Romn Moldovean
Romn Moldovean
Propun schimbarea titlului temei din "Istoria integrata" in "Istoria ingrata" pentru ca denumirea acestei "istorii" sa fie in concordanta cu continutul ei!
Istoria integrata
- Thread starter Arina
- Start date
Comitetul de Coordonare a Basarabenilor din Frana organizeaza un miting de protest contra politicii antiromneti din R. Moldova i pentru re-Unirea cu ara.
Actiunea va avea loc duminica 22 octombrie 2005 la ora 13:00, n faa Ambasadei R. Moldova, 1 rue Sfax, 75016 Paris
In aceeasi zi, ONG "Hyde Park" va organiza un miting similar in fata Guvernului de la Bucuresti, iar pe 29 octombrie o Mare Adunare la Chisinau.
Sunt asteptati toti cei care se simt cu adevarat romani si doresc integrarea Moldovei in marea familie europeana.
Sa sfarsim odata cu idiotenile comuniste si antiromanesti!
Actiunea va avea loc duminica 22 octombrie 2005 la ora 13:00, n faa Ambasadei R. Moldova, 1 rue Sfax, 75016 Paris
In aceeasi zi, ONG "Hyde Park" va organiza un miting similar in fata Guvernului de la Bucuresti, iar pe 29 octombrie o Mare Adunare la Chisinau.
Sunt asteptati toti cei care se simt cu adevarat romani si doresc integrarea Moldovei in marea familie europeana.
Sa sfarsim odata cu idiotenile comuniste si antiromanesti!
adrenalina
fara aripi
militant, ramai, nimeni nu te forteaza... dar nu forta majorittaea sa gandeasca asa ca tine...
O posibila solutie ar fi studierea simultana, atat a istoriei romanilor, cat si a istoriei integrate (fireste, fara idiotenile ideologilor comunisti), acest lucru ajutand elevii sa extrapoleze momentele semnificative ale istoriei nationale cu evenimentele petrecute pe plan international.
Ceva similar exista in Romania, inainte de caderea comunismului, cand, alaturi de istoria nationala, se studia si un curs de istorie universala care, in esenta, era tot o istorie integrata.
Ceva similar exista in Romania, inainte de caderea comunismului, cand, alaturi de istoria nationala, se studia si un curs de istorie universala care, in esenta, era tot o istorie integrata.
adrenalina
fara aripi
nu ii preocupata militant, pt ca are prea multe probleme... cum sa puna o paine pe masa copiilor... si cand ma refer la mahoritatea, ma refer la acei care conteaza in luarea deciziilor... pt ca intr-un final nu masele hotarasc...
insa ce ii grav este ca exista oameni cu mentalitati si ideologii de genul celor pe care le exprimi tu si care sea afla printre astia care hotarasc cate ceva... si veniti sa spalati creierul si celor mai destepti, subestimandu-i si prin asta jignindu-i... oi fi eu moder, dar am dreptul sa ma revolot la propaganda asta ieftina pe care tu cu inca cativa o faceti... ma mir ca inca nu ati venit toti sa preaslaviti leginoarismul, traditionalismul si moldovenismul... brrrr, militante, imi pare rau sa spun, dar ii pacat ca nu va folositi resursele intr-o directie care sa fie sanatoasa pt peticul asta de pamant.
insa ce ii grav este ca exista oameni cu mentalitati si ideologii de genul celor pe care le exprimi tu si care sea afla printre astia care hotarasc cate ceva... si veniti sa spalati creierul si celor mai destepti, subestimandu-i si prin asta jignindu-i... oi fi eu moder, dar am dreptul sa ma revolot la propaganda asta ieftina pe care tu cu inca cativa o faceti... ma mir ca inca nu ati venit toti sa preaslaviti leginoarismul, traditionalismul si moldovenismul... brrrr, militante, imi pare rau sa spun, dar ii pacat ca nu va folositi resursele intr-o directie care sa fie sanatoasa pt peticul asta de pamant.
adrenalina, eu am anumite viziuni pe care le am tot dreptul sa le exprim.
Adica cand eu imi expun parerea - aceasta este o "spalare de creiere" (adika vrei sa spui ca nu am dreptul la exprimare?)
Iar in cazul in care spui tu ceva este "pur si simplu o parere nevinovata".
Cine este atunci mai tolerant, eu sau tu?
Nu am negat niciodata dreptul la existenta a unor idei, divergente vor exista intotdeauna, asta este natura umana.
De unde insa siguranta ca lumea ta este "ideala" iar restul "de teapa mea" sunt niste spalati la creiere?
Sa spun sincer o astfel de parere o am si eu de cei "de teapa ta" insa incerc sa nu fac atac la persoana si sa fiu destul de rezonabil.
Adica cand eu imi expun parerea - aceasta este o "spalare de creiere" (adika vrei sa spui ca nu am dreptul la exprimare?)
Iar in cazul in care spui tu ceva este "pur si simplu o parere nevinovata".
Cine este atunci mai tolerant, eu sau tu?
Nu am negat niciodata dreptul la existenta a unor idei, divergente vor exista intotdeauna, asta este natura umana.
De unde insa siguranta ca lumea ta este "ideala" iar restul "de teapa mea" sunt niste spalati la creiere?
Sa spun sincer o astfel de parere o am si eu de cei "de teapa ta" insa incerc sa nu fac atac la persoana si sa fiu destul de rezonabil.
adrenalina
fara aripi
militant, eu pana acum nu am spus nimic... am asistat in foarte multe tematici la propaganda asta a ta... nu ma intereseaza de mitingul tau pentru credinta, este perfect motivat... insa cand iei si legi credinta de politica si mai ales de niste nume si ideologii care nu au avut de fapt nimic de-a face cu credinta... atunci ma revolt... cand vad ca in loc sa incurajati exprimarea libera, umbli pe fiecare tematica si la fiecare manifestatie razi de oamenii astia care incearca sa isi foloseasca drepturile... sau poate tu nu crezi in asta... poate comunismul te-a satisfacut ... nu stiu si nici nu vreau sa stiu... vreau pur si simplu sa incetezi cu aceste mesaje subliminale si cu anumite idei pe care le exprimi aici... pentru ca sunt oameni care pot sa creada ceea ce spui tu...
eu nu te jignesc, pur si simplu deja ii prea mult... si mai ales cand iti vin si ajutoare...
eu nu te jignesc, pur si simplu deja ii prea mult... si mai ales cand iti vin si ajutoare...
adrenalina;151588 said:
Nu ti se pare ca te contrazici putin?
Vorbesti de incurajarea dreptului la exprimare, dar oamenii au viziuni diferite, de ce ar trebui eu sa "incetez"? Oare nu sunt in drepturi egale cu tine?
Nu sunt lider de secta, nu inventez idei si nici nu le propag, sunt valori la care tin foarte multi oameni, inclusiv pe cei care ii numesti "ajutorii" mei.
Sunt oameni care tin la anumite lucruri exact asa cum tii tu la ale tale, de ce cineva trebuie sa inceteze.
Inteleg ca tu nu poti accepta unele lucruri, dar de ce sa negi dreptul la existenta a unor simple opinii?
Daca cineva isi va insusi ideile mele nu m-as supara la fel cum s-ar putea intampla si in cazul tau.
Ideile tale imi pare tot atat de "periculoase" si "absurde" in aceeasi masura in care iti par si tie.
Atat.
P.S.: Hai sau nu mai transformam aceasta tema intr-un dialog, bine?
Mai lasam si pe altii...
Uniunea_Muncii_Patria-Tar
New Member
Date personale despre unii "istorici integrati" si comunisti (1)
Ionas Aurelian Rus <aurelianrus463@yahoo.com> wrote on dialoguri@yahoogroups.com:
Din cate am aflat, o ruda a istoricului
"integrat" comunist A. Roman, Igor Roman, un politist,
a fost implicat in persecutii politice si tortura.
Istoricul pro-comunist (si anti-semit) Leonid Bulmaga
avea conectii cu KGB-ul. Acum sa citez ce am aflat
prin e-mail despre doi "istorici integrati": Corneliu
Popovici si sotia lui. "Despre Corneliu Popovici stiu
ca are rude pe la Universitatea de Medicina, prin
sotia sa (de altfel, si sotia, si soacra-sa, sef de
catedra la Facultatea de limbi straine, Universitatea
de Stat". Stiu ca unii romani diasporici au incercat
sa ajute universitatile din RM. Foarte bine. Dar, dupa
cum spune prietenul meu, Daniel Teodoru, care este
medic, educatia medicala din RM nu e prea buna (e mai
rea decat in perioada sovietica), si diplomele din RM
in medicina nu prea sunt luate in serios. Cred ca nu
ar strica vreo "epurare" a conducerii de la Facultatea
de Medicina, spunea Daniel Teodoru.
Toate cele bune,
Aurelian
__,_._,___
Ionas Aurelian Rus <aurelianrus463@yahoo.com> wrote on dialoguri@yahoogroups.com:
Din cate am aflat, o ruda a istoricului
"integrat" comunist A. Roman, Igor Roman, un politist,
a fost implicat in persecutii politice si tortura.
Istoricul pro-comunist (si anti-semit) Leonid Bulmaga
avea conectii cu KGB-ul. Acum sa citez ce am aflat
prin e-mail despre doi "istorici integrati": Corneliu
Popovici si sotia lui. "Despre Corneliu Popovici stiu
ca are rude pe la Universitatea de Medicina, prin
sotia sa (de altfel, si sotia, si soacra-sa, sef de
catedra la Facultatea de limbi straine, Universitatea
de Stat". Stiu ca unii romani diasporici au incercat
sa ajute universitatile din RM. Foarte bine. Dar, dupa
cum spune prietenul meu, Daniel Teodoru, care este
medic, educatia medicala din RM nu e prea buna (e mai
rea decat in perioada sovietica), si diplomele din RM
in medicina nu prea sunt luate in serios. Cred ca nu
ar strica vreo "epurare" a conducerii de la Facultatea
de Medicina, spunea Daniel Teodoru.
Toate cele bune,
Aurelian
__,_._,___
adrenalina
fara aripi
Re: Date personale despre unii "istorici integrati" si comunisti (1)
Diferentele dintre Romania si SUA se masoara si in numarul de vedete. Criteriile impuse de tentatia imitarii modelului hollywoodian fac ca la noi starurile veritabile sa poata fi numarate pe degetele de la o singura mina.
Zi de zi, presa mondena, fie ea scrisa sau vizuala, impune fara drept de apel noi figuri. Pe nedigerate, publicul trebuie sa inghita tot felul de personaje prezentate drept modele de stil, de frumusete si, mai grav, de comportament. Potrivit celor pe care natura meseriei i-a ajutat sa aleaga, contrar zicalei, griul de neghina, sint citeva criterii dupa care vedetele veritabile pot fi separate de cele care isi presara calea spre glorie cu amicitii interlope si operatii estetice: abilitatea de a se afla tot timpul in centrul atentiei, valoarea, charisma si spectaculozitatea.
Orbiti de reflectoare
„Vedeta esti daca opt din zece oameni de pe strada stiu cine esti si ce faci“, crede Istvan Lorintz, redactor-sef al revistei „FHM“. Asadar, primul pas spre a accede la lumea roz a starurilor este sa devii cunoscut. „In Romania, o tara saraca in care principala activitate este privitul la televizor, notorietatea o dobindesc cei care apar frecvent pe micul ecran. Chiar daca n-au nici un fel de merite artistice - citesc stiri sau prezinta vremea - daca sint vizionati frecvent, capata un atu esential al conditiei de vedeta: sint foarte cunoscuti“, e de parere si Alice Nastase, redactor-sef al publicatiei „Tango“. Insa odata ce figura nu le mai e familiara doar fratilor si matusilor, greul abia incepe. Fizz, un rapper-actor de filme XXX, cu blana in jurul gitului, se lauda la un moment dat ca a investit 100.000 de euro in propria-i imagine. Manevra i-a reusit un timp si, chiar daca este privit ca o curiozitate, personajul reuseste sa stirneasca discutii sau, dupa caz, risete. Zilele de glorie ii sint insa masurate. „Daca ceea ce te deosebeste de ceilalti este doar o sapca asezata pe-o parte sau un decolteu opulent, trebuie sa te chinui mai mult ca sa atragi atentia asupra ta. Unii se straduiesc atit de amarnic, incit ajung sa inventeze stiri despre ei, sa faca in asa fel incit sa dea buzna in tot felul de situatii si contexte, doar, doar vor capta interesul publicului“, ii descurajeaza Alice Nastase pe cei care-si incropisera deja garderoba si se pregateau sa urce pe scena cu CD-ul de playback la purtator. „In schimb, daca ai o voce absolut splendida sau esti un sportiv al marilor performante, esti propulsat rapid pe treapta cea mai inalta a atentiei publicului“, adauga ea.
Harul de la Dumnezeu da placeri pamintene
A.S.I.A, Blondy, Candy, Animal X sau 3se sint citeva formatii dintre cele care s-au bucurat de sali de concerte pline ochi si conturi in banca asemenea, si asta pentru ca au avut norocul ca, o buna bucata de timp, nimeni sa nu aiba curiozitatea de a-i cauta la corzile vocale. „Acum avem o singura vedeta din muzica in Romania, Stefan Banica jr., care reuseste sa combine calitatile vocale foarte bune cu prestatia scenica“, trage linia Alex Revenco, senior editor la revista „High Life“, cu regretul ca lista ar putea continua cu un Cristi Minculescu sau Adrian Igrisan, vocalul trupei Cargo, care nu au fost insa dispusi sa-si transforme viata de acasa in platou de televiziune. Pe de alta parte, cinematograful romanesc nu duce lipsa de staruri, desi criteriul vizibilitatii, esential la noi, face ca notorietatea lor sa fie mai mare peste hotare. Este cel putin cazul lui Marcel Iures, protagonist al citorva pelicule hollywoodiene, si al Maiei Morgenstern, distribuita acum doi ani in „Patimile lui Christos“.
Prezentoarele TV iau jackpotul
Indiferent de controversele legate de intrigi sentimentale, conflicte si salarii, Andreea Marin si Mihaela Radulescu sint vedetele incontestabile ale Romaniei. Motivele sint clare. Audientele emisiunilor de care sint responsabile demonstreaza ca anii buni petrecuti pe micile ecrane nu le-au stirbit cu nimic din popularitate, deci, intens contestat de unii, talentul exista. In plus, de la masina din batatura pina la preferintele culinare, nimic din ceea ce le priveste nu scapa presei. „Celebritatea este o haina grea, care fringe umerii vedetelor slabe, fara personalitate, si le sta bine celor care au o relatie normala cu ele insele. Si mai e un secret: o vedeta nu trebuie sa placa tuturor. Trebuie doar sa provoace, mentinind atentia celorlalti la cote inalte“, puncteaza Cristina Stanciulescu, redactor-sef al publicatiei „Viva“, un plus al celor doua moderatoare.
Ce lipseste star-sistemului
„Dintre oamenii care ne ocupa micile ecrane zi de zi, maximum 15% au un manager in spate, care sa se ocupe de imaginea lor. Daca ei tind sa ajunga la modelul american, ar trebui sa stie ca acolo nici un actor de reclame nu misca fara un astfel de consilier“, spune Alex Revenco. Una dintre bresele insemnate ale showbizului romanesc este ca aspirantii alearga haotic dupa vizibilitate, nu conteaza unde sint invitati, atit timp cit apar la televizor. „Televiziunile nu promoveaza valori, ci le mprovizeaza“, crede Revenco. Un alt cusur, de natura financiara de aceasta data, e amintit de Istvan Lorintz. „Sa plecam urechea la un vers al trupei Parazitii: Te dai pimpin’ ca P. Diddy/ Diferenta e ca ala face si bani, nu doar impresii.“ •
http://www.realitatea.net/22216_Dezamagirea-presedintelui-fata-de-istoria-predata-la-Chisinau-.html
Diferentele dintre Romania si SUA se masoara si in numarul de vedete. Criteriile impuse de tentatia imitarii modelului hollywoodian fac ca la noi starurile veritabile sa poata fi numarate pe degetele de la o singura mina.
Zi de zi, presa mondena, fie ea scrisa sau vizuala, impune fara drept de apel noi figuri. Pe nedigerate, publicul trebuie sa inghita tot felul de personaje prezentate drept modele de stil, de frumusete si, mai grav, de comportament. Potrivit celor pe care natura meseriei i-a ajutat sa aleaga, contrar zicalei, griul de neghina, sint citeva criterii dupa care vedetele veritabile pot fi separate de cele care isi presara calea spre glorie cu amicitii interlope si operatii estetice: abilitatea de a se afla tot timpul in centrul atentiei, valoarea, charisma si spectaculozitatea.
Orbiti de reflectoare
„Vedeta esti daca opt din zece oameni de pe strada stiu cine esti si ce faci“, crede Istvan Lorintz, redactor-sef al revistei „FHM“. Asadar, primul pas spre a accede la lumea roz a starurilor este sa devii cunoscut. „In Romania, o tara saraca in care principala activitate este privitul la televizor, notorietatea o dobindesc cei care apar frecvent pe micul ecran. Chiar daca n-au nici un fel de merite artistice - citesc stiri sau prezinta vremea - daca sint vizionati frecvent, capata un atu esential al conditiei de vedeta: sint foarte cunoscuti“, e de parere si Alice Nastase, redactor-sef al publicatiei „Tango“. Insa odata ce figura nu le mai e familiara doar fratilor si matusilor, greul abia incepe. Fizz, un rapper-actor de filme XXX, cu blana in jurul gitului, se lauda la un moment dat ca a investit 100.000 de euro in propria-i imagine. Manevra i-a reusit un timp si, chiar daca este privit ca o curiozitate, personajul reuseste sa stirneasca discutii sau, dupa caz, risete. Zilele de glorie ii sint insa masurate. „Daca ceea ce te deosebeste de ceilalti este doar o sapca asezata pe-o parte sau un decolteu opulent, trebuie sa te chinui mai mult ca sa atragi atentia asupra ta. Unii se straduiesc atit de amarnic, incit ajung sa inventeze stiri despre ei, sa faca in asa fel incit sa dea buzna in tot felul de situatii si contexte, doar, doar vor capta interesul publicului“, ii descurajeaza Alice Nastase pe cei care-si incropisera deja garderoba si se pregateau sa urce pe scena cu CD-ul de playback la purtator. „In schimb, daca ai o voce absolut splendida sau esti un sportiv al marilor performante, esti propulsat rapid pe treapta cea mai inalta a atentiei publicului“, adauga ea.
Harul de la Dumnezeu da placeri pamintene
A.S.I.A, Blondy, Candy, Animal X sau 3se sint citeva formatii dintre cele care s-au bucurat de sali de concerte pline ochi si conturi in banca asemenea, si asta pentru ca au avut norocul ca, o buna bucata de timp, nimeni sa nu aiba curiozitatea de a-i cauta la corzile vocale. „Acum avem o singura vedeta din muzica in Romania, Stefan Banica jr., care reuseste sa combine calitatile vocale foarte bune cu prestatia scenica“, trage linia Alex Revenco, senior editor la revista „High Life“, cu regretul ca lista ar putea continua cu un Cristi Minculescu sau Adrian Igrisan, vocalul trupei Cargo, care nu au fost insa dispusi sa-si transforme viata de acasa in platou de televiziune. Pe de alta parte, cinematograful romanesc nu duce lipsa de staruri, desi criteriul vizibilitatii, esential la noi, face ca notorietatea lor sa fie mai mare peste hotare. Este cel putin cazul lui Marcel Iures, protagonist al citorva pelicule hollywoodiene, si al Maiei Morgenstern, distribuita acum doi ani in „Patimile lui Christos“.
Prezentoarele TV iau jackpotul
Indiferent de controversele legate de intrigi sentimentale, conflicte si salarii, Andreea Marin si Mihaela Radulescu sint vedetele incontestabile ale Romaniei. Motivele sint clare. Audientele emisiunilor de care sint responsabile demonstreaza ca anii buni petrecuti pe micile ecrane nu le-au stirbit cu nimic din popularitate, deci, intens contestat de unii, talentul exista. In plus, de la masina din batatura pina la preferintele culinare, nimic din ceea ce le priveste nu scapa presei. „Celebritatea este o haina grea, care fringe umerii vedetelor slabe, fara personalitate, si le sta bine celor care au o relatie normala cu ele insele. Si mai e un secret: o vedeta nu trebuie sa placa tuturor. Trebuie doar sa provoace, mentinind atentia celorlalti la cote inalte“, puncteaza Cristina Stanciulescu, redactor-sef al publicatiei „Viva“, un plus al celor doua moderatoare.
Ce lipseste star-sistemului
„Dintre oamenii care ne ocupa micile ecrane zi de zi, maximum 15% au un manager in spate, care sa se ocupe de imaginea lor. Daca ei tind sa ajunga la modelul american, ar trebui sa stie ca acolo nici un actor de reclame nu misca fara un astfel de consilier“, spune Alex Revenco. Una dintre bresele insemnate ale showbizului romanesc este ca aspirantii alearga haotic dupa vizibilitate, nu conteaza unde sint invitati, atit timp cit apar la televizor. „Televiziunile nu promoveaza valori, ci le mprovizeaza“, crede Revenco. Un alt cusur, de natura financiara de aceasta data, e amintit de Istvan Lorintz. „Sa plecam urechea la un vers al trupei Parazitii: Te dai pimpin’ ca P. Diddy/ Diferenta e ca ala face si bani, nu doar impresii.“ •
http://www.realitatea.net/22216_Dezamagirea-presedintelui-fata-de-istoria-predata-la-Chisinau-.html
Arina
solutia
Re: Date personale despre unii "istorici integrati" si comunisti (1)
Articol "Minciuna de stat la Chisinau" - http://www.ziua.net/display.php?id=210582&data=2006-11-07
cititi si comentariile la articol.
Articol "Minciuna de stat la Chisinau" - http://www.ziua.net/display.php?id=210582&data=2006-11-07
cititi si comentariile la articol.
adrenalina
fara aripi
Re: Date personale despre unii "istorici integrati" si comunisti (1)
Gafa istoricilor
•autor: Petru Bogatu
Prin ultima sa declaraţie n favoarea standardelor europene n materie de istorie integrată, Asociaţia Istoricilor din Republica Moldova şi-a precizat poziţia ntr-o problemă care, fiind pnă acum tratată ambiguu şi superficial, a dat apă la moară moldovenismului neostalinist.
AIRM spune astăzi fără echivocuri că nu are nimic contra principiului integrat de predare a disciplinei.
Capcana comuniştilor
Este reparată o eroare pe care, volens-nolens, au comis-o acum cţiva ani mai mulţi istorici bine intenţionaţi. Ei au gafat enorm cnd au respins din capul locului modelul european de istorie integrată, afirmnd cum că acesta nu poate fi implementat n condiţiile Republicii Moldova. Procednd astfel, istoricii au căzut ntr-o capcană pe care le-au ntins-o comunişti. Vorba e că aceştia s-au dovedit a fi destul de abili, evitnd să reprime cu brutalitate istoria romnilor. Ei s-au gndit s-o elimine, totuşi, cu minile europenilor şi sub stindardul modernităţii. Ştiind bine că principiul integrat de istorie este dominant n Occident, au propus ca acesta să fie acceptat şi n Republica Moldova, fapt pe care specialiştii străini nu aveau cum, fireşte, să nu-l salute.
n loc să fie respins conţinutul, s-a luptat cu forma
n consecinţă, la Chişinău au fost adusă o droaie de profesori din Europa de Vest şi de peste ocean. Acestora li s-a aşternut covor roşu. Li s-au creat condiţii optime pentru a-şi expune punctul de vedre. Erau invitaţi generos la televiziunea de stat, s-au organizat seminare şi dezbateri publice n cadrul cărora oaspeţii occidentali ne convingeau, ca pe nişte papuaşi, că principiul integrat de predare a cursului este binevenit şi n Republica Moldova. Avnd sprijinul lor, Stepaniuc et comp. s-au pus pe treabă. Sub paravanul unei metode pedagogice moderne, a fost, de fapt, elaborat şi introdus un monstruos curs de istorie trucată, ideologizată şi romnofobă care glorifică deopotrivă ocupaţia sovietică şi cea ţaristă.
n loc să dea n vileag şmecheria guvernanţilor, mulţi istorici de la noi au nceput să lupte cu morile de vnt. Cu o nverşunare demnă de o cauză mai bună, au ncercat să dovedească la toată lumea ct de mult nu se potriveşte modelul de istorie integrată cu realităţile autohtone. Puterea tocmai asta aştepta. i arăta cu degetul, insinund că istoricii noştri ar fi nişte retrograzi care se opun unor metode pedagogice avansate. Aşa s-a pierdut timp, dar s-a şifonat şi imagine.
Degetul pe rană
Sub pretextul introducerii unor calapoade noi de predare a disciplinei, guvernanţii au călcat n picioare reputaţiile unor istorici redutabili. Ca rezultat, europenii n-au nţeles pnă la urmă că Basarabia luptă nu cu o metodă pedagogică modernă, ci cu o falsificare de proporţii a istoriei naţionale. Nu-i de mirare că pe acest fundal s-a pierdut o bătălie, comuniştii reuşind n cele din urmă să tipărească un manual de istorie integrată parcă tras la xerox din enciclopediile bolşevice. Lupta, totuşi, continuă. Pentru a dejuca planurile falşilor amici ai standardelor europene n materie de pedagogie, trebuia, n sfrşit, pus degetul pe rană. Orice s-ar spune, forma nu are nicio vină. Problema stă n conţinut.
Istoria romnilor, nendoios, poate mbrăca haina croită după metoda integrată. Acest model pedagogic european nu ne dezavantajează n niciun caz. Dimpotrivă, ni se potriveşte ca o mănuşă.
http://www.jurnal.md/articol.php?id=5790&cat=7&editie=
Gafa istoricilor
•autor: Petru Bogatu
Prin ultima sa declaraţie n favoarea standardelor europene n materie de istorie integrată, Asociaţia Istoricilor din Republica Moldova şi-a precizat poziţia ntr-o problemă care, fiind pnă acum tratată ambiguu şi superficial, a dat apă la moară moldovenismului neostalinist.
AIRM spune astăzi fără echivocuri că nu are nimic contra principiului integrat de predare a disciplinei.
Capcana comuniştilor
Este reparată o eroare pe care, volens-nolens, au comis-o acum cţiva ani mai mulţi istorici bine intenţionaţi. Ei au gafat enorm cnd au respins din capul locului modelul european de istorie integrată, afirmnd cum că acesta nu poate fi implementat n condiţiile Republicii Moldova. Procednd astfel, istoricii au căzut ntr-o capcană pe care le-au ntins-o comunişti. Vorba e că aceştia s-au dovedit a fi destul de abili, evitnd să reprime cu brutalitate istoria romnilor. Ei s-au gndit s-o elimine, totuşi, cu minile europenilor şi sub stindardul modernităţii. Ştiind bine că principiul integrat de istorie este dominant n Occident, au propus ca acesta să fie acceptat şi n Republica Moldova, fapt pe care specialiştii străini nu aveau cum, fireşte, să nu-l salute.
n loc să fie respins conţinutul, s-a luptat cu forma
n consecinţă, la Chişinău au fost adusă o droaie de profesori din Europa de Vest şi de peste ocean. Acestora li s-a aşternut covor roşu. Li s-au creat condiţii optime pentru a-şi expune punctul de vedre. Erau invitaţi generos la televiziunea de stat, s-au organizat seminare şi dezbateri publice n cadrul cărora oaspeţii occidentali ne convingeau, ca pe nişte papuaşi, că principiul integrat de predare a cursului este binevenit şi n Republica Moldova. Avnd sprijinul lor, Stepaniuc et comp. s-au pus pe treabă. Sub paravanul unei metode pedagogice moderne, a fost, de fapt, elaborat şi introdus un monstruos curs de istorie trucată, ideologizată şi romnofobă care glorifică deopotrivă ocupaţia sovietică şi cea ţaristă.
n loc să dea n vileag şmecheria guvernanţilor, mulţi istorici de la noi au nceput să lupte cu morile de vnt. Cu o nverşunare demnă de o cauză mai bună, au ncercat să dovedească la toată lumea ct de mult nu se potriveşte modelul de istorie integrată cu realităţile autohtone. Puterea tocmai asta aştepta. i arăta cu degetul, insinund că istoricii noştri ar fi nişte retrograzi care se opun unor metode pedagogice avansate. Aşa s-a pierdut timp, dar s-a şifonat şi imagine.
Degetul pe rană
Sub pretextul introducerii unor calapoade noi de predare a disciplinei, guvernanţii au călcat n picioare reputaţiile unor istorici redutabili. Ca rezultat, europenii n-au nţeles pnă la urmă că Basarabia luptă nu cu o metodă pedagogică modernă, ci cu o falsificare de proporţii a istoriei naţionale. Nu-i de mirare că pe acest fundal s-a pierdut o bătălie, comuniştii reuşind n cele din urmă să tipărească un manual de istorie integrată parcă tras la xerox din enciclopediile bolşevice. Lupta, totuşi, continuă. Pentru a dejuca planurile falşilor amici ai standardelor europene n materie de pedagogie, trebuia, n sfrşit, pus degetul pe rană. Orice s-ar spune, forma nu are nicio vină. Problema stă n conţinut.
Istoria romnilor, nendoios, poate mbrăca haina croită după metoda integrată. Acest model pedagogic european nu ne dezavantajează n niciun caz. Dimpotrivă, ni se potriveşte ca o mănuşă.
http://www.jurnal.md/articol.php?id=5790&cat=7&editie=