dictsionar 'moldovenesc-romanesc'

MOLDOVENISM PRIMITIV

Profesorii sunt fortati sa predea "limba moldoveneasca"

Recent am fost contactati la redactie de o persoana din satul Abaclia, raionul Basarabeasca, care, sub protectia anonimatului, ne-a informat despre un caz profund revoltator. Acum o saptamana, la scoala din localitate au parvenit rapoartele statistice nr. 83, iar in continutul lor - limba romana a fost substituita cu limba moldoveneasca. Aceste rapoarte anuale contin date cu privire la efectivul si componenta corpului didactic pedagogic al scolilor de cultura generala, gimnazii si licee, sistematizate pe disciplinele de predare. De asemenea, rapoartele mai contin numarul de elevi care invata acolo, organizati in baza principiului etnic, iar dupa completarea lor, acestea sunt expediate la Departamentul statistica si sociologie (DSS) al R. Moldova. Presupunerea ca aceste documente fac parte din sirul mai multor acte care au fost tiparite cu mai bine de zece ani in urma este spulberata de data editarii rapoartelor - august 2003. Mai mult decat atat, in anul curent din schema de arenda a manualelor a fost exclus manualul de Istorie a Romanilor. In schimb, in aceasta schema, pentru clasa a 9-a, a fost introdus manualul de limba rusa.

Lidia Gradinaru, FLUX

Reporterul nostru a incercat sa obtina un comentariu pe marginea acestui subiect din partea ministrului Educatiei, Valentin Beniuc, dar acesta a refuzat sa dea orice declaratii telefonic. Am expediat un fax la ministerul de resort in speranta ca vom primi un raspuns la singura noastra intrebare, de ce s-a recurs la aceasta schimbare, dar, pana la momentul predarii editiei, acesta nu a parvenit. Totodata, Elena Laur, sefa Directiei statistica sociala, din cadrul DSS, a mentionat ca formularea limba moldoveneasca este legitima din moment ce in Constitutia R. Moldova aceasta este indicata drept limba de stat. Oricum, a precizat responsabila, numai ministerul de resort este in drept sa faca modificari in textul rapoartelor respective.

Am solicitat, de asemenea, opiniile mai multor profesori de limba si literatura romana din diverse localitati ale republicii, precum si ale unor elevi din clasele superioare. Iata ce am consemnat :

Valentina Nour, profesoara de limba si literatura romana, gimnaziul din Saharna Noua: "Sunt absolut impotriva introducerii acestei sintagme, in special daca este vorba de acte oficiale. Cred ca guvernantii nostri au dat dovada iarasi de foarte putina inteligenta. Mai mult ca atat, pot sa calific aceasta actiune ca o prostie in cel mai inalt grad. Dupa publicarea dictionarului moldo-romanesc, iata ca urmeaza alte aberatii comuniste. Totusi, sunt convinsa de faptul ca toti oamenii de buna credinta vor protesta ca asemenea surprize sa nu devina traditionale. Chem colegii de breasla sa-si scuture de pe umeri moleseala si sa ia parte la spalarea acestei rusini, care se cheama guvernarea comunista. Grigore Vieru spunea ca cine are o limba, are o credinta, cine are o credinta, are o biserica, cine are o biserica, are o tara. Sa nu ne pierdem limba, ca sa mai avem posibilitatea sa ne recuperam tara."

Emilia Tudor, profesoara de limba si literatura romana, scoala medie din satul Marinici, raionul Nisporeni: "Aceasta interpretare este nu doar incorecta fata de elevi si profesori, ci fata de intreaga natiune. Cred ca limba moldoveneasca este o inventie a unor anumite forte, interesate de transformarea acestui popor intr-o gloata de oameni intunecati. Dar au trecut timpurile cand ni se interzicea sa spunem ca de la romani ne tragem si ca vorbim romana, aceeasi limba vorbita si peste Prut. Vom continua sa luptam contra scornelilor si inventiilor aberante are guvernarii comuniste. Sunt convinsa ca, daca vom fi insistenti si perseverenti, vom reusi sa invingem acest mare rau. Contam mult pe suportul tinerilor, pentru ca viitorul le apartine, dar nici cei de o varsta mai inaintata nu trebuie sa stea departe de evenimentele care pot sa le schimbe radical viata."

Nadejda Budeci, profesoara de limba si literatura romana, gimnaziul din Saharna Noua: "O asemenea gaselnita este o prostie la fel de mare ca si dictionarul lui Vasile Stati. Eu sunt convinsa ca aceasta tentativa de inlocuire a conceptului de limba romana cu cea de moldoveneasca nu va avea sorti de izbanda, din simplul motiv ca tanara generatie, care vine sa ne inlocuiasca, nu este, sub nici un aspect, toleranta fata de oamenii limitati si ideile acestora. Dar si ei trebuie sa fie cat mai atenti, pentru ca perfidia si ipocrizia stapanirii comuniste capata si ea forme noi, adeseori mai greu de depistat. Faptul ca comunistii promoveaza in posturi de conducere oameni ignoranti, dar loiali regimului, are dintre cele mai negative efecte asupra societatii noastre si nu poate trece neobservat. Totusi, vom opune rezistenta si sunt convinsa ca vom reusi."

Veronica Postolache, profesoara de limba si literatura romana, liceul teoretc "Lucian Blaga" din Telenesti: "Nu admit nici macar gandul ca s-a putut permite o asemenea tratare, in special cand este vorba despre un document oficial, care va face parte din statistica de stat. Ceea ce provoaca ingijorare nu este faptul ca un neam de mancurti vrea sa ne rusifice, ci faptul ca multi basarabeni nu inteleg ca sunt romani si limba pe care o vorbesc este tot romana. Daca in scoala in care lucrez ar veni cineva cu initiativa de a modifica si denumirea obiectului de studiu in limba moldoveneasca si aceasta ar fi acceptata, banuiesc ca as alege sa parasesc institutia data de invatamant."

Domnica Telpiz, profesoara de limba si literatura romana, liceul teoretic din Iargara: "In calitatea mea de profesoara de limba si literatura romana, la orele pe care le tin in fata elevilor, incerc sa fac totul ca sa le cultiv discipolilor mei sentimentul demnitatii nationale, al dragostei de limba si de tara. Nu trebuie sa uitam ca limba materna este caramida de temelie, care sta la baza celorlalte valori spirituale. Eu sunt un intelectual de la sat si nu am nici pamant, nici avere, nici case, nici vile si nici masini luxoase. Tocmai din aceasta cauza pentru mine valorile spirituale conteaza cel mai mult. Suntem un popor pierdut daca vom permite sa fim privati de acest tezaur national care este limba romana."

Cearca Marin, elev la liceul "Iulia Hasdeu", Chisinau: "Este o interpretare abuziva din punct de vedere moral si ar trebui sa insistam sa se faca si o modificare in Legea Suprema din stat, pentru ca ignorantii comunisti sa nu mai aiba paravane constitutionale dupa care se ascund. Parerea mea este ca ar trebui sa intreprindem actiuni concrete in sensul operarii unor modificari radicale in aceste rapoarte statistice. Tinerii nu vor admite o atitudine atat de injositoare, iar protestele din iarna-primavara lui 2002 i-au invatat sa-si exprime dezacordul, ceea ce vor face in urmatoarele luni."

Diana Coscodan, eleva la liceul "Liviu Deleanu", Chisinau: "Pe marginea acestui subiect nu pot sa spun decat ca mai bine ca oricine a dat glas sentimentului patriotic Mihai Eminescu cand a zis "Suntem romani si punctum". Prin urmare, nu poate sa existe nici un fel de limba sau literatura moldoveneasca."

Cristina Zdrobei, eleva la liceul "Liviu Deleanu", Chisinau: "Parerea mea este ca incidentul in discutie nu reprezinta altceva decat o noua prostie comisa de autoritati. Atata timp cat va exista "Noua Generatie" si PPCD, cat vor mai fi oameni dispusi sa vina neconditionat in Piata Marii Adunari Nationale si sa protesteze contra aberatiilor comunistilor, initiativele de acest gen vor fi boicotate si stopate inainte ca sa fie infaptuite."

Stefan Miron, elev la gimnaziul 64, Chisinau: "Probabil ca oamenii care au inventat limba moldoveneasca sunt niste ignoranti. Nici din punct de vedere istoric si nici lingvistic o asemenea limba nu poate exista. Cred ca oamenii inteligenti percep diferenta dintre un fals si o limba ce are doua mii de ani."

Raisa Mardare, scoala "Waldorf", Chisinau: "As putea sa calific formularea aceasta drept una criminala, pentru ca este un pacat sa asasinezi un popor intreg. Daca ne gandim ca politica promovata in Basarabia intotdeauna a fost orientata spre rusificarea populatiei bastinase, aceasta schimbare in actele scolare este primul pas dintr-un scenariu vast de deznationalizare. Ar fi o mare greseala din partea noastra si a profesorilor nostri sa trecem sub tacere un abuz de acest fel. Asemenea "greseli" nu trebuie sa se mai repete."

http://flux.press.md/edv.html?po
 
Inca o data despre plagiat

Opinii ale unor intelectuali romani in legatura cu scandalul provocat de plagiatul Ministrului Sanatatzii M. Beuran... Am retzinut in special idea ca in tzarile cu traditzie democratica un plagiator shi-ar pierde totalmente credibilitatea shi dreptul de a mai publica ceva. Deci, daca Stati ar fi fost pedespit dupa toate legile unei societatzi democratice atunci cand a comis plagiatul, acum ar fi fost nevoit sa se ocupe cu ORICE altceva, numai nu cu "scrisul cartzilor", iar aici nu s-ar fi discutat atata daca e bine sau nu sa-l consideri intelectual pe un plagiator ordinar... "Intelectual plagiator" e o contradictzie in termeni.


Discuţia săptămnii: dumincă 5 octombrie

Ministrul Sănătăţii Mircea Beuran plagiază. Pur şi simplu, se trece coordonator al unor lucrări medicale copiate după lucrări din Statele Unite şi Franţa. Senatul Universităţii de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti decide desfacerea contractului de muncă ministrului Beuran. n lumea politică nsă, furtul intelectual este muşamalizat şi apărat. Premierul Năstase şi preşedintele Iliescu intervin n favoarea ministrului Sănătăţii. Reacţii palide şi neconcludente şi la alte cazuri de plagiat. Un manual de literatură romnă, coordonat de preşedintele Academiei, Eugen Simion, este plagiat. Un tratat de Istoria Romnilor are pagini ntregi copiate. La Discuţia săptămnii de duminică, 5 octombrie 2003, transmisă la ora 18.00 şi, n reluare, la ora 23.00, invitaţii BBC-ului nu se feresc să vorbească despre complicităţile dintre lumea academică şi lumea politică. La emisiunea BBC-ului participă istoricul Şerban Papacostea, Carmen Muşat, filolog, redactor-şef al revistei Observator cultural şi Mihai Vacariu, asistent univesitar la Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti. Emisiunea este realizată de Ovidiu Şimonca.

http://www.bbc.co.uk/romanian/discutia.shtml
 
lia said:
Raisa Mardare, scoala "Waldorf", Chisinau: "As putea sa calific formularea aceasta drept una criminala, pentru ca este un pacat sa asasinezi un popor intreg. Daca ne gandim ca politica promovata in Basarabia intotdeauna a fost orientata spre rusificarea populatiei bastinase, aceasta schimbare in actele scolare este primul pas dintr-un scenariu vast de deznationalizare. Ar fi o mare greseala din partea noastra si a profesorilor nostri sa trecem sub tacere un abuz de acest fel. Asemenea "greseli" nu trebuie sa se mai repete."
http://flux.press.md/edv.html?po
Asadar: cine se ocupa de proteste?
Cine intenteaza un proces la Curtea Intermnatzionala de Apel? Am impresia ce din interiorul tzarii este cam greu sa faci DREPTATE. Trebuie apelat la Organele de Justitzie Internatzionala... Nu mai este vorba despre "amestecare in treburile interne" ci despre o influientza nefasta a Moskovei asupra Chisinaului
 
- Bănuiesc că e o observaţie valabilă şi n cazul unei persoane ca Vasile Stati. Nu v-aţi gndit la portretul psihologic al autorului Dicţionarului moldovenesc-romnesc, cel care şi-a făcut din provocare şi scandal o meserie? Cum explicaţi din punct de vedere psihanalitic un astfel de comportament?
- E complicat şi delicat să interpretezi comportamentul unui om pe care nu-l cunoşti deloc. Pot doar să fac anumite presupuneri.
Nu e exclus că la baza acestui comportament se află o frustrare, o suferinţă mai veche, cred că omul acesta suferă şi ncearcă pe diverse căi să-şi diminueze şi disimuleze suferinţa. Probabil, unul din visele sau fantasmele sale nu s-a realizat - şi aici trebuie să invocăm noţiunea de narcisism - narcisismul lui rănit a avut de suferit şi el a găsit o cale mai puţin obişnuită de a-şi diminua această suferinţă, adică şocnd, epatnd şi admit că este chinuit n continuare de fantasme inconştiente nemplinite, este chinuit şi poate chiar hăituit de acestea. n plus, nu trebuie ignorat binenţeles n acest sens nici fenomenul masochismului. Un lucru e cert, prin acest dicţionar, omul şi-a făcut un monument din propriul simptom.

http://www.jurnal.md/articol.php?id=687&cat=6&editie=214
 
http://www.contrafort.md/2003/108-109/613.html

Aberaiile 'moldovenismului' - cazul Stati
Dicionarul moldovenesc-romnesc - un avorton ntre inepie i ticloie
Dumitru Irimia

Volumul intitulat de V. Stati Dicionar moldovenesc-romnesc nu este o eroare tiinific pe care s o combai cu argumente din domeniu, ci este o inepie fa de care poziia cea mai normal ar fi ignorarea lui. Volumul este o aberaie tiprit, n care snt aduse la un loc, ntr-o confuzie total, un pseudo-dicionar romn-romn (prin relaii de sinonimie ntre termeni din varianta moldoveneasc a limbii romne i termeni din limba romn de cultur, sau numai ntre termeni din graiul moldovenesc), un pseudo-dicionar explicativ al termenilor moldoveneti (Cum se i intituleaz, de altfel, volumul, n Descrierea CIP, pentru care s-a obinut ISBN-ul - Dicionar moldovenesc explicativ, ceea ce las loc pentru ipoteza unei escrocherii tolerate!), un inventar de termeni vechi romneti, ruseti sau invenii proprii, unele cu totul bizare (ieii din uz de mult vreme sau neintrai niciodat n circulaie).

Acest monument de aberaii este, n mod evident, o inepie programat a fi nc un instrument n slujba unei politici romnofobe care confund cu bun tiin conceptul de stat cu conceptul de popor. Poporul romn este unul singur, cu aceleai rdcini, cu aceeai identitate spiritual fixat definitiv n/prin limba i cultura lui ntr-o unitate pe care organizarea statal nu a ignorat-o n Evul Mediu i pe care nu a putut i nu o poate distruge n timpurile moderne, indiferent de fora i ticloia agresiunii manipulatorilor istoriei, constructori de state artificiale, ndreptat mpotriva romnitii Basarabiei, ncepnd cu anul 1812 i intensificndu-se dup 1944. Exist astzi dou state romneti: Romnia i Republica Moldova, dar exist un singur popor romn, care vorbete una i aceeai limb, limba romn, n care i-a construit i i-a aprat fiina naional.

Dac intervenim pe marginea acestui monument de prostie i bizarerie, o facem tocmai pentru a denuna ticloia prin care se manipuleaz adevrul tiinific, n partea introductiv, intitulat, n limbaj administrativ, Expunere de motive, scris n limba romn, dar ntr-o combinaie n care varianta limbii de lemn face cas bun cu un stil grosier, subcultural, de periferie urban.

Total incompetent n probleme elementare de lingvistic, n general, i de lexicografie, n special, V. Stati dovedete, n schimb, n cele cteva pagini introductive, c stpnete foarte bine tiina manipulrii cititorului inocent. Cu un dispre total fa de tiin, el trece la mistificarea adevrului istoric pentru exacerbarea unui orgoliu primitiv. Cu aceste dou arme, lupta pentru afirmarea unitii i identitii romnilor, dus de crturarii romni din toate cele trei provincii istorice, strni n jurul "Daciei literare" de la Iai, devine, n interpretarea falsificatorului V. Stati, cu o micare proprie lumii circului, expresie a moldovenismului! Autorul mizeaz pe necunoaterea Programului acestei foarte importante reviste pentru dezvoltarea culturii romneti moderne, clar exprimat n Introducie de M.Koglniceanu: "O foaie dar, carea prsind politica, s-ar ndeletnici numai cu literatura naional, o foaie, carea, fcnd abnegaie de loc, ar fi numai o foaie romneasc i, prin urmare, s-ar ndeletnici cu produciile romneti, fie din oricea parte a Daciei, numai s fie bune (...) O asemenea foaie ne vom sili ca s fie "Dacia literar" (...), foaia noastr va fi un repertoriu general a literaturei romneti, n carele ca ntr-o oglind, se vor vede scriitori moldoveni, munteni, ardeleni, bneni, bucovineni.." i trece, n acelai mod fraudulos, sub tcere fraza semnificativ rostit de ntemeietorul revistei la deschiderea Cursului de istorie naional de la Academia Mihilean, n 1843: "Eu privesc ca patria mea toat acea ntindere de loc unde se vorbete limba romn i ca istorie naional - istoria Moldovei ntregi nainte de sfierea ei, a Romniei i a frailor din Transilvania."

Nu altfel scriau cronicarii moldoveni, pe care i invoc V. Stati, mistificndu-le gndirea : "Romnii ci se afl lcuitori la ara Ungureasc i la Ardeal i la Maramorou de la un locu sntu cu moldovenii i toi de la Rm s trag." (Gr. Ureche), "C acestu nume moldovan ieste de pre apa Moldovei (...) iar acela carele este vechiu nume st ntemeiat i nrdcinat: rumn. Cum vedem c rspundem acuma moldoveni, iar nu ntrebm: "tii moldovenete?", ce "tii romnete, adec rmlenete?" (M.Costin)

Tot aa au gndit scriitorii i traductorii de cri bisericeti: i numim tot numai pe cei din Moldova. Varlaam public la Iai "Carte romneasc de nvtur", Dosoftei tiprete la Iai Psltire, tradus de el "pre limb romneasc".

Cnd ntemeiaz primul ziar, la Iai, n 1829, cu aceeai contiin a unitii tuturor romnilor, Gh. Asachi l numete "Albina romneasc". i adaug un supliment literar, pe care l numete "Aluta romneasc".

Scriitorii pe care i cheam V.Stati, n "Expunere de motive", ca avocai ai moldovenismului, i din care citeaz n pseudo-dicionarul su: C. Negruzzi, V. Alecsandri, I. Ghica, M. Eminescu, I. Creang, snt n realitate ntemeietorii literaturii romne clasice. i continu mbogind literatura n limba romn Hoga, Sadoveanu, Labi, Mateevici, Dru i muli alii. Am numit tot numai scriitori din Moldova, invocai i citai de V. Stati. Toi aceti scriitori snt intrai n contiina poporului romn i reprezint, n/prin ntregul literaturii romne, parte fundamental a identitii spirituale romneti n orizontul culturii universale. Ei au fost adui de V. Stati s justifice teza aberant a moldovenismului, cu aceeai pariv clcare n picioare a realitii operei lor i a gndirii lor.

"Ceea ce voiesc romnii s aib – scria Eminescu n 1876 - e libertatea spiritului i contiinei lor n adevratul neles al cuvntului. i fiindc spirit i limb snt aproape identice iar limba i naionalitatea asemenea, se vede uor c romnul se vrea pe sine, i vrea naionalitatea dar aceasta o vrea pe deplin (...) Simplul fapt c noi romnii ci ne aflm pe pmnt vorbim o singur limb, "una singur", ca nealte popoare, i aceasta n oceane de popoare strine, ce ne ncongiur e dovad destul c aa voim s fim noi, nu altfel."

Peste doi ani Eminescu avea s denune n paginile ziarului "Timpul", n articole de sigur documentare i cu o exemplar for stilistic, nclcarea grosolan a dreptului istoric al romnilor asupra Basarabiei.

n preajma mplinirii procesului de (re)unire ntr-un singur stat a romnilor din cele trei provincii istorice, un alt mare poet romn, Alexe Mateevici, i el adus n aprare, tot n mod fraudulos, de V. Stati, avea s se pronune rspicat, la Conferina nvtorilor de la Chiinu: "Da, sntem moldoveni, fii ai vechii Moldove, ns facem parte din marele popor romn, aezat n Romnia, Transilvania, Bucovina... N-avem dou limbi i dou popoare, ci numai una, aceeai ca peste Prut. Aceasta s se tie din capul locului, ca s nu mai vorbim degeaba." Cu aceeai ocazie poetul preot avea s citeasc frumosul poem Limba noastr, nchinat limbii romne, astzi imnul de stat al Republicii Moldova. S nu tie oare toate acestea Vasile Stati? Dac nu le tie e grav: este imoral s vorbeti despre ceea ce nu cunoti. Dac le tie e i mai grav: e crim mpotriva adevrului.

Nici lingvitii nu au scpat mistificrilor, referinele snt ns puine i nesemnificative. Semnificativ este, n schimb, faptul c a fost evitat savantul Eugeniu Coeriu, unul din cei mai mari lingviti ai sec. XX, nscut n Basarabia, student la Iai. Nu-i cunoate V. Stati opera? Nici nu i-a ascultat conferinele rostite la Chiinu n aceti din urm ani? Vom reproduce aici numai poziia sa n falsa problem a limbii moldoveneti: "A promova sub orice form o limb moldoveneasc deosebit de limba romn este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greeal naiv, ori o fraud tiinific; din punct de vedere istoric i practic e o absurditate i o utopie, din punct de vedere politic e o anulare a identitii etnice i culturale a unui popor i, deci, un act de genocid etnico-cultural." Din aceast perspectiv, unde i nscrie avortonul su domnul Vasile Stati?
 
as vrea sa-l am si eu in biblioteca mea, la sectiunea umor, sa ma distrezi cu prietenii mei and mai stam la o bere si discutam vore ... stiti unde as putea sa-l gasesc?
 
este util cand faci piata....m-am convins de asta...la cererea mea :-dati-mi va rog 500 gr zmeura,doamna a intrebat:-Da shii asta?noi n-avem asa sheva.....bineinteles a trebuit sa arat cu degetul.....-aaaaa,dap-asa shi zishiti ca vreti malini,ca eu am treaba! concluzia:trebuie sa-l am
 
Voi va rideti,dar unui cunoscut de-al meu din Romania i s-a intimplat sa stea o zi si o noapte pe traseul Cainari - Causeni,in plina iarna.Toti care treceau nu intelegeau ce vroia romanul.Pina nu i-o stat jale unui moldovean care se intoarcea inapoi din Causeni si s-o dat jos sa vada ce "kankretno" vrea romanul.

"Dapu si n-ai spus deoadata ca-ti trebu "svetci" ?:racheta:
 
Hidrocentrala;209812 said:
... sa vada ce "kankretno" vrea romanul.
"Dapu si n-ai spus deoadata ca-ti trebu "svetci" ?
Nu incetez sa ma minunez cat de bogata e "moldoveneasca" asta. Contine cuvintele limbii romane, dar si cam toate cuvintele limbii ruse !
 
Utilizarea unor cuvinte din alta limba are o semnificatie mai adinca si mai umoristica...chiar ca e o mare deosebire dinte cuvintul "kankretna" de cuvintul romanesc concret.Si anume cind se utilizeaza de catre un moldovean si nu de un rus.

E ca si ai spune ghini,bine si OK...
 
...ca tot suntem la tema dictionare...,imi poate da un sfat cineva?...caut sa-mi trag un dictionar francez- roman si nu gasesc,vreau sa fie offline,gratuit si nevirusat....si nu vreau Everest....scuze ca m-am abatut de la subiect....
 
Back
Top