lvl100;215555 said:
1)Ce zici tu e teoretic valabil pentru locurile cu plata si scolile particulare.
Gresit, ceea ce zic eu e valabil pentru scolile in care nu predomina coruptia. Daca examenul e greu, si frecventa iti salveaza pielea, atunci vei fi constrans sa urmezi cursul fie ca iti place sau nu.
lvl100 said:
Acolo unde invatamantul e gratuit ( si unde se practica astfel de obiceiuri cu plata absentelor) mi se pare absolut normal ca studentului sa i se ceara socoteala pentru banii contribuabililor cheltuiti pe spatele lui.
Statul a platit din banii mei si a lui tanti Floarea fiecare ora predata, tu trebuie sa justifici investitia facuta.
Da si nu. Asa se ajunge la prezenta la ore, nu la calificare. Crezi ca studentul X nu poate sa vina sa doarma pe banci doar pentru ca trebuie sa se prezinte? Or asta ce rezolva? Vrei sa justifici investitia astfel? Ei bine, o vei justifica doar teoretic, ca practic nu rezolvi nimic.
Pornesti de la idea ca prezenta la ore e egala cu concentratia, ceea ce nu e nici pe departe adevarat. Iar daca proful e slab in a preda, nu faci altceva decat sa pierzi timp in care ai putea sta sa inveti pe cont propriu (presupunand ca altfel nu treci examenul) din carti bune.
lvl100 said:
2) daca fiecare student ar fi o super capacitate inteklectuala ce vine la 2 seminare pe an si stie materia la perfectie nu ar fi probleme.
Nu trebuie sa fii super capacitate... trebuie sa fii constient sau constrans sa inveti. Prezenta obligatorie te constrange sa fii prezent si nu sa inveti.
lvl100 said:
Problema e ca putini fac asa. Majoritatea chiulesc si se complac intr-o mediocritate dulce (freaca menta tot semestrul apoi trag tare in sesiune sa scoata de un 6-7-8 ,iau o diploma dar cantitatea de informatie acumulata e superficiala) iar o parte stau 1 an vad ca nu se descurca si renunta.
Aici vine problema coruptiei. Daca poti sa cumperi un examen de ce sa te obosesti? Daca insa 90%(sa nu idealizez) il trec pe bune, si e dur, problema superficialitatii e rezolvata. Iar daca sunt si cei care renunta, atunci barirera impotriva inconstientilor functioneaza macar un pic.
De exemplu, eu ma trezesc la sfarsitul unui curs cu examenul X. In cazul meu, specializarea nu-mi permite sa inteleg in 3 zile ceea ce se preda in 3 luni, e imposibil. Dupa un examen scris sau laborator, urmeaza si un oral, in care proful se asigura ca nu ai copiat(te intrebi cum, cand aulele sunt ecranate radio si in jurul tau nu-i nimeni pe o raza de 10 metri in timpul examului) sau nu ai invatat pe de rost. Se intampla des sa treci scrisul si sa nu treci oralul. Astfel esti invitat frumos sau mai putin, sa reiei studiul. Se intampla sa nu treci examenul si dupa un studiu dur... pare a fi insuficient.
Dar la fel functioneaza si o alta facultate cu dificultate mai mica. Cand examinatorul te tine 1-2 ore punandu-ti intrebari peste intrebari, te asiguri sa fii pregatit, de altfel te exepdiaza acasa. Ti s-au dat slide-urile de la ore, programa cursului, si 2-3 carti de referinta, fii bun si invata pentru ca nu stii ce te va intreba... nu exista conceptul de bilet(cel putin era prezent in MD), unicul ajutor sunt examenele din trecut cu rezolvari.
Si totusi, mai exista si un alt examen indiferent de facultatea(corupta sau nu) si tara unde se afla. E acel in campul muncii. Acolo trebuie sa stii si gata, altfel esti dat afara fara prea multe intrebari sau invitatii sa te prezinti la sesiunea urmatoare. Si asta e problema stric a studentului.
lvl100 said:
Inca odata , nu ma intereseaza ce fac la particulara, dar pe banii statului trebuie sa isi indeplineasca partea lor din invoiala si in condiitile stabilite de platitor
Nu am vorbit despre universitati particulare. Ci despre cele de stat.
lvl100 said:
Studentul nu mai e elevul de generala pe care trebuie sa il scoti in parc la joaca ca sa il mai destinzi si sa ii placa scoala.
Depinde... pornesti de la ideea ca trebuie. Trebuie dar nu e. In practica nu se intampla niciodata asa cum ar trebui. Asa ca sa duci si studentul in parc la joca e totusi indicat. Acum ramen de vazut ce vrei sa spui tu prin parc.
lvl100 said:
Desigur , un profesor care depune pasiune ajuta. Si acum tin minte, cum cateodata ma duceam sa ascult lectiile unui profesor de la la Litere. Numai ca eu eram la Economic
Si mai erau ca mine o gramada care nu aveau treaba cu specializarea respectiva dar omul ala era un fenomen cand vorbea , era mai tare ca un talk show de televiziune si amfiteatrul in care preda era mai plin decat premiera la Titanic.
Ei bine, in cazul unei facultati tehnico-stiintifice(probabil si medicina, dar nu bag mana in foc) e si mai greu. Daca ai norocul sa dai peste un personaj care te face sa vezi tablourile lui Dali in monstruozitati matematice, atunci nu doar vei intelege ci iti va placea, ceea ce e un motiv in plus de a fi atent.
lvl100 said:
Dar la urma, singurul care poate fi "superficial" e studentul. Indiferent de profesor, cine vrea sa invete poate sa isi completeze lacunele in biblioteci, in grupuri de studiu etc etc.
Aici sunt de acord sperand ca insasi lectia sa nu fie o mare lacuna.
lvl100 said:
Daca tu nu esti constient ca e vorba de viitorul tau, n-ai decat sa astepti ca profesorul sa faca jonglerii cu portocale ca sa te "motiveze" si apoi sa dai vina pe sistem pentru ratarea ta.
Asta e altceva. Sa nu faci nimic asteptand miracole e prostie. Nu am sustinut niciodata asta.
LeX;215676 said:
bravo man, inca un post tare
De ce e tare? Pentru ca iti place cum suna sau pentru ca ai vreo dovada?