partizan131
New Member
Daca ma gandesc bine Chisinaul dupa '91 nu a avut nici un primar comunist... interimatul lui Ursu si Iordan nu se pune... ei au fost numiti in functii, nu alesi...sper ca sa nu se mai stinga lumina la CEC pana maine dimineata
Alegeri locale 2007
- Thread starter linar
- Start date
Conform rezultatelor preliminare, Dorin Chirtoacă este noul primar de Chişinău
17 Iunie 2007, 21:02
Afişări: 816
(UPDATE: 00.15) Conform datelor de la Comisia electorală de circumscripţie Chişinău, după procesarea a 84,21% din voturile alegătorilor, Dorin Chirtoacă a obţinut 57,14% din voturi, în timp ce Veaceslav Iordan - 42,86%. În total la votare au participat 35,8% dintre alegători. În aceste condiţii, Dorin Chirtoacă poate fi considerat noul primar de Chişinău.
17 Iunie 2007, 21:02
Afişări: 816
(UPDATE: 00.15) Conform datelor de la Comisia electorală de circumscripţie Chişinău, după procesarea a 84,21% din voturile alegătorilor, Dorin Chirtoacă a obţinut 57,14% din voturi, în timp ce Veaceslav Iordan - 42,86%. În total la votare au participat 35,8% dintre alegători. În aceste condiţii, Dorin Chirtoacă poate fi considerat noul primar de Chişinău.
Declaratia lui Iurie Rosca de dupa declararea rezultatelor alegerilor din chisinau: „Alegatorii au sanctionat guvernarea. Viitorul parlament, viitorul guvern şi viitorul presedinte de după alegerile din 2009 vor fi exponenti ai partidelor democratice”
„Felicitari pentru Dorin Chirtoaca. De azi începe o noua etapa de dezvoltare pentru tara noastra. Aceasta victorie are o semnificatie deosebita de ordin geopolitic, care arata o turnura categorica deosebit de reprezentativă de la vectorul pro-CSI catre vectorul pro-occidental. Trebuie sa remarcam falimentul propagandei comuniste. Alegătorii au sancţionat discursul autoritar şi utilizarea resurselor administrative din aceasta campanie. Din acest moment, RM paseste hotarat pe drumul de dezvoltare europeana, iar viitoare putere din 2009 este deja prefigurata. Viitorul parlament, viitorul guvern şi viitorul preşedinte de după alegerile din 2009 vor fi exponenţi ai partidelor democratice”.
„Felicitari pentru Dorin Chirtoaca. De azi începe o noua etapa de dezvoltare pentru tara noastra. Aceasta victorie are o semnificatie deosebita de ordin geopolitic, care arata o turnura categorica deosebit de reprezentativă de la vectorul pro-CSI catre vectorul pro-occidental. Trebuie sa remarcam falimentul propagandei comuniste. Alegătorii au sancţionat discursul autoritar şi utilizarea resurselor administrative din aceasta campanie. Din acest moment, RM paseste hotarat pe drumul de dezvoltare europeana, iar viitoare putere din 2009 este deja prefigurata. Viitorul parlament, viitorul guvern şi viitorul preşedinte de după alegerile din 2009 vor fi exponenţi ai partidelor democratice”.
Victoria lui Chirtoaca inseamna 2 lucruri importante :
1.Prin aceasta victorie, incepe declinul comunistilor, dupa 6 ani (8 in 2009) cu greu mai poti minti lumea cu salam ieftin.
2.Victoria lui Chirtoaca care este candidatul PL (partid de dreapta) mai inseamna si falimentul ppcd-ului, rosca a reusit in 15 ani sa anihilize tot ce era pe partea dreapta, sperand ca va castiga el, dar lumea a ramas dezgustata nu a iesit la vot si au castigat bolsevicii. Acum prin Dorin, e clar ca la urmatoarele alegeri, daca necomunistii din opozitie reusesc ce au promis (se preved deja cateva poluri centru-stanga) ppcd o sa ramana in afara parlamentului.
Felicitari Dorine, sper sa faci curat in oras.
1.Prin aceasta victorie, incepe declinul comunistilor, dupa 6 ani (8 in 2009) cu greu mai poti minti lumea cu salam ieftin.
2.Victoria lui Chirtoaca care este candidatul PL (partid de dreapta) mai inseamna si falimentul ppcd-ului, rosca a reusit in 15 ani sa anihilize tot ce era pe partea dreapta, sperand ca va castiga el, dar lumea a ramas dezgustata nu a iesit la vot si au castigat bolsevicii. Acum prin Dorin, e clar ca la urmatoarele alegeri, daca necomunistii din opozitie reusesc ce au promis (se preved deja cateva poluri centru-stanga) ppcd o sa ramana in afara parlamentului.
Felicitari Dorine, sper sa faci curat in oras.
zopiryon;188516 said:
De ce nu te faci analist politic si sa te angajezi la Moldova Suverana, argumente:
1. Stii sa feliciti;
2. Stii sa povestesti;
3. Stii sa povestesti;
4. Stii sa povestesti.
PPCD este de dreapta caci dreapta este legata de crestinism. Rosca poate sa nu intre in parlament, dar PPCD-ul va fi acolo mult si bine indiferent daca vreti voi sau nu, voi, cei de la Moldova Suverana.
Despre cea vrut Rosca cu dreapta sau cu restul intreaba-ti parintii, te inteleg, in manualul de istorie de la scoala nu sunt precizate evenimentele din ultimii 10 ani.
Da' poate scoateti sondajul de mai sus? sau mai lasati o ultima mangaiere PPCD-istilor? Gluma.
PS:
START! http://www.filat2007.md
PS:
START! http://www.filat2007.md
D.Chirtoaca este noul primar al mun.Chisinau!
Este o stire imbucuratoare si astazi am felicitat toti locuitorii orasului cu cistigarea unei noi persoane a fotoliului de primar al mun.Chisinau.
Sunt extrem de fericit si va propun sa ascultati unul dintre primele interviuri ale lui d.Chirtoaca!
http://www.bbc.co.uk/mediaselector/...aca?size=au&bgc=003399&lang=ro&nbram=1&nbwm=1
Este o stire imbucuratoare si astazi am felicitat toti locuitorii orasului cu cistigarea unei noi persoane a fotoliului de primar al mun.Chisinau.
Sunt extrem de fericit si va propun sa ascultati unul dintre primele interviuri ale lui d.Chirtoaca!
http://www.bbc.co.uk/mediaselector/...aca?size=au&bgc=003399&lang=ro&nbram=1&nbwm=1
Cred ca alianta din consiliul municipal nu va cuprinde toate partidele anti-comuniste. Ma gindesc la PL-AMN si poate PD impreuna.... fara PPCD.Consiliul Municipal Chisinau - pestrit, dar democrat!
Pericolul comun, uneşte părţile. Acest lucru s-a atesta ţi în timpul cruciadelor. Eu sunt sigur ca se va reuşi crearea unei majorităţi democratice în CMC, dar care să nu voteze ca maşinăria comunistă, indiferent de propunere. Eu pledez pentru o cooperare corectă, sinceră, în interesul societăţii şi cel naşional. AMN este o forţă în Re.Moldova, acest lucru a fost demonstrat încă o dată. Deocamdată consider că AMN cu PL ar reprezenta o opoziţie constructivă şi credibilă de societate. Sper să reuşească acest lucru.
De asemenea, aliniera altor formaţiuni necompromise ar favoriza mersul lucrurilor într-o direcţie corectă.
PL şi D.Chirtoacă va alege o direcţie corectă, cel puţin sper la acest lucru.
Pericolul comun, uneşte părţile. Acest lucru s-a atesta ţi în timpul cruciadelor. Eu sunt sigur ca se va reuşi crearea unei majorităţi democratice în CMC, dar care să nu voteze ca maşinăria comunistă, indiferent de propunere. Eu pledez pentru o cooperare corectă, sinceră, în interesul societăţii şi cel naşional. AMN este o forţă în Re.Moldova, acest lucru a fost demonstrat încă o dată. Deocamdată consider că AMN cu PL ar reprezenta o opoziţie constructivă şi credibilă de societate. Sper să reuşească acest lucru.
De asemenea, aliniera altor formaţiuni necompromise ar favoriza mersul lucrurilor într-o direcţie corectă.
PL şi D.Chirtoacă va alege o direcţie corectă, cel puţin sper la acest lucru.
Victoria agregată a opoziţiei dispersate
http://www.alegeri.md/2007/comments/20070614/
Victoria agregată a opoziţiei dispersate
Igor Boţan, 14 iunie 2007
I. Evaluarea potenţialului formaţiunilor politice
Unul din scopurile colaterale declarate ale formaţiunilor politice lansate în recentele alegeri locale din 3 iunie 2007 se rezuma la estimarea potenţialului în vederea pregătirii pentru participarea la parlamentarele din 2009. Exerciţiul a reuşit, eventualele alianţe şi fuzionări ale partidelor fiind bazate pe date concrete.
Din cele 28 de partide înregistrate de Ministerul Justiţiei, la alegeri au participat 24. E mai simplu să fie enumerate formaţiunile care nu au participat la alegeri în nicio circumscripţie din cele peste 900. Cele patru formaţiuni neimplicate în alegeri sînt: Mişcarea social-politică “Forţa Nouă” (MSPFN); Noul Partid Naţional Moldovenesc (NPNM); Partidul Naţional Român (PNR) şi Mişcarea “Acţiunea Europeană” (MAE). Ultima a fost înregistrată abia la 12 aprilie a.c., la două săptămîni după demararea perioadei electorale, fapt care a împiedicat-o să participe la alegeri în calitate de concurent electoral.
Cu excepţia Partidului Socialiştilor “Patria-Rodina” (PSPR) şi a Mişcării social-politice “Ravnopravie” (MSPR), care au format Blocul Electoral “Patria-Rodina-Ravnopravie” (BEPRR), toate celelalte formaţiuni s-au angajat de sine stătător în campania electorală. Din raţionamente practice, legate de ilustrarea potenţialului formaţiunilor participante la alegeri, acronimele acestora sînt prezentate în Tabelul 1.
Tabelul 1. Lista formaţiunilor care au participat la alegerile locale generale din 3 iunie
Competiţia electorală în cele 932 de circumscripţii de nivelul I şi II a permis evidenţierea gradului de dezvoltare a structurilor teritoriale ale formaţiunilor politice. Pentru a-l estima cu o anumită aproximaţie este suficient să vedem în ce număr de circumscripţii vreun partid sau altul şi-a înregistrat liste de candidaţi la funcţiile de consilieri locali. Tabelul 2 dă o imagine de ansamblu a numărului de funcţii de primari şi consilieri raionali, orăşeneşti şi săteşti, pentru care au intrat în competiţie formaţiunile politice.
Tabelul 2. Numărul de mandate disputate de concurenţii electorali
Nr. Localităţi Numărul de mandate de consilieri raionali/ municipali (nivelul II) Numărul de (localităţi) mandate de primari Numărul total de mandate de consilieri săteşti/ orăşeneşti (nivelul I) 1. Chişinău 51 19 290 2. Anenii Noi 33 26 322 3. Bălţi 35 3 24 4. Basarabeasca 27 7 93 5. Briceni 33 28 332 6. Cahul 35 37 445 7. Cantemir 33 27 305 8. Călăraşi 33 28 338 9. Căuşeni 35 27 339 10. Cimişlia 33 23 267 11. Criuleni 33 25 305 12. Donduşeni 27 22 234 13. Drochia 33 28 346 14. Dubăsari 27 11 135 15. Edineţ 33 32 364 16. Făleşti 33 33 378 17. Floreşti 33 40 444 18. Glodeni 33 19 243 19. Hînceşti 35 39 473 20. Ialoveni 33 25 325 21. Leova 33 25 269 22. Nisporeni 33 23 260 23. Ocniţa 33 21 241 24. Orhei 35 38 446 25. Rezina 33 25 271 26. Rîşcani 33 28 324 27. Sîngerei 33 26 334 28. Soroca 35 35 387 29. Străşeni 33 27 329 30. Şoldăneşti 27 23 253 31. Ştefan Vodă 33 23 273 32. Taraclia 27 15 171 33. Teleneşti 33 31 349 34. Ungheni 35 33 350 35. UTA Găgăuzia - 26 378 Total 1124 898 10637 Media numărului de candidaţilor pe un loc >9 >5 >5
Tabelul 3 arată cum au răspuns formaţiunile politice necesităţilor menţionate mai sus şi care este, de fapt, ramificaţia branşelor raionale ale formaţiunilor politice.
Tabelul 3.
Informaţia din Tabelul 3 nu este cea mai relevantă pentru concluzii, ea pune în evidenţă doar ambiţiile formaţiunilor politice. În principiu, înregistrarea unor liste de candidaţi la nivel raional nu ar fi trebuit să fie o problemă pentru niciun partid politic. Asta, mai ales că numărul de candidaţi din listele raionale puteau include cel puţin jumătate din numărul de mandate disputate în circumscripţia respectivă. În acest sens, Tabelul 3 pune în evidenţă, mai degrabă, formaţiunile extrem de slabe la capitolul structuri teritoriale raionale.
În Tabelul 4 se conţin informaţii mult mai relevante care reflectă ramificaţiile structurilor teritoriale raionale ale formaţiunilor politice şi capacitatea de a înregistra liste de candidaţi pentru consiliile săteşti şi orăşeneşti.
Tabelul 4.
Comparînd tabelele 3 şi 4 observăm schimbarea caracterului curburii liniilor ce modulează numărul de circumscripţii raionale (de nivelul II) şi orăşeneşti/săteşti (de nivelul I) în care formaţiunile au înaintat liste de candidaţi pentru consiliile respective. Schimbarea caracterului curburii liniilor de modulare din cele două tabelele permite evaluarea raportului dintre ambiţiile electorale etalate ale formaţiunilor şi gradul real de ramificaţie a branşelor teritoriale.
Din Tabelul 4 se vede că doar primele cinci formaţiuni au fost capabile să înregistreze liste de candidaţi pentru consiliul local în mai mult de jumătate de localităţi. PDSM şi PSL — în mai mult de 1/3 de localităţi. PSDM şi PPR — în mai mult de ¼. Partidul Liberal, care a oferit una dintre cele mai mari surprize ale acestor alegeri, a înregistrat liste de candidaţi pentru funcţiile de consilieri în mai puţin de 1/5 de localităţi, situîndu-se pe locul 9 la capitolul structuri locale. Alte 5 formaţiuni au demonstrat un potenţial foarte modest de dezvoltare a structurilor teritoriale, înregistrînd candidaţi la funcţii de consilier doar în mai mult de 1/10 de localităţi.
Întrucît funcţia de primar este percepută drept una dintre cele mai prestigioase în localităţi, potenţialul teritorial al partidelor se testează şi prin capacitatea de a înregistra un număr cît mai mare de candidaţi la funcţii de primar în localităţi. Se observă că Tabelul 5 reproduce, de fapt, imaginea Tabelului 4, lucru care confirmă verificabilitatea potenţialul uman al formaţiunilor şi corectitudinea estimărilor de acest gen. Singura deosebire remarcabilă pentru grupul de partide cu potenţial apreciabil (structuri funcţionale în mai mult de ¼ de localităţi) este că PSDM are candidaţi la funcţii de primari (Tabelul 5.) în mai multe circumscripţii decît PSL, spre deosebire de cazul candidaţilor la funcţii de consilieri locali. Acest lucru poate fi apreciat, mai degrabă, drept o fluctuaţie interesantă decît un indicator al gradului de dezvoltare al structurilor teritoriale.
Tabelul 5.
b) Resursele umane
Dimensiunea cantitativă a potenţialului uman al partidelor implicate în recentele alegeri poate fi estimată atît din Tabelul 5, dar mai cu seamă din Tabelul 6. Examinate împreună, tabelele oferă o imagine destul de sugestivă pentru a înţelege care partide sînt formaţiuni autentice şi care — aşa-zise “partide de asfalt”.
Tabelul 6.
De fapt, a priori era evidentă necesitatea unei corelaţii foarte strînse între gradul de ramificare a branşelor teritoriale şi potenţialul uman al partidelor. Totuşi, faptul că conform legislaţiei electorale partidele pot înainta liste de candidaţi completate pe jumătate faţă de numărul de mandate disputate în circumscripţiile respective lasă loc pentru estimări mai exacte ale potenţialului uman al formaţiunilor. În acest sens, merită remarcat faptul că cea mai puternică formaţiune — PCRM nu a înaintat candidaţi la funcţia de primar doar în 71 de localităţi, ceea ce reprezintă aproximativ 8%. Pe de altă parte, PCRM nu a înaintat liste de candidaţi la funcţiile de consilieri locali doar în 3 localităţi din cele 898.
La celălalt pol al grupului partidelor cu potenţial semnificativ s-a situat PL, care a fost capabil să înregistreze un număr de liste de candidaţi pentru consiliile locale de aproximativ 5 ori mai mic decît cel al PCRM.
c) Capacitatea de atragere a resursele financiare
Capacitatea atragerii resurselor financiare, alături de gradul de ramificare a branşelor teritoriale, şi potenţialul uman, permite o estimare complexă a potenţialului partidelor. Datele CEC, făcute publice în ajunul zilei alegerilor sînt prezentate în Tabelul 7.
Merită menţionat faptul că informaţiile referitoare la resursele financiare nu par a fi credibile. În lipsa detaliilor se pare că, practic, toate partidele au declarat doar resursele financiare utilizate pentru cheltuieli verificabile. Adică, resursele utilizate pentru achitarea tipăririi materialelor electorale, plasării afişajului, reclama la radio şi TV. Plata pentru staff-urile electorale, transport şi combustibil pentru aceasta, angajarea PR experţilor, invitarea star-urilor muzicale etc. poate fi dosită fără mari eforturi, de obicei, rămînînd obscură. În acest sens, actuala campanie electorală nu se deosebeşte de precedentele. Probabil şi pe viitor, chiar şi după adoptarea noii legi a partidelor cu tot cu prevederile ei referitoare la finanţare, finanţarea partidelor şi a campaniilor acestora va ramîne un subiect de mare interes, dar reflectat foarte aproximativ.
Tabelul 7.
d) Corelaţia dintre potenţialul etalat şi rezultatele obţinute
Publicarea rezultatelor alegerilor din circumscripţiile de nivelul II (raional) a actualizat rating-urile reale ale formaţiunilor politice. Alături de potenţialul organizatorico-financiar, uman şi afinităţile doctrinare, rating-urile actualizate stabilesc noile punctele de reper pentru elaborarea strategiilor în vederea pregătirii de parlamentarele 2009.
Tabelul 8.
Se remarcă corelaţia foarte strînsă dintre potenţialele formaţiunilor estimate mai sus şi rezultatule finale ale alegerilor, cu excepţia cazului PL. Şase formaţiuni politice au acumulat peste 4% din votul politic în circumscripţiile de nivelul II (raionale). Formaţiunile respective vor fi principalii actori în lupta pentru obţinerea mandatelor de deputaţi în 2009. Alte trei formaţiuni — PSDM, PPR şi PSL au demonstrat un potenţial apreciabil pentru a reuşi să-şi îmbunătăţească şansele sau măcar pentru a fi cotate în calitate de eventuali parteneri de alianţe electorale.
Spre exemplu, PPR îşi poate îmbunătăţi cu certitudine rating-ul din contul eventualului suport în autonomia Găgăuză, pe motiv că guvernatorul ei, Mihail Formuzal, care se bucură de suport in autonomie, este şi unul din liderii PPR. Acest lucru nu s-a putut manifesta în actualele alegeri din cauza că Găgăuzia în alegerile locale, este doar circumscripţie administrativă, şi nu circumscripţie de nivelul II precum sînt raioanele. În cazul PSL a fost demonstrat un potenţial uman semnificativ şi o ramificare extinsă a structurilor teritoriale.
Din Tabelul 8 şi cele precedente se poate desprinde clar că perspectivele a vreo 5 — 6 formaţiuni cu un potenţial abia sesizabil rămîn în negura incertitudinii pînă la demonstrarea contrariului. Altele vreo 8 — 9 formaţiuni la care pot fi adăugate cele patru care nu au participat la alegeri se pare că nu potenţial abia perceptibil.
II. Fenomene evidenţiate şi tendinţe ce derivă din rezultatele alegerilor
a) Căderea bruscă a rating-ului PCRM
Suportul politic pentru PCRM a scăzut mult sub aşteptări, de la aproximativ 46% în ultimul scrutin din 2005 la 34,4% în actualele alegeri. Caracterul brusc al scăderii rating-ului cu mai bine de 10%, după ce pe parcursul a două campanii electorale de după 2001 se stabilise o tendinţă de scădere lentă, cîte aproximativ 2% de la un scrutin la altul, semnalează că PCRM are motive serioase pentru a-şi reconsidera politicile publice, pe cele de cadre şi intenţia anunţată încă acum cinci ani de modernizare a formaţiunii, care nu s-a mai produs.
Tabelul 9.
Declinul PCRM a prins dimensiuni sesizabile de ordin calitativ. Astfel, după recentele alegeri PCRM a obţinut majorităţi simple, adică peste 50% în doar 2 raioane vs. 16 în 2003; peste 40% în 10 raioane vs. 14 în 2003; peste 30% în 13 raioane vs. 4 în 2003; peste 20% în 9 raioane, în timp ce în 2003 PCRM în niciun raion nu obţinuse mai puţin de 30%. Aceasta poate însemna că PCRM, în cel mai bun caz, ar putea să-şi promoveze cadrele în funcţiile cheie de conducere în doar aproximativ 1/3 de raioane. Într-o altă treime de raioane PCRM cu peste 30% ar putea avea poziţii relativ puternice, dar în nici un caz dominante.
Totuşi, cele mai usturătoare înfrîngeri PCRM le-a suferit în circumscripţiile-simbol — Găgăuzia şi Chişinău. În consiliile locale din Găgăuzia PCRM a obţinut doar 13% din voturi, de aproximativ două ori mai puţin decît în loclele din 2003. În Chişinău, pentru consiliul municipal, PCRM a obţinut doar 26,6% vs. 43,7% în 2003.
Tabelul 10.
În consecinţă, PCRM a obţinut doar 16 mandate din 51 în consiliul municipal Chişinău, mai puţin de 1/3, practic, fără şanse de a co-participa la formarea unei majorităţi de conducere.
Tabelul 11.
Singura consolare a PCRM ar putea fi cîştigarea turului II al alegerilor pentru funcţia de primar de Chişinău. În primul tur de scrutin candidatul PCRM a obţinut un rezultat relativ modest de doar 27,7% în comparaţie cele 41% acumulate în scrutinul din 2003.
Tabelul 12.
Victoria candidatului PCRM în cel de-al doilea tur pare din ce în ce mai puţin probabilă, chiar în situaţia dispersării forţelor politice de opoziţie. Votanţii forţelor de opoziţie au fost în proporţie de 2/3 faţă de cei ai PCRM. Acest fapt a făcut presa afiliată PCRM să recurgă la atacuri de denigrare incalificabile a contracandidatului PCRM, încercînd să inoculeze frica faţă de o eventuală victorie a acestuia ca factor motivaţional pentru a obţine suportul candidatului PCRM.
b) Prestaţia opoziţiei — consecinţă a “votului din 4 aprilie”
Rezultatele recentelor alegeri relevă, de fapt, o victorie “agregată” a opoziţiei “dispersate”. S-au consolidat tendinţe noi ce s-au profilat ceva mai devreme. Ele sînt defavorabile partidului de guvernămînt şi favorabile opoziţiei per ansamblu.
Schimbările şi noile tendinţe semnificative sînt, cu certitudine, consecinţe ale “votului din 4 aprilie”. Aşteptările legate de manifestarea efectelor “votului din 4 aprilie” nu s-au adeverit. Opoziţia “intransigentă” nu a învins-o pe cea “constructivă”, nu s-a realizat nici situaţia inversă. Astfel, recentele alegeri au diminuat necesitatea speculării problemei respective. Efectul autentic al “votului din 4 aprilie”, manifestat şi confirmat în recentele alegeri, este ascensiunea unui nou lider politic, posibil a unei noi mişcări. Numai că acestea vin din rîndurile opoziţiei extraparlamentare, exact după formula — cînd doi se bat al treilea învinge.
Chiar dacă, în mod normal, diminuarea rating-ului oricărui partid de guvernămînt conduce în mod iminent la creşterea rating-ului opoziţiei, prestaţia relativ bună a opoziţiei în cazul examinat are multiple cauze. Ele merită să fie analizate pe segmente:
1. Opoziţia “constructivă” în componenţa PDM şi PPCD a obţinut un rezultat onorabil, mai bun decît se putea aştepta. Rating-ul PDM a crescut cu 2% pe ţară, de la 7,7% în 2003 la 9,7% în 2007. În municipiul Chişinău, PDM, în general, şi-a dublat suportul electoral de la 2,9% în 2003 la 6,8% în 2007. Se poate afirma că “votul din 4 aprilie” n-a afectat în nici un fel PDM. Aceasta fiindcă PDM în calitatea sa de formaţiune declarată “centristă” se angajase deschis, încă din 2002, să convingă şi să susţină eventuala “modernizare” a PCRM prin convertire la socialism sau social-democraţie. În ochii presei declarate anti-comunistă, eventuala “trădare” a PDM era previzibilă, de aceea PDM nu a fost supus criticilor în măsura în care au fost supuse celelalte două formaţiuni “trădătoare”, participante la “votul din 4 aprilie” de realegere a liderului PCRM, Vladimir Voronin, în calitate de şef al statului.
Scorul mai bun al PDM la recentele alegeri are mai multe cauze, principalele fiind legate de: campania remarcabilă, desfăşurată de candidatul PDM la funcţia de primar de Chişinău, Vladimir Filat; atragerea în PDM a unor personalităţi notorii din viaţa publică, precum “părintele social-democraţiei moldoveneşti” — Oazu Nantoi etc.
PPCD a acumulat la nivel de ţară 8,5% din voturi vs. 8,9% la alegerile locale din 2003 şi, respectiv, 9,1% la alegerile parlamentare din 2005. Se poate afirma că PPCD şi-a menţinut rating-ul în limitele marjei care, cel puţin, nu lasă loc pentru prognozarea a vreunui recul semnificativ. Rezultatul atestă mai degrabă stabilitatea rating-ului, dar şi o anumită performanţă. Ultima remarcă se referă la faptul că PPCD, în ultimii doi ani, a fost în mod constant ţinta predilectă a presei declarate anti-comunistă, care a menţinut pe agendă acuzaţiile de “trădare” pentru “votul din 4 aprilie”.
Rezultatul PPCD pe ţară ascunde impactul “votului din 4 aprilie”. Acest impact are o manifestare clară în inversarea preferinţelor pentru formaţiune în municipiul Chişinău şi în restul ţării. Practic în toate alegerile anterioare rating-ul PPCD era de aproximativ două ori mai mare în Chişinău decît în restul ţării. Astfel, în alegerile din 2003 PPCD a acumulat 15% de voturi în Chişinău şi doar 7% în restul ţării. La recentele alegeri lucrurile s-au inversat, formaţiunea acumulînd în Chişinău 7%, faţă de 8,9% în restul ţării.
Presa democratică, adversă PPCD-ului, a exploatat la cote maxime şi conflictele interne ale formaţiunii — părăsirea fracţiunii parlamentare a PPCD de către trei deputaţi aleşi pe lista acestuia; destrămarea de facto a fracţiunii din consiliul municipal Chişinău. Manifestarea acestor conflicte interne a fost o consecinţă a impactului “votului din 4 aprilie”.
Şi conflictele iscate în procesul de adoptare şi implementare a noii legislaţii audiovizuale, modalităţii de privatizare a posturilor audiovizuale municipale “Antena C” şi “Euro TV” au fost prezentate drept consecinţe negative ale “votului din 4 aprilie” şi a cooperării PPCD cu PCRM. În sfîrşit, modificarea de comun acord cu fracţiunea PCRM a Regulamentului Parlamentului prin care, de fapt, a fost sistată transmisiunea în direct a şedinţelor plenare ale Parlamentului a avut ecouri negative preponderent în rîndurile alegătorilor din Chişinău, care tind spre un nivel de informare mai înalt.
Pentru comparaţie, se poate remarca că toate învinuirile aduse de presă PPCD-ului nu i se puteau imputa celelaltei componente a opoziţiei constructive — PDM. În consecinţă PDM şi-a dublat rating-ul, iar PPCD şi l-a diminuat de două ori în municipiul Chişinău.
2. Opoziţia “intransigentă” a obţinut per ansamblu un scor onorabil. Ea s-a manifestat, cum era de aşteptat, prin critica guvernanţilor şi a opoziţiei “constructive” pentru “trădarea” din 4 aprilie 2005.
Alianţa Moldova Noastră (AMN) a înregistrat un suport de 16,7% pe ţară vs. 20% obţinute de Blocul electoral Alianţa Social-Liberală “Moldova Noastră” (ASLMN) la alegerile locale din 2003. Scorul AMN este de trei ori mai mic decît cel la care anunţa formaţiunea că pretinde. Oricum acesta a confirmat statutul AMN de “cea mai puternică formaţiune de opoziţie”.
Din anumite considerente, parcursul şi perspectivele opoziţiei “intransigente” merită o succintă trecere în revistă. Iniţial ASLMN fusese doar un bloc electoral, constituit din 6 formaţiuni pentru a participa la alegerile locale generale din 2003: Alianţa Independenţilor (AI), Alianţa Social Democrată (ASD), Partidul Liberal, Partidul Ecologist “Alianţa Verde” din Moldova (PEAVM), Partidul Democrat-Popular (PPD) şi Partidul Reformei (PR). Imediat după alegerile din 2003, trei formaţiuni din cele şase: AI, ASD şi Partidul Liberal (vechi), au fuzionat constituind o nouă entitate politică — AMN. Aceasta din urmă, împreună cu PDM şi PSL au format în 2004 Blocul “Moldova Democrată” (BMD) în vederea participării la alegerile parlamentare din 2005. Nereuşita BMD de a învinge PCRM a provocat dezintegrarea blocului imediat după alegerile parlamentare, urmată de un şi de sciziuni ulterioare a AMN-ului propriu-zis. Drept urmare s-au reconstituit actualele: Partidul Democraţiei Sociale din Moldova (PDSM) pe matricea fostei ASD şi Partidul Naţional Liberal (PNL) pe matricea vechiului Partidul Liberal. Partidul Reformei a profitat de dispariţia temporară (2003–2005) a vechiului Partid Liberal, însuşindu-şi titulatura respectivă cu care a debutat în actualele alegeri locale generale, producînd marea surpriză.
Detaliile prezentate mai sus au un singur scop — să arate că după alegerile locale din 3 iunie 2007, practic, toate formaţiunile componente ale ASLMN-ului anului 2003, iar ulterior ale BMD-ului anului 2005, au ajuns după patru ani exact în punctul din care au pornit înaintea alegerilor locale din 2003. Într-adevăr, luate împreună, fostele componente ale ASLMN au acumulat în recentele alegeri un procentaj ceva mai înalt — 23% vs. 20% în 2003.
Componentele BMD-ului anului 2005 au luat per ansamblu la recentele alegeri mai mult decît au obţinut în bloc în 2005 — 35,8% vs. 28%. Diferenţa este sesizabilă. Ea pune capăt discuţiilor inutile referitoare la faptul că deputaţii formaţiunilor parlamentare care şi-au obţinut mandatele pe listele BMD datorează acest lucru AMN-ului, liderul căruia i-ar fi luat în Parlament ca un cangur în marsupiu. Rezultatele formaţiunilor care s-au detaşat imediat de BMD: PDM — 9,7%, PSL — 3,2% şi ale celor care s-au desprins ulterior de AMN: PDSM — 4,77%; PNL — 1,3%, atestă, de fapt, că nimeni nu datorează nimănui nimic. Toţi au ponderea de reprezentare parlamentară pe care o merită. În prezent, după verificarea prin votul cetăţenilor a potenţialului fiecărei formaţiuni, ar fi salutară schimbarea opticii intransigente, inversarea ei în vederea eventualelor coalizări şi fuzionări, dar de această dată pe criterii cu impact de consolidare a potenţialelor lor.
Un lucru esenţial rezidă în faptul că şi în cazul AMN s-a observat fenomenul de inversare a preferinţelor electoratului din capitală şi din restul ţării, exact ca în cazul PPCD, menţionat mai sus. Astfel, la alegerile din 2003 ASLMN a acumulat în Chişinău 25,1% vs. 12,3% la recentele alegeri, rating-ul AMN fiind de două ori mai mic. În restul teritoriului votul pentru AMN a constituit 17,9%. Consecinţa directă a constatării acestui fapt este declaraţia liderului AMN, Serafim Urechean: “opţiunile electoratului cer să fie lăsate în istorie abordările, determinate de actul din 4 aprilie 2005”. Aşa este, fiindcă principalul operator şi beneficiar al inversiei preferinţelor faţă de AMN şi PPCD este PL-ul.
3. Opoziţia extraparlamentară, mai exact una dintre multiplele formaţiuni extraparlamentare — Partidul Liberal, a produs la 3 iunie 2007 una dintre cele mai remarcabile sensaţii. PL a obţinut al doilea rezultat în municipiul Chişinău, cedînd doar partidului de guvernămînt.
Rezultatul PL nu poate să nu impresioneze prin disproporţionalitatea lui. Între-adevăr, candidatul PL pentru funcţia de primar de Chişinău a obţinut în primul tur de scrutin 24,3% din voturi; lista de candidaţi PL pentru consiliul municipal Chişinău — 18,3% de voturi; în circumscripţiile de nivelul II, pe ţară — 4,8%; în circumscripţiile de nivelul II, în afara municipiului Chişinău — 1,8%. Acest şir vine să confirme prin cifre precise un lucru aparent sesizabil — rezultatul remarcabil al PL-ul se datorează preponderent prestaţiei candidatului său la funcţia de primar de Chişinău — Dorin Chirtoacă, care deţine funcţia de vicepreşedinte al PL.
Succesul electoral al PL raportat la resursele organizatorice, umane, financiare etc. menţionate mai sus evidenţiază şi mai mult disproporţiile, indicînd asupra consolidării unei tendinţe noi de comportament electoral al cetăţenilor. Această tendinţă s-a profilat la alegerile municipale noi din Chişinău în 2005 şi s-au consolidat în cadrul alegerilor recente. Trendurile lucrează cel mai eficient în favoarea celor care au intuiţie şi inteligenţă să le exploateze. Rezultatule modeste ale PL în restul ţării sînt doar reverberaţii ale succesului din Chişinău. Trebuie totuşi remarcat efortul PL din ultimii doi ani în vederea consolidări structurilor teritoriale de partid şi atragerea unui potenţial uman capabil să propage în teritoriu rezultatul din capitală.
În susţinerea concluziei de mai sus ne vorbeşte şi faptul că pînă la aderarea lui Dorin Chirtoacă la PL în 2005, formaţiunea nu poseda un minim potenţial pentru a se angaja măcar formal, cu o listă de candidaţi, în alegerile parlamentare din 2005, aşa cum făcuse la parlamentarele din 2001, cînd obţinuse 0,67% în cadrul Blocului electoral “Credinţă şi Dreptate”.
Etapele succesul lui Dorin Chirtoacă merită o succintă trecere în revistă, precum şi a componentelor lui de ordin obiectiv şi subiectiv: a) “votul din 4 aprilie” a fragmentat opoziţia în elemente “constructive” şi “intransigente”, angajate în dispute şi învinuiri reciproce pe fundalul guvernării unui partid dominant; b) vacanţa funcţiei de primar de Chişinău, intervenită în 2005, a provocat alegeri noi, care s-au desfăşurat, în aparenţă, în van, fără a putea fi validate din cauza absenteismului în 4 încercări (!), dar care au oferit un cadru inimaginabil pentru reclamă politică şi ieşire din anonimat; c) calităţile personale ale lui Dorin Chirtoacă — instruire, intuiţie, limbaj coerent şi conform aşteptărilor unui segment semnificativ de cetăţeni, carisma unui tînăr intelectual fără umbre de viclenie etc.
Factorii menţionaţi mai sus au atras în mod consecutiv spre sfîrşitul maratonului electoral steril, desfăşurat în patru runde, simpatia a peste 45 mii de alegători. Salturile rating-ului lui Dorin Chirtoacă doar în mai puţin de jumătate de an, de la scrutin la scrutin: 7%, apoi 25% ,apoi 35%, sau datorat şi pierderii interesului “granzilor” politicii moldoveneşti pentru o funcţie de primar de Chişiănău cu un mandat trunchiat de doar un an şi jumătate, din decembrie 2005 pînă la alegerile locale generale din iunie 2007.
http://www.alegeri.md/2007/comments/20070614/
Victoria agregată a opoziţiei dispersate
Igor Boţan, 14 iunie 2007
I. Evaluarea potenţialului formaţiunilor politice
Unul din scopurile colaterale declarate ale formaţiunilor politice lansate în recentele alegeri locale din 3 iunie 2007 se rezuma la estimarea potenţialului în vederea pregătirii pentru participarea la parlamentarele din 2009. Exerciţiul a reuşit, eventualele alianţe şi fuzionări ale partidelor fiind bazate pe date concrete.
Din cele 28 de partide înregistrate de Ministerul Justiţiei, la alegeri au participat 24. E mai simplu să fie enumerate formaţiunile care nu au participat la alegeri în nicio circumscripţie din cele peste 900. Cele patru formaţiuni neimplicate în alegeri sînt: Mişcarea social-politică “Forţa Nouă” (MSPFN); Noul Partid Naţional Moldovenesc (NPNM); Partidul Naţional Român (PNR) şi Mişcarea “Acţiunea Europeană” (MAE). Ultima a fost înregistrată abia la 12 aprilie a.c., la două săptămîni după demararea perioadei electorale, fapt care a împiedicat-o să participe la alegeri în calitate de concurent electoral.
Cu excepţia Partidului Socialiştilor “Patria-Rodina” (PSPR) şi a Mişcării social-politice “Ravnopravie” (MSPR), care au format Blocul Electoral “Patria-Rodina-Ravnopravie” (BEPRR), toate celelalte formaţiuni s-au angajat de sine stătător în campania electorală. Din raţionamente practice, legate de ilustrarea potenţialului formaţiunilor participante la alegeri, acronimele acestora sînt prezentate în Tabelul 1.
Tabelul 1. Lista formaţiunilor care au participat la alegerile locale generale din 3 iunie
- PDM — Partidul Democrat din Moldova
- PCRM — Partidul Comuniştilor din Republica Moldova
- AMN — Alianţa “Moldova Noastră”
- PAM — Partidul Agrar din Moldova
- PSM — Partidul Socialist din Moldova
- PLD — Partidul Legii şi Dreptăţii
- PPCD — Partidul Popular Creştin Democrat
- MPSNM — Mişcarea Profesioniştilor “Speranţa-Nadejda” din Moldova
- PL — Partidul Liberal
- PSL — Partidul Social-Liberal
- PSDM — Partidul Social Democrat din Moldova
- BEPRR — Blocul Electoral “Patria-Rodina — Ravnopravie”
- PEAVM — Partidul Ecologist “Alianţa Verde” din Moldova
- PPR — Partidul Popular Republican
- PRM — Partidul Republican din Moldova
- UMPR — Uniunea Muncii “Patria-Rodina”
- UCM — Uniunea Centristă din Moldova
- PE — Partidul European
- PUM — Partidul Umanist din Moldova
- PDSMU — Partidul Dezvoltării Spirituale “Moldova Unită”
- PDSM — Partidul Democraţiei Sociale din Moldova
- PC — Partidul Conservator
- PNL — Partidul Naţional Liberal
- CI — Candidaţii Independenţi
Competiţia electorală în cele 932 de circumscripţii de nivelul I şi II a permis evidenţierea gradului de dezvoltare a structurilor teritoriale ale formaţiunilor politice. Pentru a-l estima cu o anumită aproximaţie este suficient să vedem în ce număr de circumscripţii vreun partid sau altul şi-a înregistrat liste de candidaţi la funcţiile de consilieri locali. Tabelul 2 dă o imagine de ansamblu a numărului de funcţii de primari şi consilieri raionali, orăşeneşti şi săteşti, pentru care au intrat în competiţie formaţiunile politice.
Tabelul 2. Numărul de mandate disputate de concurenţii electorali
Nr. Localităţi Numărul de mandate de consilieri raionali/ municipali (nivelul II) Numărul de (localităţi) mandate de primari Numărul total de mandate de consilieri săteşti/ orăşeneşti (nivelul I) 1. Chişinău 51 19 290 2. Anenii Noi 33 26 322 3. Bălţi 35 3 24 4. Basarabeasca 27 7 93 5. Briceni 33 28 332 6. Cahul 35 37 445 7. Cantemir 33 27 305 8. Călăraşi 33 28 338 9. Căuşeni 35 27 339 10. Cimişlia 33 23 267 11. Criuleni 33 25 305 12. Donduşeni 27 22 234 13. Drochia 33 28 346 14. Dubăsari 27 11 135 15. Edineţ 33 32 364 16. Făleşti 33 33 378 17. Floreşti 33 40 444 18. Glodeni 33 19 243 19. Hînceşti 35 39 473 20. Ialoveni 33 25 325 21. Leova 33 25 269 22. Nisporeni 33 23 260 23. Ocniţa 33 21 241 24. Orhei 35 38 446 25. Rezina 33 25 271 26. Rîşcani 33 28 324 27. Sîngerei 33 26 334 28. Soroca 35 35 387 29. Străşeni 33 27 329 30. Şoldăneşti 27 23 253 31. Ştefan Vodă 33 23 273 32. Taraclia 27 15 171 33. Teleneşti 33 31 349 34. Ungheni 35 33 350 35. UTA Găgăuzia - 26 378 Total 1124 898 10637 Media numărului de candidaţilor pe un loc >9 >5 >5
Tabelul 3 arată cum au răspuns formaţiunile politice necesităţilor menţionate mai sus şi care este, de fapt, ramificaţia branşelor raionale ale formaţiunilor politice.
Tabelul 3.
Informaţia din Tabelul 3 nu este cea mai relevantă pentru concluzii, ea pune în evidenţă doar ambiţiile formaţiunilor politice. În principiu, înregistrarea unor liste de candidaţi la nivel raional nu ar fi trebuit să fie o problemă pentru niciun partid politic. Asta, mai ales că numărul de candidaţi din listele raionale puteau include cel puţin jumătate din numărul de mandate disputate în circumscripţia respectivă. În acest sens, Tabelul 3 pune în evidenţă, mai degrabă, formaţiunile extrem de slabe la capitolul structuri teritoriale raionale.
În Tabelul 4 se conţin informaţii mult mai relevante care reflectă ramificaţiile structurilor teritoriale raionale ale formaţiunilor politice şi capacitatea de a înregistra liste de candidaţi pentru consiliile săteşti şi orăşeneşti.
Tabelul 4.
Comparînd tabelele 3 şi 4 observăm schimbarea caracterului curburii liniilor ce modulează numărul de circumscripţii raionale (de nivelul II) şi orăşeneşti/săteşti (de nivelul I) în care formaţiunile au înaintat liste de candidaţi pentru consiliile respective. Schimbarea caracterului curburii liniilor de modulare din cele două tabelele permite evaluarea raportului dintre ambiţiile electorale etalate ale formaţiunilor şi gradul real de ramificaţie a branşelor teritoriale.
Din Tabelul 4 se vede că doar primele cinci formaţiuni au fost capabile să înregistreze liste de candidaţi pentru consiliul local în mai mult de jumătate de localităţi. PDSM şi PSL — în mai mult de 1/3 de localităţi. PSDM şi PPR — în mai mult de ¼. Partidul Liberal, care a oferit una dintre cele mai mari surprize ale acestor alegeri, a înregistrat liste de candidaţi pentru funcţiile de consilieri în mai puţin de 1/5 de localităţi, situîndu-se pe locul 9 la capitolul structuri locale. Alte 5 formaţiuni au demonstrat un potenţial foarte modest de dezvoltare a structurilor teritoriale, înregistrînd candidaţi la funcţii de consilier doar în mai mult de 1/10 de localităţi.
Întrucît funcţia de primar este percepută drept una dintre cele mai prestigioase în localităţi, potenţialul teritorial al partidelor se testează şi prin capacitatea de a înregistra un număr cît mai mare de candidaţi la funcţii de primar în localităţi. Se observă că Tabelul 5 reproduce, de fapt, imaginea Tabelului 4, lucru care confirmă verificabilitatea potenţialul uman al formaţiunilor şi corectitudinea estimărilor de acest gen. Singura deosebire remarcabilă pentru grupul de partide cu potenţial apreciabil (structuri funcţionale în mai mult de ¼ de localităţi) este că PSDM are candidaţi la funcţii de primari (Tabelul 5.) în mai multe circumscripţii decît PSL, spre deosebire de cazul candidaţilor la funcţii de consilieri locali. Acest lucru poate fi apreciat, mai degrabă, drept o fluctuaţie interesantă decît un indicator al gradului de dezvoltare al structurilor teritoriale.
Tabelul 5.
b) Resursele umane
Dimensiunea cantitativă a potenţialului uman al partidelor implicate în recentele alegeri poate fi estimată atît din Tabelul 5, dar mai cu seamă din Tabelul 6. Examinate împreună, tabelele oferă o imagine destul de sugestivă pentru a înţelege care partide sînt formaţiuni autentice şi care — aşa-zise “partide de asfalt”.
Tabelul 6.
De fapt, a priori era evidentă necesitatea unei corelaţii foarte strînse între gradul de ramificare a branşelor teritoriale şi potenţialul uman al partidelor. Totuşi, faptul că conform legislaţiei electorale partidele pot înainta liste de candidaţi completate pe jumătate faţă de numărul de mandate disputate în circumscripţiile respective lasă loc pentru estimări mai exacte ale potenţialului uman al formaţiunilor. În acest sens, merită remarcat faptul că cea mai puternică formaţiune — PCRM nu a înaintat candidaţi la funcţia de primar doar în 71 de localităţi, ceea ce reprezintă aproximativ 8%. Pe de altă parte, PCRM nu a înaintat liste de candidaţi la funcţiile de consilieri locali doar în 3 localităţi din cele 898.
La celălalt pol al grupului partidelor cu potenţial semnificativ s-a situat PL, care a fost capabil să înregistreze un număr de liste de candidaţi pentru consiliile locale de aproximativ 5 ori mai mic decît cel al PCRM.
c) Capacitatea de atragere a resursele financiare
Capacitatea atragerii resurselor financiare, alături de gradul de ramificare a branşelor teritoriale, şi potenţialul uman, permite o estimare complexă a potenţialului partidelor. Datele CEC, făcute publice în ajunul zilei alegerilor sînt prezentate în Tabelul 7.
Merită menţionat faptul că informaţiile referitoare la resursele financiare nu par a fi credibile. În lipsa detaliilor se pare că, practic, toate partidele au declarat doar resursele financiare utilizate pentru cheltuieli verificabile. Adică, resursele utilizate pentru achitarea tipăririi materialelor electorale, plasării afişajului, reclama la radio şi TV. Plata pentru staff-urile electorale, transport şi combustibil pentru aceasta, angajarea PR experţilor, invitarea star-urilor muzicale etc. poate fi dosită fără mari eforturi, de obicei, rămînînd obscură. În acest sens, actuala campanie electorală nu se deosebeşte de precedentele. Probabil şi pe viitor, chiar şi după adoptarea noii legi a partidelor cu tot cu prevederile ei referitoare la finanţare, finanţarea partidelor şi a campaniilor acestora va ramîne un subiect de mare interes, dar reflectat foarte aproximativ.
Tabelul 7.
d) Corelaţia dintre potenţialul etalat şi rezultatele obţinute
Publicarea rezultatelor alegerilor din circumscripţiile de nivelul II (raional) a actualizat rating-urile reale ale formaţiunilor politice. Alături de potenţialul organizatorico-financiar, uman şi afinităţile doctrinare, rating-urile actualizate stabilesc noile punctele de reper pentru elaborarea strategiilor în vederea pregătirii de parlamentarele 2009.
Tabelul 8.
Se remarcă corelaţia foarte strînsă dintre potenţialele formaţiunilor estimate mai sus şi rezultatule finale ale alegerilor, cu excepţia cazului PL. Şase formaţiuni politice au acumulat peste 4% din votul politic în circumscripţiile de nivelul II (raionale). Formaţiunile respective vor fi principalii actori în lupta pentru obţinerea mandatelor de deputaţi în 2009. Alte trei formaţiuni — PSDM, PPR şi PSL au demonstrat un potenţial apreciabil pentru a reuşi să-şi îmbunătăţească şansele sau măcar pentru a fi cotate în calitate de eventuali parteneri de alianţe electorale.
Spre exemplu, PPR îşi poate îmbunătăţi cu certitudine rating-ul din contul eventualului suport în autonomia Găgăuză, pe motiv că guvernatorul ei, Mihail Formuzal, care se bucură de suport in autonomie, este şi unul din liderii PPR. Acest lucru nu s-a putut manifesta în actualele alegeri din cauza că Găgăuzia în alegerile locale, este doar circumscripţie administrativă, şi nu circumscripţie de nivelul II precum sînt raioanele. În cazul PSL a fost demonstrat un potenţial uman semnificativ şi o ramificare extinsă a structurilor teritoriale.
Din Tabelul 8 şi cele precedente se poate desprinde clar că perspectivele a vreo 5 — 6 formaţiuni cu un potenţial abia sesizabil rămîn în negura incertitudinii pînă la demonstrarea contrariului. Altele vreo 8 — 9 formaţiuni la care pot fi adăugate cele patru care nu au participat la alegeri se pare că nu potenţial abia perceptibil.
II. Fenomene evidenţiate şi tendinţe ce derivă din rezultatele alegerilor
a) Căderea bruscă a rating-ului PCRM
Suportul politic pentru PCRM a scăzut mult sub aşteptări, de la aproximativ 46% în ultimul scrutin din 2005 la 34,4% în actualele alegeri. Caracterul brusc al scăderii rating-ului cu mai bine de 10%, după ce pe parcursul a două campanii electorale de după 2001 se stabilise o tendinţă de scădere lentă, cîte aproximativ 2% de la un scrutin la altul, semnalează că PCRM are motive serioase pentru a-şi reconsidera politicile publice, pe cele de cadre şi intenţia anunţată încă acum cinci ani de modernizare a formaţiunii, care nu s-a mai produs.
Tabelul 9.
Declinul PCRM a prins dimensiuni sesizabile de ordin calitativ. Astfel, după recentele alegeri PCRM a obţinut majorităţi simple, adică peste 50% în doar 2 raioane vs. 16 în 2003; peste 40% în 10 raioane vs. 14 în 2003; peste 30% în 13 raioane vs. 4 în 2003; peste 20% în 9 raioane, în timp ce în 2003 PCRM în niciun raion nu obţinuse mai puţin de 30%. Aceasta poate însemna că PCRM, în cel mai bun caz, ar putea să-şi promoveze cadrele în funcţiile cheie de conducere în doar aproximativ 1/3 de raioane. Într-o altă treime de raioane PCRM cu peste 30% ar putea avea poziţii relativ puternice, dar în nici un caz dominante.
Totuşi, cele mai usturătoare înfrîngeri PCRM le-a suferit în circumscripţiile-simbol — Găgăuzia şi Chişinău. În consiliile locale din Găgăuzia PCRM a obţinut doar 13% din voturi, de aproximativ două ori mai puţin decît în loclele din 2003. În Chişinău, pentru consiliul municipal, PCRM a obţinut doar 26,6% vs. 43,7% în 2003.
Tabelul 10.
În consecinţă, PCRM a obţinut doar 16 mandate din 51 în consiliul municipal Chişinău, mai puţin de 1/3, practic, fără şanse de a co-participa la formarea unei majorităţi de conducere.
Tabelul 11.
Singura consolare a PCRM ar putea fi cîştigarea turului II al alegerilor pentru funcţia de primar de Chişinău. În primul tur de scrutin candidatul PCRM a obţinut un rezultat relativ modest de doar 27,7% în comparaţie cele 41% acumulate în scrutinul din 2003.
Tabelul 12.
Victoria candidatului PCRM în cel de-al doilea tur pare din ce în ce mai puţin probabilă, chiar în situaţia dispersării forţelor politice de opoziţie. Votanţii forţelor de opoziţie au fost în proporţie de 2/3 faţă de cei ai PCRM. Acest fapt a făcut presa afiliată PCRM să recurgă la atacuri de denigrare incalificabile a contracandidatului PCRM, încercînd să inoculeze frica faţă de o eventuală victorie a acestuia ca factor motivaţional pentru a obţine suportul candidatului PCRM.
b) Prestaţia opoziţiei — consecinţă a “votului din 4 aprilie”
Rezultatele recentelor alegeri relevă, de fapt, o victorie “agregată” a opoziţiei “dispersate”. S-au consolidat tendinţe noi ce s-au profilat ceva mai devreme. Ele sînt defavorabile partidului de guvernămînt şi favorabile opoziţiei per ansamblu.
Schimbările şi noile tendinţe semnificative sînt, cu certitudine, consecinţe ale “votului din 4 aprilie”. Aşteptările legate de manifestarea efectelor “votului din 4 aprilie” nu s-au adeverit. Opoziţia “intransigentă” nu a învins-o pe cea “constructivă”, nu s-a realizat nici situaţia inversă. Astfel, recentele alegeri au diminuat necesitatea speculării problemei respective. Efectul autentic al “votului din 4 aprilie”, manifestat şi confirmat în recentele alegeri, este ascensiunea unui nou lider politic, posibil a unei noi mişcări. Numai că acestea vin din rîndurile opoziţiei extraparlamentare, exact după formula — cînd doi se bat al treilea învinge.
Chiar dacă, în mod normal, diminuarea rating-ului oricărui partid de guvernămînt conduce în mod iminent la creşterea rating-ului opoziţiei, prestaţia relativ bună a opoziţiei în cazul examinat are multiple cauze. Ele merită să fie analizate pe segmente:
1. Opoziţia “constructivă” în componenţa PDM şi PPCD a obţinut un rezultat onorabil, mai bun decît se putea aştepta. Rating-ul PDM a crescut cu 2% pe ţară, de la 7,7% în 2003 la 9,7% în 2007. În municipiul Chişinău, PDM, în general, şi-a dublat suportul electoral de la 2,9% în 2003 la 6,8% în 2007. Se poate afirma că “votul din 4 aprilie” n-a afectat în nici un fel PDM. Aceasta fiindcă PDM în calitatea sa de formaţiune declarată “centristă” se angajase deschis, încă din 2002, să convingă şi să susţină eventuala “modernizare” a PCRM prin convertire la socialism sau social-democraţie. În ochii presei declarate anti-comunistă, eventuala “trădare” a PDM era previzibilă, de aceea PDM nu a fost supus criticilor în măsura în care au fost supuse celelalte două formaţiuni “trădătoare”, participante la “votul din 4 aprilie” de realegere a liderului PCRM, Vladimir Voronin, în calitate de şef al statului.
Scorul mai bun al PDM la recentele alegeri are mai multe cauze, principalele fiind legate de: campania remarcabilă, desfăşurată de candidatul PDM la funcţia de primar de Chişinău, Vladimir Filat; atragerea în PDM a unor personalităţi notorii din viaţa publică, precum “părintele social-democraţiei moldoveneşti” — Oazu Nantoi etc.
PPCD a acumulat la nivel de ţară 8,5% din voturi vs. 8,9% la alegerile locale din 2003 şi, respectiv, 9,1% la alegerile parlamentare din 2005. Se poate afirma că PPCD şi-a menţinut rating-ul în limitele marjei care, cel puţin, nu lasă loc pentru prognozarea a vreunui recul semnificativ. Rezultatul atestă mai degrabă stabilitatea rating-ului, dar şi o anumită performanţă. Ultima remarcă se referă la faptul că PPCD, în ultimii doi ani, a fost în mod constant ţinta predilectă a presei declarate anti-comunistă, care a menţinut pe agendă acuzaţiile de “trădare” pentru “votul din 4 aprilie”.
Rezultatul PPCD pe ţară ascunde impactul “votului din 4 aprilie”. Acest impact are o manifestare clară în inversarea preferinţelor pentru formaţiune în municipiul Chişinău şi în restul ţării. Practic în toate alegerile anterioare rating-ul PPCD era de aproximativ două ori mai mare în Chişinău decît în restul ţării. Astfel, în alegerile din 2003 PPCD a acumulat 15% de voturi în Chişinău şi doar 7% în restul ţării. La recentele alegeri lucrurile s-au inversat, formaţiunea acumulînd în Chişinău 7%, faţă de 8,9% în restul ţării.
Presa democratică, adversă PPCD-ului, a exploatat la cote maxime şi conflictele interne ale formaţiunii — părăsirea fracţiunii parlamentare a PPCD de către trei deputaţi aleşi pe lista acestuia; destrămarea de facto a fracţiunii din consiliul municipal Chişinău. Manifestarea acestor conflicte interne a fost o consecinţă a impactului “votului din 4 aprilie”.
Şi conflictele iscate în procesul de adoptare şi implementare a noii legislaţii audiovizuale, modalităţii de privatizare a posturilor audiovizuale municipale “Antena C” şi “Euro TV” au fost prezentate drept consecinţe negative ale “votului din 4 aprilie” şi a cooperării PPCD cu PCRM. În sfîrşit, modificarea de comun acord cu fracţiunea PCRM a Regulamentului Parlamentului prin care, de fapt, a fost sistată transmisiunea în direct a şedinţelor plenare ale Parlamentului a avut ecouri negative preponderent în rîndurile alegătorilor din Chişinău, care tind spre un nivel de informare mai înalt.
Pentru comparaţie, se poate remarca că toate învinuirile aduse de presă PPCD-ului nu i se puteau imputa celelaltei componente a opoziţiei constructive — PDM. În consecinţă PDM şi-a dublat rating-ul, iar PPCD şi l-a diminuat de două ori în municipiul Chişinău.
2. Opoziţia “intransigentă” a obţinut per ansamblu un scor onorabil. Ea s-a manifestat, cum era de aşteptat, prin critica guvernanţilor şi a opoziţiei “constructive” pentru “trădarea” din 4 aprilie 2005.
Alianţa Moldova Noastră (AMN) a înregistrat un suport de 16,7% pe ţară vs. 20% obţinute de Blocul electoral Alianţa Social-Liberală “Moldova Noastră” (ASLMN) la alegerile locale din 2003. Scorul AMN este de trei ori mai mic decît cel la care anunţa formaţiunea că pretinde. Oricum acesta a confirmat statutul AMN de “cea mai puternică formaţiune de opoziţie”.
Din anumite considerente, parcursul şi perspectivele opoziţiei “intransigente” merită o succintă trecere în revistă. Iniţial ASLMN fusese doar un bloc electoral, constituit din 6 formaţiuni pentru a participa la alegerile locale generale din 2003: Alianţa Independenţilor (AI), Alianţa Social Democrată (ASD), Partidul Liberal, Partidul Ecologist “Alianţa Verde” din Moldova (PEAVM), Partidul Democrat-Popular (PPD) şi Partidul Reformei (PR). Imediat după alegerile din 2003, trei formaţiuni din cele şase: AI, ASD şi Partidul Liberal (vechi), au fuzionat constituind o nouă entitate politică — AMN. Aceasta din urmă, împreună cu PDM şi PSL au format în 2004 Blocul “Moldova Democrată” (BMD) în vederea participării la alegerile parlamentare din 2005. Nereuşita BMD de a învinge PCRM a provocat dezintegrarea blocului imediat după alegerile parlamentare, urmată de un şi de sciziuni ulterioare a AMN-ului propriu-zis. Drept urmare s-au reconstituit actualele: Partidul Democraţiei Sociale din Moldova (PDSM) pe matricea fostei ASD şi Partidul Naţional Liberal (PNL) pe matricea vechiului Partidul Liberal. Partidul Reformei a profitat de dispariţia temporară (2003–2005) a vechiului Partid Liberal, însuşindu-şi titulatura respectivă cu care a debutat în actualele alegeri locale generale, producînd marea surpriză.
Detaliile prezentate mai sus au un singur scop — să arate că după alegerile locale din 3 iunie 2007, practic, toate formaţiunile componente ale ASLMN-ului anului 2003, iar ulterior ale BMD-ului anului 2005, au ajuns după patru ani exact în punctul din care au pornit înaintea alegerilor locale din 2003. Într-adevăr, luate împreună, fostele componente ale ASLMN au acumulat în recentele alegeri un procentaj ceva mai înalt — 23% vs. 20% în 2003.
Componentele BMD-ului anului 2005 au luat per ansamblu la recentele alegeri mai mult decît au obţinut în bloc în 2005 — 35,8% vs. 28%. Diferenţa este sesizabilă. Ea pune capăt discuţiilor inutile referitoare la faptul că deputaţii formaţiunilor parlamentare care şi-au obţinut mandatele pe listele BMD datorează acest lucru AMN-ului, liderul căruia i-ar fi luat în Parlament ca un cangur în marsupiu. Rezultatele formaţiunilor care s-au detaşat imediat de BMD: PDM — 9,7%, PSL — 3,2% şi ale celor care s-au desprins ulterior de AMN: PDSM — 4,77%; PNL — 1,3%, atestă, de fapt, că nimeni nu datorează nimănui nimic. Toţi au ponderea de reprezentare parlamentară pe care o merită. În prezent, după verificarea prin votul cetăţenilor a potenţialului fiecărei formaţiuni, ar fi salutară schimbarea opticii intransigente, inversarea ei în vederea eventualelor coalizări şi fuzionări, dar de această dată pe criterii cu impact de consolidare a potenţialelor lor.
Un lucru esenţial rezidă în faptul că şi în cazul AMN s-a observat fenomenul de inversare a preferinţelor electoratului din capitală şi din restul ţării, exact ca în cazul PPCD, menţionat mai sus. Astfel, la alegerile din 2003 ASLMN a acumulat în Chişinău 25,1% vs. 12,3% la recentele alegeri, rating-ul AMN fiind de două ori mai mic. În restul teritoriului votul pentru AMN a constituit 17,9%. Consecinţa directă a constatării acestui fapt este declaraţia liderului AMN, Serafim Urechean: “opţiunile electoratului cer să fie lăsate în istorie abordările, determinate de actul din 4 aprilie 2005”. Aşa este, fiindcă principalul operator şi beneficiar al inversiei preferinţelor faţă de AMN şi PPCD este PL-ul.
3. Opoziţia extraparlamentară, mai exact una dintre multiplele formaţiuni extraparlamentare — Partidul Liberal, a produs la 3 iunie 2007 una dintre cele mai remarcabile sensaţii. PL a obţinut al doilea rezultat în municipiul Chişinău, cedînd doar partidului de guvernămînt.
Rezultatul PL nu poate să nu impresioneze prin disproporţionalitatea lui. Între-adevăr, candidatul PL pentru funcţia de primar de Chişinău a obţinut în primul tur de scrutin 24,3% din voturi; lista de candidaţi PL pentru consiliul municipal Chişinău — 18,3% de voturi; în circumscripţiile de nivelul II, pe ţară — 4,8%; în circumscripţiile de nivelul II, în afara municipiului Chişinău — 1,8%. Acest şir vine să confirme prin cifre precise un lucru aparent sesizabil — rezultatul remarcabil al PL-ul se datorează preponderent prestaţiei candidatului său la funcţia de primar de Chişinău — Dorin Chirtoacă, care deţine funcţia de vicepreşedinte al PL.
Succesul electoral al PL raportat la resursele organizatorice, umane, financiare etc. menţionate mai sus evidenţiază şi mai mult disproporţiile, indicînd asupra consolidării unei tendinţe noi de comportament electoral al cetăţenilor. Această tendinţă s-a profilat la alegerile municipale noi din Chişinău în 2005 şi s-au consolidat în cadrul alegerilor recente. Trendurile lucrează cel mai eficient în favoarea celor care au intuiţie şi inteligenţă să le exploateze. Rezultatule modeste ale PL în restul ţării sînt doar reverberaţii ale succesului din Chişinău. Trebuie totuşi remarcat efortul PL din ultimii doi ani în vederea consolidări structurilor teritoriale de partid şi atragerea unui potenţial uman capabil să propage în teritoriu rezultatul din capitală.
În susţinerea concluziei de mai sus ne vorbeşte şi faptul că pînă la aderarea lui Dorin Chirtoacă la PL în 2005, formaţiunea nu poseda un minim potenţial pentru a se angaja măcar formal, cu o listă de candidaţi, în alegerile parlamentare din 2005, aşa cum făcuse la parlamentarele din 2001, cînd obţinuse 0,67% în cadrul Blocului electoral “Credinţă şi Dreptate”.
Etapele succesul lui Dorin Chirtoacă merită o succintă trecere în revistă, precum şi a componentelor lui de ordin obiectiv şi subiectiv: a) “votul din 4 aprilie” a fragmentat opoziţia în elemente “constructive” şi “intransigente”, angajate în dispute şi învinuiri reciproce pe fundalul guvernării unui partid dominant; b) vacanţa funcţiei de primar de Chişinău, intervenită în 2005, a provocat alegeri noi, care s-au desfăşurat, în aparenţă, în van, fără a putea fi validate din cauza absenteismului în 4 încercări (!), dar care au oferit un cadru inimaginabil pentru reclamă politică şi ieşire din anonimat; c) calităţile personale ale lui Dorin Chirtoacă — instruire, intuiţie, limbaj coerent şi conform aşteptărilor unui segment semnificativ de cetăţeni, carisma unui tînăr intelectual fără umbre de viclenie etc.
Factorii menţionaţi mai sus au atras în mod consecutiv spre sfîrşitul maratonului electoral steril, desfăşurat în patru runde, simpatia a peste 45 mii de alegători. Salturile rating-ului lui Dorin Chirtoacă doar în mai puţin de jumătate de an, de la scrutin la scrutin: 7%, apoi 25% ,apoi 35%, sau datorat şi pierderii interesului “granzilor” politicii moldoveneşti pentru o funcţie de primar de Chişiănău cu un mandat trunchiat de doar un an şi jumătate, din decembrie 2005 pînă la alegerile locale generale din iunie 2007.
Victoria agregată a opoziţiei dispersate - Concluzii
III. Concluzii
III. Concluzii
- Rezultatele alegerilor locale din 3 iunie 2007 marchează începutul unei situaţii cu totul deosebite, cu eventuale impacturi semnificative pentru Republica Moldova.
- Scăderea rating-ului PCRM, pînă la 1/3 din simpatiile electoratului, pune formaţiunea într-o situaţie inedită. În perioada dominaţiei absolute pe scena politică PCRM a reuşit să-şi facă doar inamici politici. În recentele alegeri, comportamentul îndreptat spre persecutarea candidaţilor opoziţiei, inclusiv ai celei “constructive” a respins toţi potenţialii parteneri de coaliţii.
- În situaţia creată PCRM, după tragerea concluziilor de rigoare, va trebui să adopte un nou comportament pentru a inhiba tendinţele negative ce-l însoţesc. Alternativa unei politici de înăsprire a atitudinilor faţă de oponenţii politici şi de confruntare dintre autorităţile centrale cu cele locale, controlate de opoziţie, ar fi realizarea unei modernizări de mult anunţate a PCRM şi coparticiparea la edificarea unui pol de influenţă politică socialist sau social-democrat. Prima opţiune ar putea avea consecinţe nefaste pentru Republica Moldova, cea de a două pare un vis prea frumos ca să poată deveni realizabil.
- Eventualele încercări ale PCRM de a-şi recîştiga înapoi electoratul vor întîmpina dificultăţi. Analiza datelor referitoare la gradul de participare şi la distribuirea voturilor între concurenţii electorali denotă o schimbare de esenţă a comportamentului electoral, care nu poate fi explicată doar prin absenteism. Cauza schimbărilor rezidă în politicile publice promovate de partidul de guvernămînt. Într-adevăr, alegătorii sînt în drept să se întrebe — de ce o “revoluţie liberală” să fie declarată şi înfăptuită de un partid comunist şi nu de unul liberal, dacă există o necesitate în acest sens.
- Victoria “agregată” a opoziţiei ar putea fi uşor dispersată de incoerenţa acţiunilor. Eventualele coalizări ale formaţiunilor de opoziţie în vederea formării majorităţilor şi alegerea conducerii în cea mai mare parte a raioanelor şi municipiul Chişinău s-ar putea manifesta în diferite moduri. Perspectiva reproducerii unor mici ADR-uri la nivel raional ar trebuie să dea frisoane liderilor opoziţiei. Pe de altă parte, menţinerea unui echilibru în relaţiile administraţiilor raionale controlate de opoziţie cu puterea centrală ar putea contribui la conservarea trendurilor manifestate în recentele alegeri pînă la parlamentarele din 2009. Oricum, ele sînt favorabile opoziţiei per ansamblu.
- Eventualele încercări ale opoziţiei de a clătina la nivel raional fundamentul de sub “verticala puterii de stat”, ar putea provoca reacţii de răspuns ale partidului de guvernămînt. Radicalizarea relaţiilor putere-opoziţie pe fundalul criticilor dure aduse guvernării pentru starea mass-media, procesului electoral etc., ar justifica refuzul UE de a oferi un statut mai înalt relaţiilor cu Republica Moldova. În consecinţă, partidul de guvernămînt ar putea reveni la politicile deschise de orientare pro-CSI-ste, lucru care în ultima vreme a căpătat contururi tot mai profilate.
- Opoziţia va trebui să întreprindă măsuri pentru depăşirea stării de dispersie. Acest lucru va fi, practic, imposibil în afara consolidării noilor trenduri stabilite după recentele alegri locale. Tradiţiile culturii politice moldoveneşti lasă puţine şanse de optimism în acest sens, capacitatea cooperării între liderii opoziţiei care “au creat condiţiile” pentru manifestarea noilor tendinţe, şi exponentul acestora din urmă rămînînd o mare problemă.
- După toate probabilităţile, pînă la parlamentarele din 2009 gradul de instabilitate politică va creşte. Aceasta comportă riscuri nu doar pentru clasa politică, ci şi pentru alegătorii, care se pot alege doar cu “iluzii pierdute”.
DORIN CHIRTOACA la TVR
TVR: Un tânăr liberal, primarul Chişinăului
http://play.md/video/73ba117c-a99e-4e73-b64a-3aa7c1898d49
TVR: Un tânăr liberal, primarul Chişinăului
http://play.md/video/73ba117c-a99e-4e73-b64a-3aa7c1898d49
Imi pare rau ca intervin in aceasta discutie fara sa fiu nici entuziasmat si nici suparat pamant 
. In momentul de fata, parerea mea este ca mediul politic din RM este inca imatur, cam ca cel romanesc pe vremea victoriei CDR din '96. Desi nu sunt la curent cu toate detaliile vietii politice din Moldova, pot sa furnizez cateva argumente care imi fundamenteaza opinia:
1. Exista inca inflatie de partide, multe si mici, fara potential uman individual prea dezvoltat;
2. Partidele din opozitie nu au experienta de guvernare, si probabil nici suficienti specialisti pentru a guverna sau administra compentent;
3. Pana la trecerea pe la guvern a tuturor actorilor principali nu apuca sa se compromita definitv impostorii din toate taberele si nu se poate face nici o evaluare de fond;
4. Suspectez ca partidele inca nu si-au clarificat pozitia doctrinara. Asa ceva nu se intampla peste noapte, si nu fara experienta. E usor sa copiezi un program conservator/liberal/de oricare si sa-l traduci sau sa-l adaptezi. E cu totul altceva sa-l crezi si sa-l implementezi.
5. Nu exista inca vot uninominal (nici un Romania, din pacate)
6. Singurii oameni cu experienta de conducere, indiferent de partid, provin din fostele structuri comuniste, fapt care nu se va schimba inainte de 10 ani.
Avand in vedere aceste elemente, nu cred ca va puteti astepta la nimic spectaculos de la noii alesi din partea opozitiei. Se vor napusti pe putere si nu vor sti sa gestioneze succesul.
Important e sa va asteptati la o deziluzie, si sa nu sacrificati pe viitor doctrine, programe si idei in urma frustrarii generate de balbaielile "de centru dreapta" de dupa balbaielile "de stanga". Lucrurile se asaza pana la urma, dar e nevoie de rabdare, incapatanare si perseverenta. Noii oameni trebuie taxati si crestati mai rau decat cei vechi, dar asta nu inseamna sa arunci la gunoi optiunile de o viata, doar pentru ca ele se vor fi dovedit temporar deturnate de hoti, impostori si incompetenti.
In concluzie, sperati la mai bine, dar fiti pregatiti pentru foarte rau...
Vreau sa nu am dreptate, dar e bine sa fiti pregatiti.
PS: In privinta separatiei stanga-dreapta, ele nu au nici o legatura cu crestinismul sau alte chestiuni similare. Dreapta are legatura cu complexul de optiuni care tin de promovarea valorii individuale, ca motor al evolutiei sociale si nationale. Asta poate fi interpretata ca promovare a liberei initiative si neinterventiei statului (liberalism) sau protejarea si cresterea elitelor intelectoale si racordarea la valorile traditionale (variate in functie de societate) in cazul conservatorismului. Faptul ca una din aceste valori traditionale este crestinismul, tine strict de societatile europeene. In alte locuri poate fi altceva. Dar si liberalismul e tot de dreapta si nu are legatura cu crestinismul sau religia.
Stanga este preocupata mai degraba de protectie si justitie sociala, redistribuirea castigurilor, etc. Dar nu orice stanga e anticrestina. Stanga nu inseamna neaparat comunism. Partidul Laburist din Marea Britanie e de stanga. Dar nu este nici comunist, nici anticrestin.
Cred ca e bine sa clarificam notiunile inainte sa ne luam de guler in numele lor
. In momentul de fata, parerea mea este ca mediul politic din RM este inca imatur, cam ca cel romanesc pe vremea victoriei CDR din '96. Desi nu sunt la curent cu toate detaliile vietii politice din Moldova, pot sa furnizez cateva argumente care imi fundamenteaza opinia:1. Exista inca inflatie de partide, multe si mici, fara potential uman individual prea dezvoltat;
2. Partidele din opozitie nu au experienta de guvernare, si probabil nici suficienti specialisti pentru a guverna sau administra compentent;
3. Pana la trecerea pe la guvern a tuturor actorilor principali nu apuca sa se compromita definitv impostorii din toate taberele si nu se poate face nici o evaluare de fond;
4. Suspectez ca partidele inca nu si-au clarificat pozitia doctrinara. Asa ceva nu se intampla peste noapte, si nu fara experienta. E usor sa copiezi un program conservator/liberal/de oricare si sa-l traduci sau sa-l adaptezi. E cu totul altceva sa-l crezi si sa-l implementezi.
5. Nu exista inca vot uninominal (nici un Romania, din pacate)
6. Singurii oameni cu experienta de conducere, indiferent de partid, provin din fostele structuri comuniste, fapt care nu se va schimba inainte de 10 ani.
Avand in vedere aceste elemente, nu cred ca va puteti astepta la nimic spectaculos de la noii alesi din partea opozitiei. Se vor napusti pe putere si nu vor sti sa gestioneze succesul.
Important e sa va asteptati la o deziluzie, si sa nu sacrificati pe viitor doctrine, programe si idei in urma frustrarii generate de balbaielile "de centru dreapta" de dupa balbaielile "de stanga". Lucrurile se asaza pana la urma, dar e nevoie de rabdare, incapatanare si perseverenta. Noii oameni trebuie taxati si crestati mai rau decat cei vechi, dar asta nu inseamna sa arunci la gunoi optiunile de o viata, doar pentru ca ele se vor fi dovedit temporar deturnate de hoti, impostori si incompetenti.
In concluzie, sperati la mai bine, dar fiti pregatiti pentru foarte rau...
Vreau sa nu am dreptate, dar e bine sa fiti pregatiti.
PS: In privinta separatiei stanga-dreapta, ele nu au nici o legatura cu crestinismul sau alte chestiuni similare. Dreapta are legatura cu complexul de optiuni care tin de promovarea valorii individuale, ca motor al evolutiei sociale si nationale. Asta poate fi interpretata ca promovare a liberei initiative si neinterventiei statului (liberalism) sau protejarea si cresterea elitelor intelectoale si racordarea la valorile traditionale (variate in functie de societate) in cazul conservatorismului. Faptul ca una din aceste valori traditionale este crestinismul, tine strict de societatile europeene. In alte locuri poate fi altceva. Dar si liberalismul e tot de dreapta si nu are legatura cu crestinismul sau religia.
Stanga este preocupata mai degraba de protectie si justitie sociala, redistribuirea castigurilor, etc. Dar nu orice stanga e anticrestina. Stanga nu inseamna neaparat comunism. Partidul Laburist din Marea Britanie e de stanga. Dar nu este nici comunist, nici anticrestin.
Cred ca e bine sa clarificam notiunile inainte sa ne luam de guler in numele lor
Primele planuri ale noului primar Dorin Chirtoacă
Dorin Chirtoacă
Foto: Evenimentul Zilei
Dorin Chirtoaca, noul Primar General al municipiului Chisinau, a declarat dupa alegeri, pentru mai multe publicatii, ca exclude orice alianta postelectorala cu comunistii, care detin 16 mandate in Consiliul Municipal din totalul de 51. "In Consiliu urmeaza sa se formeze o majoritate democratica, iar PCRM sa treaca in opozitie.
Cred ca aceasta majoritate se va consolida si va deveni din ce in ce mai clara pe masura ce se vor derula sedintele Consiliului si vom discuta proiectele necesare pentru municipiu", a spus Chirtoaca ;.
Potrivit Agentiei INFOTAG, printre primii pasi pe care ii intentioneaza noul primar se numara rezolvarea problemei transportului, a serviciilor comunale, "ca fiecare sa plateasca doar ceea ce consuma, nu si pierderile din retea", pregatirile catre sezonul de incalzire 2007-2008, "actiuni prompte de eficientizare si debirocratizare a aparatului primariei si de asigurare a respectarii corectitudinii in relatia cu cetateanul"; stoparea "proiectelor abuzive", implementarea carora a inceput in ultima vreme, "restabilirea situatiilor anterioare in ceea ce priveste spatiile verzi, acolo unde normele in vigoare au fost incalcate".
Dorin Chirtoaca a declarat ca nu ii va propune nici o functie de raspundere lui Veaceslav Iordan la primarie, deoarece acesta "intra in opozitie si opozitia presupune altceva decit guvernarea".
Noul primar spera ca, dupa terminarea campaniei electorale, va avea o relatie normala de colaborare cu administratia centrala. "Ii indemn pe reprezentantii puterii sa inteleaga ca, daca vor recurge la sabotaj, la presiuni, nu vor face decit sa-si creeze cu propriile miini probleme si nu vor avea decit de pierdut. La inceputul secolului al XXI-lea, in conditiile aspiratiilor europene declarate de actuala Putere, chiar nu are sens sa se aplice metode de pe vremea URSS", a mai spus el.
Sursa: INFOTAG
[/i]Cele mai proaspete interviuri cu Dorin Chirtoacă, realizate de Jurnal de Chişinău, Timpul de dimineaţă şi BBC
Foto: jurnal.md
Redacţia română a BBC World Service, Cotidianul "Timpul de dimineaţă" şi bisăptămânalul "Jurnal de Chişinău" au solicitat noului primar de Chişinău, Dorin Chirtoacă câte un interviu. Deşi conţin şi întrebări asemănătoare, Vă propunem mai jos să le citiţi / ascultaţi pe fiecare pentru a vedea cum apreciază noul primar de Chişinău rezultatul alegerilor şi care sunt primele lucruri pe care le va face la primărie.
Interviul publicat în Jurnal de Chişinău de azi, 19 iunie 2007,
realizat de Raisa LOZINSCHI
"Chişinăul liberal"
La 29 de ani, a devenit primar de capitală. A învins marea bătălie cu comuniştii. Duminică spre miezul nopţii, în faţa sediului Partidului Liberal (PL), s-au adunat sute de persoane care aclamau victoria lui Dorin Chirtoacă, cântau şi au încins chiar hore. Dorin Chirtoacă a ajuns abia în zorii zilei acasă, iar ieri telefonul nu-i mai tăcea. A găsit timp între două întâlniri să vorbească cu JURNALUL. Care va fi primul lucru pe care îl va face la Primărie şi ce înseamnă victoria sa pentru Chişinău, ne spune Dorin Chirtoacă în interviul de mai jos.
- Dle Chirtoacă, de ce crezi că ai câştigat alegerile în municipiul Chişinău?
- Am muncit pentru acest rezultat împreună cu toată echipa şi încă din timpul campaniei electorale am spus că, de fapt, comuniştii n-au nicio şansă în Chişinău. Ştiam că aşa este şi mă bucur foarte mult că acest lucru a fost confirmat la 3 şi 17 iunie. De asemenea, cred că cetăţenii au apreciat faptul că am avut un mesaj deschis, direct, dur poate pe alocuri, însă corect şi bazat pe realităţi, nu pe insinuări. În ansamblu, politica PL, cea de a ne despărţi clar de nomenclatura comunistă, se vede că a fost apreciată de cetăţeni şi asta înseamnă că schimbarea produsă în Chişinău urmează să se realizeze şi la nivel republican în 2009.
- Ce înseamnă victoria ta pentru Chişinău şi pentru R. Moldova în general?
- Înseamnă, în primul rând, o direcţie strategică clară pentru Europa şi acest lucru trebuie să fie confirmat prin fapte şi acţiuni. Dacă până acum actuala guvernare a declarat acest lucru, dar s-a văzut clar că oscilează între Vest şi Est, noi nu avem niciun dubiu în ceea ce priveşte orientarea noastră către UE, implementând standardele europene aici la Chişinău. Asta nu înseamnă că vrem să stricăm relaţiile cu Estul, în special cu vecinii noştri apropiaţi, însă vrem să construim relaţii de bună vecinătate, bazate pe respect reciproc şi pe transparenţă în ceea ce priveşte modul în care sunt construite aceste relaţii. Evident, despre aceste subiecte vom vorbi mai târziu, către 2009. Acum, Chişinăul urmează să probeze că poate implementa proiecte la standardele europene, astfel încât să câştige credibilitatea partenerilor occidentali şi să putem avea investiţii care să ne dezvolte economia.
- Este plauzibil să credem că, odată cu victoria ta, s-a pus cruce comuniştilor?
- Cred că comuniştii înşişi îşi pun cruce prin activitatea pe care o desfăşoară, prin faptul că nu s-au debarasat de mentalitatea totalitară şi au aplicat metode desuete, de tip sovietic, chiar şi în această campanie electorală, nedându-şi seama că cetăţenii au depăşit demult nivelul clasei politice şi au pretenţii mult mai înalte de la liderii din societate. Faptul că au recurs în ultima parte a campaniei la acele atacuri murdare, acuzând PL şi pe mine personal de fel de fel de lucruri pe care nu mi le-am imaginat vreodată, arată că au încercat prin aceeaşi metodă de speriere a societăţii, precum au aplicat-o în 1990, să-şi câştige credibilitatea. Dar minciuna nu mai merge. Mă bucur foarte mult că şi cetăţenii de origine rusă, ucraineană, nu au acordat atenţie acelor insinuări care vizau o pretinsă atitudine negativă a mea faţă de minorităţile naţionale. Am crescut printre ruşi şi ucraineni, le port respect şi consider că putem fi cu toţii cetăţeni buni ai R. Moldova.
- Cu ce echipă veniţi la Primăria Chişinău?
- Echipa administraţiei locale din municipiul Chişinău este formată din corpul legiuitor - Consiliul Municipal Chişinău (CMC). Aici cetăţenii au spus la 3 iunie cine vor fi consilierii municipali şi echipa este practic formată. În ceea ce priveşte aparatul primăriei, vom proceda în conformitate cu legislaţia. Celor care muncesc astăzi în primărie urmează să le trasăm sarcini noi pentru fiecare funcţionar, o fişă de post mult mai clară şi mai fermă, vom cere rezultate şi în măsura în care vom vedea aceste rezultate nimeni nu va trebui să-şi facă griji pentru locul de muncă. Dacă însă rezultatele vor întârzia să apară şi vom descoperi cazuri de corupţie, atunci evident postul va fi eliberat, scos la concurs pe bază de alegeri.
- Cu cine veţi face alianţă în CMC?
- Am spus foarte clar: Partidul Comuniştilor intră în opoziţie. Nu se pune problema vreunei alianţe cu PCRM. În ceea ce priveşte celelalte partide, sper să putem forma o majoritate largă în CMC pentru a munci pe proiecte concrete şi a rezolva problemele cetăţenilor.
- Cum credeţi că veţi conlucra cu autorităţile centrale?
- Vom solicita să avem o relaţie de cooperare, de respectare a autonomiei locale, bazată pe lege şi mizăm pe o competiţie între Primărie şi Guvern, în aşa fel încât cetăţenii să vadă pentru 2009 şi 2011 care corp administrativ îşi face datoria mai bine.
- Care va fi primul lucru pe care o să-l faceţi la primărie?
- Vom încerca să rezolvăm problema transportului public, pentru că aceasta afectează în fiecare zi cetăţenii. În primul rând, vom crea condiţii transportatorilor privaţi ca aceştia să nu stea cu frica în sân şi să poată investi în unităţi de transport mai noi, mai confortabile. De asemenea, prin reglementarea traficului şi prin ameliorarea situaţiei la parcul urban de autobuze şi troleibuze care, din păcate, nu se ridică în niciun fel la minimul de standarde în ceea ce priveşte transportul.
- De ce ai decis la 29 de ani să intri în această cursă electorală nebună? Cu recomandările tale şi cu diplomele de la Bucureşti şi Sorbona, puteai să pleci în lumea mare...
- Întotdeauna am pledat pentru revenirea tuturor celor care învaţă peste hotare la Chişinău şi pentru implicarea celor care-şi fac studiile aici în vederea producerii schimbării din interior. Dacă nu ne implicăm noi, altcineva din afară nu poate schimba situaţia. Foarte mult depinde de deciziile care se iau aici.
- Eşti perceput ca un nou tip de lider politic în R. Moldova. Ce şanse crezi că are Chişinăul şi R. Moldova acum şi pe ce ar trebui să mizeze?
- Trebuie să mizăm pe deschidere, pe transparenţă, pe corectitudine, pe simplitate, pe seriozitate, pe sinceritate şi toate acestea automat îi vor deschide şi pe cetăţeni către noi. Până acum, opacitatea, izolarea clasei politice în sfera proprie de interese, jocurile de culise, contradicţia dintre fapte şi declaraţii au determinat o mare deziluzie şi dezamăgire din partea cetăţenilor. Europa merge, din ce în ce mai mult, pe ideea unor politicieni profesionişti care sunt oameni simpli, care au învăţat o meserie, dar în acelaşi timp s-au implicat în viaţa publică, au deprins această meserie şi o fac cu demnitate. Practic, în Europa era oligarhilor în politică a cam apus.
- Nu ţi se pare plictisitor să stai numai prin şedinţe la primărie?
- Nici nu se pune problema să stau numai în şedinţe. Şedinţele vor fi cât se poate de scurte şi vom avea foarte multă muncă de teren, foarte multe întâlniri cu cetăţenii. Vom încerca să avem o activitate dinamică. După ce vom vedea că lucrurile merg bine, o să vedem dacă o să ne permitem să stăm şi prin birouri.
- Cum au reacţionat părinţii tăi la victorie?
- Cu bucurie pe de o parte şi cu îngrijorare pe de altă parte. Cu bucurie, pentru că evident şi-au dorit şi ei schimbarea. Cu îngrijorare, pentru că ei au fost implicaţi în procesul de luptă anticomunistă dintotdeauna şi aceasta a creat destule probleme familiei noastre. Acest lucru le trezeşte îngrijorare în ceea ce priveşte securitatea, sănătatea şi celelalte aspecte pe care le implică lupta cu un regim, în special cel care reprezintă continuitatea celui totalitar din perioada sovietică, care a recurs la crimă pentru a se putea menţine la putere.
- Există un precedent peste Prut: Traian Băsescu a fost mai întâi primar de Bucureşti şi acum este preşedinte al României. Ţinteşti şi tu Preşedinţia R. Moldova?
- Deocamdată avem de rezolvat problemele Chişinăului la primărie. Fiecare persoană are dreptul la activitatea din trecut, prezent şi viitor. Pe viitor vom discuta.
- Mulţumim!
----------------------
Interviul publicat în Timpul de dimineaţă de azi, 19 iunie 2007,
realizat de Alina Ţurcanu
"Este victoria noastră, a tururor"
- Dle Chirtoacă, felicitări! Cum comentaţi faptul că aţi câştigat cu un scor detaşat în turul doi?
- Repet ceea ce am declarat după turul întâi: am muncit mult pentru acest rezultat. Am zis-o de multe ori, chiar cu mult înainte de începerea campaniei electorale, că în capitală comuniştii nu au nicio şansă de câştig. Am afirmat acest lucru constant şi mă bucur că s-a confirmat. Acum, urmează patru ani de muncă pentru a nu irosi speranţa şi victoria pe care am obţinut-o. Suntem conştienţi de faptul că cetăţenii ne-au acordat un vot de încredere, dar şi că există o anume teamă vizavi de păstrarea consecvenţei, a verticalităţii. Din acest punct de vedere ne angajăm să mergem în pas cu interesul cetăţeanului.
- Nu vă sperie responsabilitatea majoră pe care o presupune funcţia de primar al unei capitale?
- E nevoie de multă tărie pentru a-i face faţă, dar asta nici pe departe nu poate să mă înspăimânte. Pentru că în momentul în care începi să priveşti cu frică viitorul, înseamnă că nu prea ai încredere în tine. Or, trebuie să avem multă încredere în propriile forţe şi să depunem multe eforturi pentru a putea izbândi şi duce mai departe schimbarea, care urmează să se producă - sunt sigur de asta - şi la nivel republican, în 2009.
- Cine au fost cei care v-au felicitat printre primii?
- Colegii din echipa Partidului Liberal, rudele, prietenii, dar şi mulţi oameni simpli, atât din ţară, cât şi de peste hotare. M-au sunat, s-au bucurat, m-au felicitat. Le mulţumesc sincer. Sunt conştient de faptul că este o victorie a noastră a tuturor, nu a mea personală sau a PL. Este victoria ideii de libertate şi democraţie, care a fost promovată la începutul anilor ’80 şi care, iată, renaşte după o perioadă în care a fost furată, schimonosită, compromisă.
- V-au sunat şi reprezentanţii partidelor care v-au susţinut în turul doi?
- Până la amiază am reuşit să vorbesc cu Eduard Muşuc (PSDM), Leonid Bujor (AMN), Iurie Roşca (PPCD). Poate am fost sunat de mai multă lume. Regret că nu am putut răspunde, pentru că am avut închis câteva ore telefonul, cât m-am odihnit după o noapte nedormită în aşteptarea rezultatelor.
- Contracandidatul a făcut un gest cavaleresc de a vă felicita?
- Până la această oră, nu am primit niciun mesaj nici din partea oponentului meu, nici din cea a guvernării. În acest context, vreau să le mulţumesc tuturor celor care au mers la vot - înainte de toate, celor care mi-au acordat susţinere, celor care au optat pentru schimbare. Dar le mulţumesc şi celor care şi-au dat votul pentru contracandidatul meu. În democraţie este firesc să avem păreri „pro” şi „contra”. Însă după alegeri vorbim despre primarul care să-i reprezinte pe toţi cetăţenii municipiului, indiferent de opţiunile lor, de originea etnică, de convingerile politice, religioase ş.a.m.d.
- Anticipaţi o relaţie de conlucrare sau de confruntare cu puterea centrală în următorii patru ani?
- Îmi exprim speranţa că, odată cu terminarea acestui proces electoral, dincolo de toate atacurile care au avut loc, să existe o relaţie firească între administraţia publică locală şi cea centrală. Îi îndemn pe reprezentanţii Puterii să înţeleagă că dacă vor recurge la sabotaj, la presiuni, nu vor face decât să-şi creeze cu propriile mâini probleme şi nu vor avea decât de pierdut. La începutul de secol XXI, în condiţiile aspiraţiilor europene declarate de actuala Putere, chiar nu are sens să se aplice metode de pe vremea URSS.
- Înainte de turul doi eraţi rezervat în a prognoza, până la 17 iunie, ce fel de coaliţii se vor crea în Consiliul municipal Chişinău şi care va fi dialogul primarului cu reprezentanţii celorlalte partide. Azi ce puteţi spune?
- Un lucru este cert: în Consiliu urmează să se formeze majoritatea democratică, iar PCRM să treacă în opoziţie. Cred că această majoritate se va consolida şi va deveni din ce în ce mai clară pe măsură ce se vor derula şedinţele Consiliului şi vom discuta proiectele necesare pentru municipiu.
- În ultima etapă a campaniei pentru turul doi aţi fost atacat dur de oponenţi, care au recurs la tehnologii murdare. Îi veţi acţiona în judecată?
- Vom discuta în cadrul partidului cum să procedăm şi ce reacţie să avem mai departe faţă de acele atacuri mârşave care au fost lansate în adresa noastră din partea PCRM şi nu numai. Vă vom anunţa când vom lua o decizie.
- Care vor fi primele lucruri pe care le veţi face imediat ce veţi fi instalat în funcţie?
- O activitate curentă va fi procesul de reformare internă a primăriei. Dar vrem să ne concentrăm pe rezolvarea principalelor probleme ale municipiului, începând cu cele care nu necesită investiţii, ci corectitudine în gestionare, cum sunt, bunăoară, transportul public şi serviciile comunale. Fiecare să beneficieze de servicii calitative şi să plătească doar pentru ceea ce consumă.
- Angajaţii actuali ai structurilor primăriei ar trebui să-şi facă valizele?
- Nimeni nu trebuie să se teamă că-şi va pierde postul. Evident, vom fi fermi şi categorici în ceea ce priveşte birocraţia şi corupţia, însă nu este corect să-i bănuim pe toţi. În conformitate cu legea, toţi funcţionarii sunt angajaţi prin contract la primărie, pe termen de muncă nedeterminat. Urmează ca, în fiecare caz în parte, să vedem cum evoluează situaţia. Vor fi sarcini noi pentru toţi funcţionarii, vor trebui să dea dovadă de un mai mare dinamism, de mai multă responsabilitate, de o atitudine pozitivă faţă de cetăţeni, faţă de mass-media - în special, în ceea ce priveşte asigurarea transparenţei, furnizarea informaţiei de interes public. Doar în cazul în care cineva nu va face faţă acestor cerinţe, vom discuta despre desfacerea contractului de muncă şi despre angajarea, în bază de concurs, a unor oameni noi.
- Cum se va schimba viaţa lui Dorin Chirtoacă în funcţia de primar?
- Presupun că va fi vorba de o şi mai mare atenţie acordată muncii şi activităţii profesionale. Dar asta nu mă va împiedica să fiu în dialog permanent cu toţi cei care au nevoie să discute cu primarul şi nu mă va îndepărta de colegi, prietenii, oameni apropiaţi. Iar omul Dorin Chirtoacă, dacă se va schimba, apoi doar în bine, în niciun caz invers.
---------
Faceţi click aici pentru a ascula interviul lui Alexandru Canţîr, BBC, cu Dorin Chirtoacă
Dorin Chirtoacă
Foto: Evenimentul Zilei
Dorin Chirtoaca, noul Primar General al municipiului Chisinau, a declarat dupa alegeri, pentru mai multe publicatii, ca exclude orice alianta postelectorala cu comunistii, care detin 16 mandate in Consiliul Municipal din totalul de 51. "In Consiliu urmeaza sa se formeze o majoritate democratica, iar PCRM sa treaca in opozitie.
Cred ca aceasta majoritate se va consolida si va deveni din ce in ce mai clara pe masura ce se vor derula sedintele Consiliului si vom discuta proiectele necesare pentru municipiu", a spus Chirtoaca ;.
Potrivit Agentiei INFOTAG, printre primii pasi pe care ii intentioneaza noul primar se numara rezolvarea problemei transportului, a serviciilor comunale, "ca fiecare sa plateasca doar ceea ce consuma, nu si pierderile din retea", pregatirile catre sezonul de incalzire 2007-2008, "actiuni prompte de eficientizare si debirocratizare a aparatului primariei si de asigurare a respectarii corectitudinii in relatia cu cetateanul"; stoparea "proiectelor abuzive", implementarea carora a inceput in ultima vreme, "restabilirea situatiilor anterioare in ceea ce priveste spatiile verzi, acolo unde normele in vigoare au fost incalcate".
Dorin Chirtoaca a declarat ca nu ii va propune nici o functie de raspundere lui Veaceslav Iordan la primarie, deoarece acesta "intra in opozitie si opozitia presupune altceva decit guvernarea".
Noul primar spera ca, dupa terminarea campaniei electorale, va avea o relatie normala de colaborare cu administratia centrala. "Ii indemn pe reprezentantii puterii sa inteleaga ca, daca vor recurge la sabotaj, la presiuni, nu vor face decit sa-si creeze cu propriile miini probleme si nu vor avea decit de pierdut. La inceputul secolului al XXI-lea, in conditiile aspiratiilor europene declarate de actuala Putere, chiar nu are sens sa se aplice metode de pe vremea URSS", a mai spus el.
Sursa: INFOTAG
[/i]Cele mai proaspete interviuri cu Dorin Chirtoacă, realizate de Jurnal de Chişinău, Timpul de dimineaţă şi BBC
Foto: jurnal.md
Redacţia română a BBC World Service, Cotidianul "Timpul de dimineaţă" şi bisăptămânalul "Jurnal de Chişinău" au solicitat noului primar de Chişinău, Dorin Chirtoacă câte un interviu. Deşi conţin şi întrebări asemănătoare, Vă propunem mai jos să le citiţi / ascultaţi pe fiecare pentru a vedea cum apreciază noul primar de Chişinău rezultatul alegerilor şi care sunt primele lucruri pe care le va face la primărie.
Interviul publicat în Jurnal de Chişinău de azi, 19 iunie 2007,
realizat de Raisa LOZINSCHI
"Chişinăul liberal"
La 29 de ani, a devenit primar de capitală. A învins marea bătălie cu comuniştii. Duminică spre miezul nopţii, în faţa sediului Partidului Liberal (PL), s-au adunat sute de persoane care aclamau victoria lui Dorin Chirtoacă, cântau şi au încins chiar hore. Dorin Chirtoacă a ajuns abia în zorii zilei acasă, iar ieri telefonul nu-i mai tăcea. A găsit timp între două întâlniri să vorbească cu JURNALUL. Care va fi primul lucru pe care îl va face la Primărie şi ce înseamnă victoria sa pentru Chişinău, ne spune Dorin Chirtoacă în interviul de mai jos.
- Dle Chirtoacă, de ce crezi că ai câştigat alegerile în municipiul Chişinău?
- Am muncit pentru acest rezultat împreună cu toată echipa şi încă din timpul campaniei electorale am spus că, de fapt, comuniştii n-au nicio şansă în Chişinău. Ştiam că aşa este şi mă bucur foarte mult că acest lucru a fost confirmat la 3 şi 17 iunie. De asemenea, cred că cetăţenii au apreciat faptul că am avut un mesaj deschis, direct, dur poate pe alocuri, însă corect şi bazat pe realităţi, nu pe insinuări. În ansamblu, politica PL, cea de a ne despărţi clar de nomenclatura comunistă, se vede că a fost apreciată de cetăţeni şi asta înseamnă că schimbarea produsă în Chişinău urmează să se realizeze şi la nivel republican în 2009.
- Ce înseamnă victoria ta pentru Chişinău şi pentru R. Moldova în general?
- Înseamnă, în primul rând, o direcţie strategică clară pentru Europa şi acest lucru trebuie să fie confirmat prin fapte şi acţiuni. Dacă până acum actuala guvernare a declarat acest lucru, dar s-a văzut clar că oscilează între Vest şi Est, noi nu avem niciun dubiu în ceea ce priveşte orientarea noastră către UE, implementând standardele europene aici la Chişinău. Asta nu înseamnă că vrem să stricăm relaţiile cu Estul, în special cu vecinii noştri apropiaţi, însă vrem să construim relaţii de bună vecinătate, bazate pe respect reciproc şi pe transparenţă în ceea ce priveşte modul în care sunt construite aceste relaţii. Evident, despre aceste subiecte vom vorbi mai târziu, către 2009. Acum, Chişinăul urmează să probeze că poate implementa proiecte la standardele europene, astfel încât să câştige credibilitatea partenerilor occidentali şi să putem avea investiţii care să ne dezvolte economia.
- Este plauzibil să credem că, odată cu victoria ta, s-a pus cruce comuniştilor?
- Cred că comuniştii înşişi îşi pun cruce prin activitatea pe care o desfăşoară, prin faptul că nu s-au debarasat de mentalitatea totalitară şi au aplicat metode desuete, de tip sovietic, chiar şi în această campanie electorală, nedându-şi seama că cetăţenii au depăşit demult nivelul clasei politice şi au pretenţii mult mai înalte de la liderii din societate. Faptul că au recurs în ultima parte a campaniei la acele atacuri murdare, acuzând PL şi pe mine personal de fel de fel de lucruri pe care nu mi le-am imaginat vreodată, arată că au încercat prin aceeaşi metodă de speriere a societăţii, precum au aplicat-o în 1990, să-şi câştige credibilitatea. Dar minciuna nu mai merge. Mă bucur foarte mult că şi cetăţenii de origine rusă, ucraineană, nu au acordat atenţie acelor insinuări care vizau o pretinsă atitudine negativă a mea faţă de minorităţile naţionale. Am crescut printre ruşi şi ucraineni, le port respect şi consider că putem fi cu toţii cetăţeni buni ai R. Moldova.
- Cu ce echipă veniţi la Primăria Chişinău?
- Echipa administraţiei locale din municipiul Chişinău este formată din corpul legiuitor - Consiliul Municipal Chişinău (CMC). Aici cetăţenii au spus la 3 iunie cine vor fi consilierii municipali şi echipa este practic formată. În ceea ce priveşte aparatul primăriei, vom proceda în conformitate cu legislaţia. Celor care muncesc astăzi în primărie urmează să le trasăm sarcini noi pentru fiecare funcţionar, o fişă de post mult mai clară şi mai fermă, vom cere rezultate şi în măsura în care vom vedea aceste rezultate nimeni nu va trebui să-şi facă griji pentru locul de muncă. Dacă însă rezultatele vor întârzia să apară şi vom descoperi cazuri de corupţie, atunci evident postul va fi eliberat, scos la concurs pe bază de alegeri.
- Cu cine veţi face alianţă în CMC?
- Am spus foarte clar: Partidul Comuniştilor intră în opoziţie. Nu se pune problema vreunei alianţe cu PCRM. În ceea ce priveşte celelalte partide, sper să putem forma o majoritate largă în CMC pentru a munci pe proiecte concrete şi a rezolva problemele cetăţenilor.
- Cum credeţi că veţi conlucra cu autorităţile centrale?
- Vom solicita să avem o relaţie de cooperare, de respectare a autonomiei locale, bazată pe lege şi mizăm pe o competiţie între Primărie şi Guvern, în aşa fel încât cetăţenii să vadă pentru 2009 şi 2011 care corp administrativ îşi face datoria mai bine.
- Care va fi primul lucru pe care o să-l faceţi la primărie?
- Vom încerca să rezolvăm problema transportului public, pentru că aceasta afectează în fiecare zi cetăţenii. În primul rând, vom crea condiţii transportatorilor privaţi ca aceştia să nu stea cu frica în sân şi să poată investi în unităţi de transport mai noi, mai confortabile. De asemenea, prin reglementarea traficului şi prin ameliorarea situaţiei la parcul urban de autobuze şi troleibuze care, din păcate, nu se ridică în niciun fel la minimul de standarde în ceea ce priveşte transportul.
- De ce ai decis la 29 de ani să intri în această cursă electorală nebună? Cu recomandările tale şi cu diplomele de la Bucureşti şi Sorbona, puteai să pleci în lumea mare...
- Întotdeauna am pledat pentru revenirea tuturor celor care învaţă peste hotare la Chişinău şi pentru implicarea celor care-şi fac studiile aici în vederea producerii schimbării din interior. Dacă nu ne implicăm noi, altcineva din afară nu poate schimba situaţia. Foarte mult depinde de deciziile care se iau aici.
- Eşti perceput ca un nou tip de lider politic în R. Moldova. Ce şanse crezi că are Chişinăul şi R. Moldova acum şi pe ce ar trebui să mizeze?
- Trebuie să mizăm pe deschidere, pe transparenţă, pe corectitudine, pe simplitate, pe seriozitate, pe sinceritate şi toate acestea automat îi vor deschide şi pe cetăţeni către noi. Până acum, opacitatea, izolarea clasei politice în sfera proprie de interese, jocurile de culise, contradicţia dintre fapte şi declaraţii au determinat o mare deziluzie şi dezamăgire din partea cetăţenilor. Europa merge, din ce în ce mai mult, pe ideea unor politicieni profesionişti care sunt oameni simpli, care au învăţat o meserie, dar în acelaşi timp s-au implicat în viaţa publică, au deprins această meserie şi o fac cu demnitate. Practic, în Europa era oligarhilor în politică a cam apus.
- Nu ţi se pare plictisitor să stai numai prin şedinţe la primărie?
- Nici nu se pune problema să stau numai în şedinţe. Şedinţele vor fi cât se poate de scurte şi vom avea foarte multă muncă de teren, foarte multe întâlniri cu cetăţenii. Vom încerca să avem o activitate dinamică. După ce vom vedea că lucrurile merg bine, o să vedem dacă o să ne permitem să stăm şi prin birouri.
- Cum au reacţionat părinţii tăi la victorie?
- Cu bucurie pe de o parte şi cu îngrijorare pe de altă parte. Cu bucurie, pentru că evident şi-au dorit şi ei schimbarea. Cu îngrijorare, pentru că ei au fost implicaţi în procesul de luptă anticomunistă dintotdeauna şi aceasta a creat destule probleme familiei noastre. Acest lucru le trezeşte îngrijorare în ceea ce priveşte securitatea, sănătatea şi celelalte aspecte pe care le implică lupta cu un regim, în special cel care reprezintă continuitatea celui totalitar din perioada sovietică, care a recurs la crimă pentru a se putea menţine la putere.
- Există un precedent peste Prut: Traian Băsescu a fost mai întâi primar de Bucureşti şi acum este preşedinte al României. Ţinteşti şi tu Preşedinţia R. Moldova?
- Deocamdată avem de rezolvat problemele Chişinăului la primărie. Fiecare persoană are dreptul la activitatea din trecut, prezent şi viitor. Pe viitor vom discuta.
- Mulţumim!
----------------------
Interviul publicat în Timpul de dimineaţă de azi, 19 iunie 2007,
realizat de Alina Ţurcanu
"Este victoria noastră, a tururor"
- Dle Chirtoacă, felicitări! Cum comentaţi faptul că aţi câştigat cu un scor detaşat în turul doi?
- Repet ceea ce am declarat după turul întâi: am muncit mult pentru acest rezultat. Am zis-o de multe ori, chiar cu mult înainte de începerea campaniei electorale, că în capitală comuniştii nu au nicio şansă de câştig. Am afirmat acest lucru constant şi mă bucur că s-a confirmat. Acum, urmează patru ani de muncă pentru a nu irosi speranţa şi victoria pe care am obţinut-o. Suntem conştienţi de faptul că cetăţenii ne-au acordat un vot de încredere, dar şi că există o anume teamă vizavi de păstrarea consecvenţei, a verticalităţii. Din acest punct de vedere ne angajăm să mergem în pas cu interesul cetăţeanului.
- Nu vă sperie responsabilitatea majoră pe care o presupune funcţia de primar al unei capitale?
- E nevoie de multă tărie pentru a-i face faţă, dar asta nici pe departe nu poate să mă înspăimânte. Pentru că în momentul în care începi să priveşti cu frică viitorul, înseamnă că nu prea ai încredere în tine. Or, trebuie să avem multă încredere în propriile forţe şi să depunem multe eforturi pentru a putea izbândi şi duce mai departe schimbarea, care urmează să se producă - sunt sigur de asta - şi la nivel republican, în 2009.
- Cine au fost cei care v-au felicitat printre primii?
- Colegii din echipa Partidului Liberal, rudele, prietenii, dar şi mulţi oameni simpli, atât din ţară, cât şi de peste hotare. M-au sunat, s-au bucurat, m-au felicitat. Le mulţumesc sincer. Sunt conştient de faptul că este o victorie a noastră a tuturor, nu a mea personală sau a PL. Este victoria ideii de libertate şi democraţie, care a fost promovată la începutul anilor ’80 şi care, iată, renaşte după o perioadă în care a fost furată, schimonosită, compromisă.
- V-au sunat şi reprezentanţii partidelor care v-au susţinut în turul doi?
- Până la amiază am reuşit să vorbesc cu Eduard Muşuc (PSDM), Leonid Bujor (AMN), Iurie Roşca (PPCD). Poate am fost sunat de mai multă lume. Regret că nu am putut răspunde, pentru că am avut închis câteva ore telefonul, cât m-am odihnit după o noapte nedormită în aşteptarea rezultatelor.
- Contracandidatul a făcut un gest cavaleresc de a vă felicita?
- Până la această oră, nu am primit niciun mesaj nici din partea oponentului meu, nici din cea a guvernării. În acest context, vreau să le mulţumesc tuturor celor care au mers la vot - înainte de toate, celor care mi-au acordat susţinere, celor care au optat pentru schimbare. Dar le mulţumesc şi celor care şi-au dat votul pentru contracandidatul meu. În democraţie este firesc să avem păreri „pro” şi „contra”. Însă după alegeri vorbim despre primarul care să-i reprezinte pe toţi cetăţenii municipiului, indiferent de opţiunile lor, de originea etnică, de convingerile politice, religioase ş.a.m.d.
- Anticipaţi o relaţie de conlucrare sau de confruntare cu puterea centrală în următorii patru ani?
- Îmi exprim speranţa că, odată cu terminarea acestui proces electoral, dincolo de toate atacurile care au avut loc, să existe o relaţie firească între administraţia publică locală şi cea centrală. Îi îndemn pe reprezentanţii Puterii să înţeleagă că dacă vor recurge la sabotaj, la presiuni, nu vor face decât să-şi creeze cu propriile mâini probleme şi nu vor avea decât de pierdut. La începutul de secol XXI, în condiţiile aspiraţiilor europene declarate de actuala Putere, chiar nu are sens să se aplice metode de pe vremea URSS.
- Înainte de turul doi eraţi rezervat în a prognoza, până la 17 iunie, ce fel de coaliţii se vor crea în Consiliul municipal Chişinău şi care va fi dialogul primarului cu reprezentanţii celorlalte partide. Azi ce puteţi spune?
- Un lucru este cert: în Consiliu urmează să se formeze majoritatea democratică, iar PCRM să treacă în opoziţie. Cred că această majoritate se va consolida şi va deveni din ce în ce mai clară pe măsură ce se vor derula şedinţele Consiliului şi vom discuta proiectele necesare pentru municipiu.
- În ultima etapă a campaniei pentru turul doi aţi fost atacat dur de oponenţi, care au recurs la tehnologii murdare. Îi veţi acţiona în judecată?
- Vom discuta în cadrul partidului cum să procedăm şi ce reacţie să avem mai departe faţă de acele atacuri mârşave care au fost lansate în adresa noastră din partea PCRM şi nu numai. Vă vom anunţa când vom lua o decizie.
- Care vor fi primele lucruri pe care le veţi face imediat ce veţi fi instalat în funcţie?
- O activitate curentă va fi procesul de reformare internă a primăriei. Dar vrem să ne concentrăm pe rezolvarea principalelor probleme ale municipiului, începând cu cele care nu necesită investiţii, ci corectitudine în gestionare, cum sunt, bunăoară, transportul public şi serviciile comunale. Fiecare să beneficieze de servicii calitative şi să plătească doar pentru ceea ce consumă.
- Angajaţii actuali ai structurilor primăriei ar trebui să-şi facă valizele?
- Nimeni nu trebuie să se teamă că-şi va pierde postul. Evident, vom fi fermi şi categorici în ceea ce priveşte birocraţia şi corupţia, însă nu este corect să-i bănuim pe toţi. În conformitate cu legea, toţi funcţionarii sunt angajaţi prin contract la primărie, pe termen de muncă nedeterminat. Urmează ca, în fiecare caz în parte, să vedem cum evoluează situaţia. Vor fi sarcini noi pentru toţi funcţionarii, vor trebui să dea dovadă de un mai mare dinamism, de mai multă responsabilitate, de o atitudine pozitivă faţă de cetăţeni, faţă de mass-media - în special, în ceea ce priveşte asigurarea transparenţei, furnizarea informaţiei de interes public. Doar în cazul în care cineva nu va face faţă acestor cerinţe, vom discuta despre desfacerea contractului de muncă şi despre angajarea, în bază de concurs, a unor oameni noi.
- Cum se va schimba viaţa lui Dorin Chirtoacă în funcţia de primar?
- Presupun că va fi vorba de o şi mai mare atenţie acordată muncii şi activităţii profesionale. Dar asta nu mă va împiedica să fiu în dialog permanent cu toţi cei care au nevoie să discute cu primarul şi nu mă va îndepărta de colegi, prietenii, oameni apropiaţi. Iar omul Dorin Chirtoacă, dacă se va schimba, apoi doar în bine, în niciun caz invers.
---------
Faceţi click aici pentru a ascula interviul lui Alexandru Canţîr, BBC, cu Dorin Chirtoacă
Moscova incepe sa atace noul primar de la Chisinau 
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News http://www.rgnpress.ro
19 iunie 2007
Intr-o pozitie adoptata de catre conducerea Partidului National Liberal de la Chisinau, pozitie care practic este pozitia Vitaliei Pavlicenko (foto), noul primar al Chisinaului, Dorin Chirtoaca, membru al Partidului Liberal este aproape facut legionar de catre fosta activista din perioada sovietica.Suspectata ca pe timpul cand lucra in Cuba ca diplomat al fostei URSS Pavlicenko ar fi colaborat intens cu spionajul sovietic, ea vine acum, si prin vocea PNL-ului, foloseste aceleasi marote si acelasi limbaj utilizat de fostii sau actualii agenti ai Moscovei de o parte sau alta a Prutului. Romania anilor 1990 era plina de “legionarii” lui Iliescu, Roman si Brucan. La 17 ani de atunci, “legionarii” s-au mutat la Chisinau.
Declaratiile legate de “mobilizarea de tip legionar” cuprinse in comunicatul PNL-ului de la Chisinau sunt copiate din acelasi manual ca si cele ale lui Iliescu de acum 17 ani. Iar stapanii manualului sunt aceeasi si atunci ca si acum.
Romanian Global News reda o parte a comunicatului PNL legat de alegerile la Primaria Chisinaului.
“PNL avertizeaza in legatura cu supraaprecierea succesului lui Dorin Chirtoaca in primul tur in lupta pentru functia de Primar general de Chisinau. Fara solidarizarea tuturor fortelor democratice in turul doi victoria candidatului necomunist nu va fi posibila. Concomitent, constatam ca Partidul Liberal, din care provine D.Chirtoaca, nu dispune de suficiente resurse umane pentru a garanta o dirijare profesionista a Chisinaului – un complex extrem de complicat. Sintem ingrijorati de tendinta conducerii PL de a-si construi mesajul pe teza "razboiului generatiilor". Nu avem nevoie de o victorie asupra cvazicomunistilor lui Voronin pentru a vedea, in schimb,o guvernare cvaziliberala, cu propuntate elemente de mobilizare de tip legionar.
Insa si in aceste conditii, fiind constienti de gravele carente de comportament democratic in conducerea PL, facem abstractie de atacurile condamnabile din partea PL contra PNL, de obsesia identificarii comunistilor de catre PL nu in PCRM, ci in partidele democratice, si, in numele repurtarii victoriei asupra comunistilor, ne declaram deschisi unei cooperari strinse intre partidele democratice pentru atingerea victoriei anticomuniste in turul doi al alegerilor Primarului general al Chisinaului.”
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News http://www.rgnpress.ro 19 iunie 2007
Declaratiile legate de “mobilizarea de tip legionar” cuprinse in comunicatul PNL-ului de la Chisinau sunt copiate din acelasi manual ca si cele ale lui Iliescu de acum 17 ani. Iar stapanii manualului sunt aceeasi si atunci ca si acum.
Romanian Global News reda o parte a comunicatului PNL legat de alegerile la Primaria Chisinaului.
“PNL avertizeaza in legatura cu supraaprecierea succesului lui Dorin Chirtoaca in primul tur in lupta pentru functia de Primar general de Chisinau. Fara solidarizarea tuturor fortelor democratice in turul doi victoria candidatului necomunist nu va fi posibila. Concomitent, constatam ca Partidul Liberal, din care provine D.Chirtoaca, nu dispune de suficiente resurse umane pentru a garanta o dirijare profesionista a Chisinaului – un complex extrem de complicat. Sintem ingrijorati de tendinta conducerii PL de a-si construi mesajul pe teza "razboiului generatiilor". Nu avem nevoie de o victorie asupra cvazicomunistilor lui Voronin pentru a vedea, in schimb,o guvernare cvaziliberala, cu propuntate elemente de mobilizare de tip legionar.
Insa si in aceste conditii, fiind constienti de gravele carente de comportament democratic in conducerea PL, facem abstractie de atacurile condamnabile din partea PL contra PNL, de obsesia identificarii comunistilor de catre PL nu in PCRM, ci in partidele democratice, si, in numele repurtarii victoriei asupra comunistilor, ne declaram deschisi unei cooperari strinse intre partidele democratice pentru atingerea victoriei anticomuniste in turul doi al alegerilor Primarului general al Chisinaului.”
Scutul liberal impotriva sagetilor national-liberale!
Rivalitatea este un lucru imbucurator pe arena politica din Rep.Moldova, insa aceasta concurenta trebuie sa se incadreze in limitele bunului simt. Orice invins trebuie sa felicite cistigatorul si sa-i ureze succes.
Dupa cum vedem, ar fi fost mai bine pentru PNL (Moldova) si implicit, presedintelui V.Pavlicenco, daca cistiga V.Iordan. E necesar sa penalizeze societatea astfel de declaratii care nu aduce vre-un beneficiu fortelor democratice de la noi.
Sa fie acest gest un afront adus doar lui D.Chirtoaca.. sau poate si tinerii clase politice, care apare la orizont. Printre actuala clasa politica care a aratat incapacitatea de a face o schimbare calitativa spre bine se numara si V.Pavlicenco, si D.Diacov, I.Rosca, etc. de ce nu si A.Taranu.
E nevoie de coalizarea tinerelor forte pentru a muta carul din loc.
D.Chirtoaca reprezinta punctul de pornire pentru schimbarea actualei clase politice. Au mai fost tineri care au nutrit sperante mari, dar care au gresit in activitatea lor politica, precum V.Matei, O.Serebrian, dar cred ca D.Chirtoaca nu va repeta greselile lor si cu ajutorul societatii si a sfaturilor bune din partea liderilor politici din Rep.Moldova si din strainatate va reusi sa izbindeasca.
Rivalitatea este un lucru imbucurator pe arena politica din Rep.Moldova, insa aceasta concurenta trebuie sa se incadreze in limitele bunului simt. Orice invins trebuie sa felicite cistigatorul si sa-i ureze succes.
Dupa cum vedem, ar fi fost mai bine pentru PNL (Moldova) si implicit, presedintelui V.Pavlicenco, daca cistiga V.Iordan. E necesar sa penalizeze societatea astfel de declaratii care nu aduce vre-un beneficiu fortelor democratice de la noi.
Sa fie acest gest un afront adus doar lui D.Chirtoaca.. sau poate si tinerii clase politice, care apare la orizont. Printre actuala clasa politica care a aratat incapacitatea de a face o schimbare calitativa spre bine se numara si V.Pavlicenco, si D.Diacov, I.Rosca, etc. de ce nu si A.Taranu.
E nevoie de coalizarea tinerelor forte pentru a muta carul din loc.
D.Chirtoaca reprezinta punctul de pornire pentru schimbarea actualei clase politice. Au mai fost tineri care au nutrit sperante mari, dar care au gresit in activitatea lor politica, precum V.Matei, O.Serebrian, dar cred ca D.Chirtoaca nu va repeta greselile lor si cu ajutorul societatii si a sfaturilor bune din partea liderilor politici din Rep.Moldova si din strainatate va reusi sa izbindeasca.
Scutul liberal impotriva sagetilor national-liberale!
Rivalitatea este un lucru imbucurator pe arena politica din Rep.Moldova, insa aceasta concurenta trebuie sa se incadreze in limitele bunului simt. Orice invins trebuie sa felicite cistigatorul si sa-i ureze succes.
Dupa cum vedem, ar fi fost mai bine pentru PNL (Moldova) si implicit, presedintelui V.Pavlicenco, daca cistiga V.Iordan. E necesar sa penalizeze societatea astfel de declaratii care nu aduce vre-un beneficiu fortelor democratice de la noi.
Sa fie acest gest un afront adus doar lui D.Chirtoaca.. sau poate si tinerii clase politice, care apare la orizont. Printre actuala clasa politica care a aratat incapacitatea de a face o schimbare calitativa spre bine se numara si V.Pavlicenco, si D.Diacov, I.Rosca, etc. de ce nu si A.Taranu.
E nevoie de coalizarea tinerelor forte pentru a muta carul din loc.
D.Chirtoaca reprezinta punctul de pornire pentru schimbarea actualei clase politice. Au mai fost tineri care au nutrit sperante mari, dar care au gresit in activitatea lor politica, precum V.Matei, O.Serebrian, dar cred ca D.Chirtoaca nu va repeta greselile lor si cu ajutorul societatii si a sfaturilor bune din partea liderilor politici din Rep.Moldova si din strainatate va reusi sa izbindeasca.
Imaginile de mai jos sunt de la liceul meu "Mihai Viteazul". A fost felicitat de colectivul profesoral si a primit decoratia celui mai bun elev - "eminent". Un gest fumos al profesorilor, dar si al lui, pentru ca e alaturi de oameni.
Rivalitatea este un lucru imbucurator pe arena politica din Rep.Moldova, insa aceasta concurenta trebuie sa se incadreze in limitele bunului simt. Orice invins trebuie sa felicite cistigatorul si sa-i ureze succes.
Dupa cum vedem, ar fi fost mai bine pentru PNL (Moldova) si implicit, presedintelui V.Pavlicenco, daca cistiga V.Iordan. E necesar sa penalizeze societatea astfel de declaratii care nu aduce vre-un beneficiu fortelor democratice de la noi.
Sa fie acest gest un afront adus doar lui D.Chirtoaca.. sau poate si tinerii clase politice, care apare la orizont. Printre actuala clasa politica care a aratat incapacitatea de a face o schimbare calitativa spre bine se numara si V.Pavlicenco, si D.Diacov, I.Rosca, etc. de ce nu si A.Taranu.
E nevoie de coalizarea tinerelor forte pentru a muta carul din loc.
D.Chirtoaca reprezinta punctul de pornire pentru schimbarea actualei clase politice. Au mai fost tineri care au nutrit sperante mari, dar care au gresit in activitatea lor politica, precum V.Matei, O.Serebrian, dar cred ca D.Chirtoaca nu va repeta greselile lor si cu ajutorul societatii si a sfaturilor bune din partea liderilor politici din Rep.Moldova si din strainatate va reusi sa izbindeasca.
Imaginile de mai jos sunt de la liceul meu "Mihai Viteazul". A fost felicitat de colectivul profesoral si a primit decoratia celui mai bun elev - "eminent". Un gest fumos al profesorilor, dar si al lui, pentru ca e alaturi de oameni.