iaka inka un articol la tema, cu caracter analitic:
"Eurabia": exista pericolul islamizarii continentului european?
Intrebarea si-o pune in New York Times profesorul de istorie Niall
Ferguson, de la Universitatea din New York. El porneste de la speculatiile
istoricului britanic din secolul XVIII Edward Gibbon, care, in lucrarea sa de
capatai Declinul si prabusirea Imperiului Roman, se intreba ce s-ar fi petrecut daca in batalia de la Poitiers, din 732, francezii nu ar fi reusit sa
infranga armata musulmana invadatoare? Ar fi cazut intreaga Europa occidentala in mainile islamului? Iata ce spune prof. Ferguson in legatura cu aceasta ipoteza: "Poate - presupune Gibbon cu inimitabila sa ironie - astazi la Oxford am fi asistat la interpretari ale Coranului, iar studentilor li
s-ar fi demonstrat sfintenia si adevarul revelatiilor lui Mahomed". In 1788,
cand au fost tiparite aceste cuvinte, ideea ca Oxfordul ar fi putut deveni musulman parea mai mult decat fantezista. Ultimele forte musulmane
fusesera alungate din Spania in 1492; iar inaintarea Imperiului otoman in Europa rasariteana fusese decisiv oprita la portile Vienei in 1683. Astazi
insa, ideea apare mai putin rizibila.
Va deveni "leaganul civilizatiei occidentale" mormantul ei?
Istoricul francez Alain Besancon este unul din intelectualii europeni
care discerne o amenintare semnificativa la adresa culturii crestine.
Scriitorul de origine egipteana Bat Yeor se refera la aparitia unei "Eurarabii" ostile in egala masura Statelor Unite si Israelului. Acum doi ani, omul politic american Pat Buchanan publica o carte apocaliptica intitulata "Moartea Occidentului", in care profetea ca datorita scaderii indicelui de fertilitate in Europa si imigratiei din tarile musulmane, "leaganul civilizatiei occidentale" s-ar putea transforma in "mormantul ei".
Asemenea profetii pesimiste au dobandit credibilitate de la evenimentele din 11 septembrie. Atentatele din 11 martie de la Madrid confirma ca
teroristii apropiati lui Osama bin Laden continua sa actioneze cu relativa
libertate in tarile europene. Unii comentatori americani ii suspecteaza pe europeni de atitudine impaciuitoare fata de radicalii islamisti. Altii identifica in manifestarile sporadice de antisemitism semnele unei sinistre aliante intre vechiul fascism si noul fundamentalism musulman. Majoritatea musulmanilor europeni sunt, fireste, cetateni care respecta legea si care manifesta putina simpatie fata de actiunile teroriste indreptate impotriva oraselor europene. In plus, provin dintr-un mare numar de tari cu traditie islamica, putine dintre acestea evidentiind tendinte radicale. Si, totusi, nu poate incapea indoiala ca in prezent continentul european trece prin schimbari fundamentale de ordin demografic si cultural, ale caror consecinte pe termen lung nimeni nu le poate prevedea.
Europa - intr-un continuu declin demografic
Sa luam, pentru inceput, perspectivele declinului demografic european.
Acum o suta de ani - cand surplusul populatiei europene continua sa
traverseze oceanele pentru a popula America si Australia - tarile care fac astazi parte din Uniunea Europeana reprezentau cam 14 la suta din populatia mondiala.
Astazi, cifra a ajuns la 6 la suta si, potrivit previziunilor ONU, in
2050 abia va depasi 4 la suta. Declinul este atat absolut, cat si relativ.
Chiar daca vom lua in calcul imigratia, conform previziunilor ONU populatia
actualelor tari membre ale Uniunii Europene va scadea cu circa 7,5 milioane in urmatorii 45 de ani. O asemenea scadere masiva a populatiei nu a mai existat in Europa de la ciuma neagra din secolul XIV (prin contrast, se prevede ca populatia SUA va creste cu 44 la suta pana in 2050).
Asaltul musulmanilor la portile unei societati imbatranite In conditiile cand se prevede ca varsta medie a grecilor, italienilor si spaniolilor va depasi 50 de ani pana in 2050 - cam una din 3 persoane va avea 65 de ani sau mai mult - sistemele de protectie sociala instaurate dupa cel de-al doilea razboi mondial si caracteristicile statelor europene vor necesita reforme drastice. Ori europenii care se nasc astazi vor trebui sa plateasca pe toata durata cat vor fi activi impozite reprezentand 75 la suta din venit, ori sistemul pensiilor si al gratuitatii ingrijirii medicale va trebui, pur si simplu, sa fie abolit. In acelasi timp (sau in plus), europenii vor trebui sa tolereze sporirea imigratiei legale. De unde vor sosi insa noii imigranti? Foarte probabil, o mare proportie va proveni din tarile vecine, iar vecinii Europei in plin avant demografic sunt predominant, daca nu in totalitate, musulmani. O societate musulmana tanara, aflata la sud si est de Mediterana, e nerabdatoare sa colonizeze - termenul nu e prea dur - Europa imbatranita. Perspectiva e cu atat mai aproape de realitate daca luam in calcul si declinul crestinismului in Europa. In Olanda, Marea Britanie, Germania, Suedia, Danemarca, mai putin de una din 10
persoane merge la biserica o data pe luna sau mai mult. Cam 52 la suta
din norvegieni si 55 la suta din suedezi spun ca pentru ei Dumnezeu nu
conteaza.
In timp ce libertatile sociale si sexuale ale unor asemenea societati
sunt respinse de fundamentalismul musulman, toleranta lor religioasa le lasa fara aparare in fata fanatismului.
Trei ipoteze de lucru
Care vor fi consecintele acestor schimbari e greu de prevazut.
Islamizarea crescanda a crestinatatii decadente este una din posibilitati: in vreme ce europenii imbatraniti devin si mai batrani, iar religia lor slabeste tot mai mult, coloniile musulmane constituite in orasele europene se extind si isi intaresc credinta. O reactie violenta de respingere a imigratiei de catre extrema dreapta europeana este o alta posibilitate: electoratul varstnic isi indreapta privirile spre demagogii care propovaduiesc inchiderea granitelor... Nu poate fi exclusa nici posibilitatea fericita a unei fuziuni intre musulmanii din a doua generatie in curs de secularizare rapida si post-crestini. S-ar putea concepe si coexistenta acestor trei posibilitati:
situatia ipotetica nr. 1 in Franta, situatia ipotetica nr. 2 in Austria
si situatia ipotetica nr. 3 in Marea Britanie. Minaretul simbolic de la Oxford
Totusi, e greu sa nu te duca gandul la Gibbon, mai ales in prezent, cand
noua cladire a Centrului de Studii Islamice de la Oxford e pe punctul de a
fi terminata. In afara traditionalului patrulater caracteristic Oxfordului, cladirea va comporta si "un loc de rugaciune cu traditionalul dom si minaret". Cand am vazut prima oara macheta minaretului, cuvintele care
mi-au venit imediat in minte au fost "declinul si prabusirea".