De seara pina-n zori
In apele marete
Cu sute de culori
Creeaza o poveste.
Razele mindre a lunii
Zimbetul ei minunat
Ochi ce blind ne aduna
De mii de ori ne-a chemat.
Macar o data sa privim spre marea
Spre valurile-nfuriate
Pe multe suflete-I cuprinde jalea
Murind in apele sarate.
Vapor dupa vapor
Viata dupa viata
Cu jale multi din oameni mor
Si nu se-ntorc la viata.
Se stinge-un om dar nu un soare
Se stinge-o viata si-un destin
Se stinge-un om murind in mare
Se stinge fara vre-un alin.
Din ochi o lacrima a cazut
Si de pe cer o stea
Si poate nimeni niciodata n-a vazut
Cit de aprinsa-a fost cindva.
La fel e omul care moare
Crezind ca nu e de folos
Da-ntradevar a fost un soare
Si lumina misterios.
Dar si familia,prietenii
Poate de multe ori n-au fost
Un sprijin mindru-n vesnicii
Gasind in omul cela rost.
Doar dupa moartea-nspaimintata
Ei inteleg ca n-au fost drepti
Si curge-o lacrima curate
E prea tirziu sa te indrepti.
Dar omenirii slab ii pasa
Ca-atitea vieti dispar
Sa moara fara jale-i lasa
Pe oameni iar si iar.