueaz
1.Legea pretinde c prostitutia se desfsoar n ''conditii igienice si discrete'' n realitate prin legea prostitutiei persoanele respective nu sunt protejate ci dimpotriv le sunt refuzate cele mai elementare drepturi ale omului. Banii pe care i cstig nu valoreaz nimic ct vreme persoanele care se prostitueaz sunt lipsite de dreptul de a-si proiecta o viat normal ca toti ceilalti semeni ai lor. Este o form de discriminare si de excludere nepermis pentru un stat democratic.
2.Legea stabileste teoretic c modul de viat pe care l duce o angajat a unui bordel este normal, mbrcnd n cuvinte alese faptul c aplic standarde diferite de raportare pentru persoanele care se prostitueaz si pe care nsusi numele prostituate le stigmatizeaz si le elimin astfel din societate. n toate societtile si din totdeauna au existat prostituate, dar n toate societtile ele nu fac parte din societate ci din marginea sau subnivelele societtii; chiar cei care le ''folosesc'' nu dau ''doi bani'' pe ele si le privesc cu cel mai mare dispret, ca pe cel mai nedemn lucru din societate.
3.n formularea ipocrit din textul legii ''clientul'' apeleaz la serviciile ''localurilor intime'' ''pentru a ntretine raporturi sexuale normale''. n realitate toat lumea stie c nimeni nu merge la bordel pentru a ntretine relatii sexuale normale. Abuzurile de tot felul, violul, violenta nu doar traumatizeaz definitiv (reeduc) persoanele care se prostitueaz, dar devine o a doua lor natur, pe care o triesc zi de zi, iar societatea accept si legifereaz acest ''mod de viat'' ca pe un mod de viat alternativ.
POATE FI DE ACORD BISERICA ORTODOXA ROMNA CU LEGALIZAREA PROSTITUTIEI?
Pr. prof. dr. Nicolae D. Necula
Decanul Faculttii de Teologie Ortodox
Universitatea din Bucuresti
De curnd, la una din emisiunile televizate, s-a reluat tema prostitutiei, insistndu-se asupra necesittii legalizrii ei, ca fenomen existent n societatea romneasc si care nu mai poate fi oprit sau rezolvat dect prin institutionalizare. Ar fi fost de dorit ca la discutia televizat s fie invitat si un reprezentant al Bisericii, care a fost doar contactat printr-un telefon spre a-si spune punctul de vedere. Este regretabil c n discutarea unor teme si probleme de o asa mare important, glasul si autoritatea Bisericii sunt ocolite si se recurge la solutii comode si superficiale, care arat fie nepriceperea, fie lipsa de interes pentru un asemenea fenomen social sau lipsa de dragoste pentru semenii nostri.
Ceea ce a deranjat ns foarte mult a fost argumentul lipsit de temei c, dac fenomenul prostitutiei exist n societatea romneasc, el trebuie si legalizat. Se socoteste c prin aceasta ar trece din clandestinitate n legalitate si ar putea fi supus controlului medical, pentru a nu contribui la proliferarea bolilor transmise pe calea contactului intim. Acesta este ns un argument ieftin, comod, lipsit de responsabilitate si cinic, dovedind neputint din partea organelor ndrepttite s reglementeze aceast problem, dar si dezinteres fat de semeni.
Opunndu-se din capul locului legalizrii si, deci, proliferrii fenomenului prostitutiei, punctul de vedere al Bisericii privitor la acest fenomen este cel exprimat de nvttura si morala crestin ortodox. El se fundamenteaz pe faptul c prostitutia este o form denaturat a actului intim dintre brbat si femeie, a legturii firesti puse de Dumnezeu n prima pereche de oameni, n vederea nasterii de prunci si a perpeturii neamului omenesc. Sfnta Scriptur ne arat c ''a fcut Dumnezeu pe om, dup chipul Su, brbat si femeie si i-a binecuvntat, zicnd: ''Cresteti si v nmultiti si umpleti pmntul si-l stpniti'' (Facerea 1, 27-28). Prostitutia este socotit pcat, fiind contrar poruncii lui Dumnezeu, ea neurmrind nasterea de prunci, ci numai plcerea mpreunrii trupesti, lipsit de dragostea si responsabilittile vietii de familie. Aceasta aduce dup sine perturbarea si ntunecarea mintii si ncercarea de a-L nltura pe Dumnezeu sau a-L substitui n calitatea lui de creator al omului si de furitor al menirii Lui. De aceea, orice legtur n afara celei binecuvntate prin sfnta tain a cununiei, n vederea ntemeierii unei familii si a nasterii de prunci este frdelege, pcat si nu poate fi acceptat de Biseric.
Prostitutia este asezat de nvttura crestin n rndul celor sapte pcate capitale, fiind sinonim cu desfrnarea sau curvia, cnd se svrseste de persoane sau parteneri necstoriti, sau cu preadesfrnarea sau preacurvia (adulterul), cnd actul mpreunrii trupesti se svrseste ntre parteneri care sunt cstoriti sau cnd cel putin unul dintre ei are acest statut. Dup cum se stie, adulterul este un act foarte grav, echivalnd cu moartea moral, fiind si motiv canonic de divort.
Pr. prof. dr. Nicolae D. Necula
Decanul Faculttii de Teologie Ortodox
Universitatea din Bucuresti
De curnd, la una din emisiunile televizate, s-a reluat tema prostitutiei, insistndu-se asupra necesittii legalizrii ei, ca fenomen existent n societatea romneasc si care nu mai poate fi oprit sau rezolvat dect prin institutionalizare. Ar fi fost de dorit ca la discutia televizat s fie invitat si un reprezentant al Bisericii, care a fost doar contactat printr-un telefon spre a-si spune punctul de vedere. Este regretabil c n discutarea unor teme si probleme de o asa mare important, glasul si autoritatea Bisericii sunt ocolite si se recurge la solutii comode si superficiale, care arat fie nepriceperea, fie lipsa de interes pentru un asemenea fenomen social sau lipsa de dragoste pentru semenii nostri.
Ceea ce a deranjat ns foarte mult a fost argumentul lipsit de temei c, dac fenomenul prostitutiei exist n societatea romneasc, el trebuie si legalizat. Se socoteste c prin aceasta ar trece din clandestinitate n legalitate si ar putea fi supus controlului medical, pentru a nu contribui la proliferarea bolilor transmise pe calea contactului intim. Acesta este ns un argument ieftin, comod, lipsit de responsabilitate si cinic, dovedind neputint din partea organelor ndrepttite s reglementeze aceast problem, dar si dezinteres fat de semeni.
Opunndu-se din capul locului legalizrii si, deci, proliferrii fenomenului prostitutiei, punctul de vedere al Bisericii privitor la acest fenomen este cel exprimat de nvttura si morala crestin ortodox. El se fundamenteaz pe faptul c prostitutia este o form denaturat a actului intim dintre brbat si femeie, a legturii firesti puse de Dumnezeu n prima pereche de oameni, n vederea nasterii de prunci si a perpeturii neamului omenesc. Sfnta Scriptur ne arat c ''a fcut Dumnezeu pe om, dup chipul Su, brbat si femeie si i-a binecuvntat, zicnd: ''Cresteti si v nmultiti si umpleti pmntul si-l stpniti'' (Facerea 1, 27-28). Prostitutia este socotit pcat, fiind contrar poruncii lui Dumnezeu, ea neurmrind nasterea de prunci, ci numai plcerea mpreunrii trupesti, lipsit de dragostea si responsabilittile vietii de familie. Aceasta aduce dup sine perturbarea si ntunecarea mintii si ncercarea de a-L nltura pe Dumnezeu sau a-L substitui n calitatea lui de creator al omului si de furitor al menirii Lui. De aceea, orice legtur n afara celei binecuvntate prin sfnta tain a cununiei, n vederea ntemeierii unei familii si a nasterii de prunci este frdelege, pcat si nu poate fi acceptat de Biseric.
Prostitutia este asezat de nvttura crestin n rndul celor sapte pcate capitale, fiind sinonim cu desfrnarea sau curvia, cnd se svrseste de persoane sau parteneri necstoriti, sau cu preadesfrnarea sau preacurvia (adulterul), cnd actul mpreunrii trupesti se svrseste ntre parteneri care sunt cstoriti sau cnd cel putin unul dintre ei are acest statut. Dup cum se stie, adulterul este un act foarte grav, echivalnd cu moartea moral, fiind si motiv canonic de divort.
Din aceeasi categorie de pcate fac parte concubinajul, toate formele de desfru si de adulter, incestul, pcatele mpotriva firii (homosexualitatea si lesbianismul), perversiunile sexuale. Le-am amintit aici pentru c, n practicare prostitutiei, au loc aceste acte denaturate ale mpreunrii trupesti.
Prostitutia este pcat mpotriva trupului pe care avem datoria s-l pretuim ca pe un templu al Duhului Sfnt si s nu-l batjocorim prin desfru. n aceast privint, Sfntul Apostol Pavel ne sftuieste: ''Fugiti de desfrnare! Orice pcat pe care-l va svrsi omul este n afar de trup. Cine se ded ns desfrnrii, pctuieste n nsusi trupul su. Sau nu stiti c trupul vostru este templu al Duhului Sfnt care este n voi, pe care-L aveti de la Dumnezeu si c voi nu sunteti ai vostri? Cci ati fost cumprati cu pret! Slviti dar, pe Dumnezeu n trupul vostru si n duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu'' (I Corinteni 6, 18-19). Conform nvtturii noastre de credint, bazat pe Sfnta Scriptur, omul nu are voie s fac ceea ce vrea cu trupul su, socotindu-se stpn pe sine, sub motivul c i-ar apartine. Aceast perspectiv nu este una crestin cci, asa cum ne arat Sfntul Apostol Pavel, ''noi nu suntem ai nostri, ci ai lui Dumnezeu, cci toti suntem rscumprati de El prin sngele sau prin jertfa lui Iisus Hristos. De aceea, avem obligatia s cinstim si s respectm trupul nostru, mpreun cu duhul, slvind n felul acesta pe Dumnezeu, cci si trupul si duhul sunt ale lui Dumnezeu'' (I Corinteni 6, 19). n alt loc, Sfntul Apostol Pavel ne spune si mai clar, avertiznd pe cei care se apropie sau se mpreun cu desfrnatele: ''Au nu stiti c trupurile noastre sunt mdularele lui Hristos? Lund deci mdularele lui Hristos, le voi face mdularele unei desfrnate? Nicidecum'' (I Corinteni 6, 15). De aceea ncheie sententios: ''Nu v amgiti. Nici desfrnatii, nici nchintorii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nici sodomitii nu vor mosteni mprtia lui Dumnezeu'' (I Corinteni 6, 9-10). Asadar, pcatul n trup al desfrnrii, pe care l presupune asa-zisa meserie de prostituat, nu rmne nepedepsit, dimpotriv, nchide portile mprtiei lui Dumnezeu.
Canoanele Bisericii Ortodoxe pedepsesc grav toate formele pcatului trupesc: desfrnarea, preadesfrnarea sau adulterul, incestul, concubinajul, sodomia sau homosexualitatea, lesbianismul sau perversiunile sexuale ntlnite toate n practicarea prostitutiei prescriind oprirea de la sfnta mprtsanie pe perioade mari de ani, din dorinta de ndreptare a pctosului si de ntoarcere a lui pe adevratul drum de vietuire crestin (27).
Prostitutia este o form de degradare a femeii si a demnittii ei, transformnd-o n obiect de satisfacere a plcerii, plasnd-o mai jos dect conditia necuvnttoarelor, ceea ce nvttura crestin nu admite, socotind femeia egal cu brbatul naintea lui Dumnezeu si a societtii. n acest sens, sunt gritoare cuvintele Sfntului Apostol Pavel: ''Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este parte brbteasc si parte femeiasc, pentru c voi toti una sunteti n Hristos Iisus'' (Galateni 3, 28). Fat de aceast sublim nvttur, prostitutia poate fi socotit cea mai grea si cea mai amar sclavie, n contextul n care proxenetii sau chiar clientii le supun pe femeile care se prostitueaz la tot felul de umilinte, la obligativitatea de a ntretine raporturi intime cu oricine, oricnd si de a accepta gama nesfrsit a perversiunilor sexuale.
Prostitutia nu poate fi socotit niciodat un ''drept al omului'', fiindc este pcat, iar dreptul la frdelege sau pcat nu poate fi recunoscut, asa cum nu pot fi recunoscute nici homosexualitatea, nici uciderea, nici furtul, nici mrturia mincinoas, nici sinuciderea ca drepturi ale omului. Acestea totdeauna vor rmne pcate pedepsite de Dumnezeu si delicte pedepsite de legea civil. Aceia care promoveaz prostitutia ca pe un drept de a dispune liber de propriul trup, nu ar aplica niciodat acest principiu familiei sau prietenilor lor.
Suntem datori s spunem oamenilor adevrul: toate aceste pcate reprezint o stare de anormalitate si de pervertire creia omul i poate cdea prad, dar nicidecum nu putem spune c este o stare fireasc sau un drept al omului.
Pentru toate acestea, Biserica nu este de acord cu institutionalizarea sau legalizarea prostitutiei, care ar ncuraja destrblarea si desfrul, mai ales n rndul tinerilor, un adevrat atentat la viata de familie, fundamentul crestin al societtii romnesti.
Nu legalizarea prostitutiei este solutia cea mai bun, ci stoparea ei si ncercarea de recuperare a celor care au fost prinsi n mrejele ei. Rul si pcatul nu pot fi legalizate niciodat. Pretextul c prin institutionalizare sau legalizare se exercit controlul medical riguros asupra prostituatelor, pentru a preveni rspndirea bolilor cu transmitere pe cale de contact intim, este fals, cci statisticile ne arat c procesul si perioadele de incubare a acestor boli scap controlului periodic, casele de tolerant, lupanarele sau bordelurile ca si prostituatele nsele rmnnd focare nesfrsite de infectie. La acestea am mai aduga si argumentul care poate arta cinismul si meschinria celor care pledeaz pentru institutionalizarea sau legalizare prostitutiei, si anume c vor face opere de caritate cu taxele pe desfru.
Oricare ar fi argumentele care pledeaz pentru legiferare, sunt fr temei cci rul produs de aceast plag sau cium este imens mai mare dect cstigul sau beneficiul.
Pcatul, frdelegea sau nelegiuirea nu pot fi niciodat legiferate, adic ngduite oficial, cci ele aduc mbolnvirea moral si fizic a membrilor societtii, fiind un adevrat pericol mai ales pentru tineri. Societatea romneasc are nevoie de o primenire moral care nu se face prin legiferarea frdelegilor, ci prin asanarea lor, cu tact, prudent si autoritate. Ceea ce trebuie s cultivm noi, la tineri mai ales, este conceptia sntoas despre dragoste, cstorie si familie. De educarea si formarea tinerei generatii sunt rspunztori toti factorii educationali: scoala, biserica, societatea, statul n totalitatea lui.
Neputinta sau nepsarea n fata fenomenelor parazitare trebuie s ne ngrijoreze si s ne determine la actiuni concrete mpotriva prostitutiei, homosexualittii, drogurilor, proxenetismului, tlhriei, furturilor, fenomenului copiilor strzii, cersitului, care sunt pete urte pe obrazul unei natiuni. Nu legalizarea, ci stoparea lor si recuperarea celor czuti n acest pienjenis este calea de urmat. Atitudinea comod si iresponsabil a legiferrii frdelegii nu face dect s agraveze aceste stri de lucruri.
Educatia din familie si din scoal, restructurarea si mbunttirea emisiunilor audio si video, discutiile deschise la care s participe reprezentanti ai tuturor institutiilor de seam dintr-un stat, ntelegnd aici si Biserica, precum si crearea de noi locuri de munc sunt ci si mijloace de ndreptare a fenomenelor parazitare, duntoare societtii si de redresare moral a obstii romnesti.
Biserica noastr consider c nu legalizarea, ci stoparea prostitutiei si recuperarea celor prinsi de ea, constituie calea fireasc de nsntosire moral
Prostitutia este pcat mpotriva trupului pe care avem datoria s-l pretuim ca pe un templu al Duhului Sfnt si s nu-l batjocorim prin desfru. n aceast privint, Sfntul Apostol Pavel ne sftuieste: ''Fugiti de desfrnare! Orice pcat pe care-l va svrsi omul este n afar de trup. Cine se ded ns desfrnrii, pctuieste n nsusi trupul su. Sau nu stiti c trupul vostru este templu al Duhului Sfnt care este n voi, pe care-L aveti de la Dumnezeu si c voi nu sunteti ai vostri? Cci ati fost cumprati cu pret! Slviti dar, pe Dumnezeu n trupul vostru si n duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu'' (I Corinteni 6, 18-19). Conform nvtturii noastre de credint, bazat pe Sfnta Scriptur, omul nu are voie s fac ceea ce vrea cu trupul su, socotindu-se stpn pe sine, sub motivul c i-ar apartine. Aceast perspectiv nu este una crestin cci, asa cum ne arat Sfntul Apostol Pavel, ''noi nu suntem ai nostri, ci ai lui Dumnezeu, cci toti suntem rscumprati de El prin sngele sau prin jertfa lui Iisus Hristos. De aceea, avem obligatia s cinstim si s respectm trupul nostru, mpreun cu duhul, slvind n felul acesta pe Dumnezeu, cci si trupul si duhul sunt ale lui Dumnezeu'' (I Corinteni 6, 19). n alt loc, Sfntul Apostol Pavel ne spune si mai clar, avertiznd pe cei care se apropie sau se mpreun cu desfrnatele: ''Au nu stiti c trupurile noastre sunt mdularele lui Hristos? Lund deci mdularele lui Hristos, le voi face mdularele unei desfrnate? Nicidecum'' (I Corinteni 6, 15). De aceea ncheie sententios: ''Nu v amgiti. Nici desfrnatii, nici nchintorii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nici sodomitii nu vor mosteni mprtia lui Dumnezeu'' (I Corinteni 6, 9-10). Asadar, pcatul n trup al desfrnrii, pe care l presupune asa-zisa meserie de prostituat, nu rmne nepedepsit, dimpotriv, nchide portile mprtiei lui Dumnezeu.
Canoanele Bisericii Ortodoxe pedepsesc grav toate formele pcatului trupesc: desfrnarea, preadesfrnarea sau adulterul, incestul, concubinajul, sodomia sau homosexualitatea, lesbianismul sau perversiunile sexuale ntlnite toate n practicarea prostitutiei prescriind oprirea de la sfnta mprtsanie pe perioade mari de ani, din dorinta de ndreptare a pctosului si de ntoarcere a lui pe adevratul drum de vietuire crestin (27).
Prostitutia este o form de degradare a femeii si a demnittii ei, transformnd-o n obiect de satisfacere a plcerii, plasnd-o mai jos dect conditia necuvnttoarelor, ceea ce nvttura crestin nu admite, socotind femeia egal cu brbatul naintea lui Dumnezeu si a societtii. n acest sens, sunt gritoare cuvintele Sfntului Apostol Pavel: ''Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este parte brbteasc si parte femeiasc, pentru c voi toti una sunteti n Hristos Iisus'' (Galateni 3, 28). Fat de aceast sublim nvttur, prostitutia poate fi socotit cea mai grea si cea mai amar sclavie, n contextul n care proxenetii sau chiar clientii le supun pe femeile care se prostitueaz la tot felul de umilinte, la obligativitatea de a ntretine raporturi intime cu oricine, oricnd si de a accepta gama nesfrsit a perversiunilor sexuale.
Prostitutia nu poate fi socotit niciodat un ''drept al omului'', fiindc este pcat, iar dreptul la frdelege sau pcat nu poate fi recunoscut, asa cum nu pot fi recunoscute nici homosexualitatea, nici uciderea, nici furtul, nici mrturia mincinoas, nici sinuciderea ca drepturi ale omului. Acestea totdeauna vor rmne pcate pedepsite de Dumnezeu si delicte pedepsite de legea civil. Aceia care promoveaz prostitutia ca pe un drept de a dispune liber de propriul trup, nu ar aplica niciodat acest principiu familiei sau prietenilor lor.
Suntem datori s spunem oamenilor adevrul: toate aceste pcate reprezint o stare de anormalitate si de pervertire creia omul i poate cdea prad, dar nicidecum nu putem spune c este o stare fireasc sau un drept al omului.
Pentru toate acestea, Biserica nu este de acord cu institutionalizarea sau legalizarea prostitutiei, care ar ncuraja destrblarea si desfrul, mai ales n rndul tinerilor, un adevrat atentat la viata de familie, fundamentul crestin al societtii romnesti.
Nu legalizarea prostitutiei este solutia cea mai bun, ci stoparea ei si ncercarea de recuperare a celor care au fost prinsi n mrejele ei. Rul si pcatul nu pot fi legalizate niciodat. Pretextul c prin institutionalizare sau legalizare se exercit controlul medical riguros asupra prostituatelor, pentru a preveni rspndirea bolilor cu transmitere pe cale de contact intim, este fals, cci statisticile ne arat c procesul si perioadele de incubare a acestor boli scap controlului periodic, casele de tolerant, lupanarele sau bordelurile ca si prostituatele nsele rmnnd focare nesfrsite de infectie. La acestea am mai aduga si argumentul care poate arta cinismul si meschinria celor care pledeaz pentru institutionalizarea sau legalizare prostitutiei, si anume c vor face opere de caritate cu taxele pe desfru.
Oricare ar fi argumentele care pledeaz pentru legiferare, sunt fr temei cci rul produs de aceast plag sau cium este imens mai mare dect cstigul sau beneficiul.
Pcatul, frdelegea sau nelegiuirea nu pot fi niciodat legiferate, adic ngduite oficial, cci ele aduc mbolnvirea moral si fizic a membrilor societtii, fiind un adevrat pericol mai ales pentru tineri. Societatea romneasc are nevoie de o primenire moral care nu se face prin legiferarea frdelegilor, ci prin asanarea lor, cu tact, prudent si autoritate. Ceea ce trebuie s cultivm noi, la tineri mai ales, este conceptia sntoas despre dragoste, cstorie si familie. De educarea si formarea tinerei generatii sunt rspunztori toti factorii educationali: scoala, biserica, societatea, statul n totalitatea lui.
Neputinta sau nepsarea n fata fenomenelor parazitare trebuie s ne ngrijoreze si s ne determine la actiuni concrete mpotriva prostitutiei, homosexualittii, drogurilor, proxenetismului, tlhriei, furturilor, fenomenului copiilor strzii, cersitului, care sunt pete urte pe obrazul unei natiuni. Nu legalizarea, ci stoparea lor si recuperarea celor czuti n acest pienjenis este calea de urmat. Atitudinea comod si iresponsabil a legiferrii frdelegii nu face dect s agraveze aceste stri de lucruri.
Educatia din familie si din scoal, restructurarea si mbunttirea emisiunilor audio si video, discutiile deschise la care s participe reprezentanti ai tuturor institutiilor de seam dintr-un stat, ntelegnd aici si Biserica, precum si crearea de noi locuri de munc sunt ci si mijloace de ndreptare a fenomenelor parazitare, duntoare societtii si de redresare moral a obstii romnesti.
Biserica noastr consider c nu legalizarea, ci stoparea prostitutiei si recuperarea celor prinsi de ea, constituie calea fireasc de nsntosire moral