Tulburarile de personalitate

[adrenalina]

in primul rand exista doua manule de diagnostice in lume, unul realizat de americani DSM IV dupa care se faceau pana acum majoritatea diagnosticarilor si unul european ICD 10. diferenta intre ele este la nivel de efectuare a diagnosticului. in ultima perioada in Europa se foloseste mai activ ICD 10, decat DSM IV.
aceste manuale se folosesc in Psihiatrie si in Psihologia clinica si sunt ca niste dex-uri ale bolilor psihice sau a tulburarilor psihice cum vreti.

acum sa trec la tulburari de personalitate:
Prezentare generala:
Tulburarea de personalitate se defineşte ca fiind un pattern stabil de trăiri afective şi comportamente, ce deviază semnificativ de la standardul culturii de apartenenţă a respectivului individ, este generalizat şi inflexibil, are debutul n adolescenţă sau prima parte a vieţii adulte, este stabil n timp şi generează distres sau dizabilitate.

Calsificare:
1. dupa existenta distrsului legat de tulburare:
a. egodistonice / persoana trăieşte o stare de distres
b. egosintonice / nu apare distresul legat de boală

ps: distres = stres nociv (stresul care determina reactii negative al organismului)

2. dupa gradul similitudinii descriptionale:
Grupa A: tulburările de personalitate de tip paranoid, schizoid şi schizotipal. Trăsătura comună a acestora este excentricitatea.
Grupa B – include tulburările de personalitate de tip antisocial, borderline, histrionic şi narcisist. Trăsăturile comune ale acestora sunt teatralitatea, emotivitatea, extravaganţa.
Grupa C – include tulburările de personalitate de tip evitant, dependent, obsesiv-compulsiv. Trăsăturile comune ale acestora sunt anxietatea, teama.

TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP PARANOID
Nencrederea şi suspiciunea faţă de ceilalţi şi motivele lor; debutează la nceputul perioadei adulte şi se manifestă ntr-o varietate de 5 contexte.
(a) suspiciuni nentemeiate că ceilalţi l exploatează, l rănesc sau nşeală;
(b) nencredere n loialitatea prietenilor şi asociaţilor;
(c) ezită să se destăinuie celorlalţi de teama (nejustificată) ca aceştia să nu utilizeze informaţiile mpotriva lui;
(d) consideră că n spatele unor remarci sau evenimente neutre se ascunde ameninţări la adresa sa;
(e) ranchiunos; nu uită insultele, injuriile;
(f) simte, fără motiv ntemeiat, că i sunt puse la ndoială reputaţia şi caracterul şi reacţionează agresiv;
(g) are mereu suspiciuni nentemeiate legate de fidelitatea partenerului de viaţă.
Epidemiologie:
- n populaţia generală, prevalenţa este de 0,5% -2,5%;
- n populaţia clinică (pacienţi internaţi pe secţii de psihiatrie), prevalenţa este de 10% - 30%;
- Se constată o prevalenţă crescută n cazul rudelor persoanelor cu schizofrenie cronică şi tulburare delirantă de tip persecutor.


TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP SCHIZOID
Detaşarea de relaţiile sociale şi expresivitate emoţională redusă n situaţii interpersonale; debutează la nceputul perioadei adulte şi se manifestă ntr-o varietate de 4 contexte.
(a) nu-şi doreşte şi nici nu agreează relaţiile apropiate, inclusiv cele de familie;
(b) aproape ntotdeauna preferă activităţi solitare;
(c) nu este interesat de relaţiile sexuale cu o altă persoană;
(d) nu prea are activităţi preferate;
(e) nu are prieteni apropiaţi n afara rudelor de gradul I;
(f) pare indiferent la laudele şi criticele celorlalţi;
(g) este detaşat, rece, lipsit de emoţii.
Epidemiologie:
- Apare foarte rar n populaţia clinică spitalizată;
- Apare mai frecvent la rudele pacienţilor cu schizofrenie sau tulburare de personalitate de tip schizotipal.

TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP SCHIZOTIPAL
Deficite sociale şi interpersonale, disconfort şi capacitate redusă de a stabili relaţii apropiate, distorsiuni cognitive şi perceptuale, excentricităţi comportamentale; debutează la nceputul perioadei adulte şi se manifestă ntr-o varietate de 5 contexte.
(a) idei de referinţă (diferite evenimente au un sens special pentru el);
(b) credinţe ciudate şi gndire magică (depăşind normele culturii de apartenenţă);
(c) experienţe perceptive neobişnuite, iluzii corporale;
(d) gndire şi vorbire ciudate;
(e) idei paranoide, suspiciune;
(f) afectivitate limitată, neadecvată;
(g) comportament şi ţinută ciudată, excentrică, particulară;
(h) lipsa prietenilor n afara rudelor apropiate;
(i) anxietate socială excesivă, ce nu scade o dată cu familiarizarea, asociată mai degrabă cu temeri paranoide dect autoevaluări negative.


TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP ANTISOCIAL
Desconsiderarea şi ncălcarea drepturilor celorlalţi; debutează n adolescenţă (15 ani) şi se manifestă ntr-o varietate de 4 contexte.
(a) neconformarea la norme sociale, dezinteresul pentru respectarea legilor
(b) tendinţa de a-i nşela, minţi şi păcăli pe ceilalţi pentru profit personal sau plăcere
(c) impulsivitate sau incapacitate de planificare
(d) iritabilitate şi agresivitate, indicate de agresiuni şi confruntări fizice frecvente
(e) nepăsare şi indiferenţă pentru siguranţa proprie şi a celor din jur
(f) iresponsabilitate manifestată prin eşecul implicării n muncă şi onorarea obligaţiilor financiare
(g) lipsa remuşcării faţă de rănirea, bruscarea sau deposedarea celuilalt manifestată prin indiferenţă sau raţionalizări
Epidemiologie:
- n populaţia generală, prevalenţa este de 3% pentru bărbaţi şi 1 % pentru femei;
- n populaţia clinică spitalizată, prevalenţa variază ntre 3%-30%, n funcţie de caracteristicile populaţiei, atingnd chiar valori mai mari n grupurile tratate pentru abuz de substanţe sau grupurile de infractori.

TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP BORDERLINE
Instabilitate n relaţiile interpersonale, imagine de sine, afectivitate şi impulsivitate accentuată; debutează la nceputul vrstei adulte şi se manifestă ntr-o varietate de 5 contexte.
(a) eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar;
(b) relaţii interpersonale instabile şi intense, alternnd ntre idealizare şi depreciere;
(c) tulburări de identitate; imagine de sine şi sentiment de sine instabile;
(d) impulsivitate n cel puţin două domenii cu potenţial autodistructiv (ex., comportament sexual, consum de substanţe, alimentare compulsivă etc.);
(e) comportament suicidal recurent, gesturi, ameninţări, automutilare;
(f) instabilitate afectivă datorată unei reactivităţi accentuate (schimbări frecvente n dispoziţie);
(g) sentiment cronic de “gol sufletesc”;
(h) izbucniri de furie intense şi inadecvate sau dificultăţi de a-şi controla furia;
(i) ideaţie paranoidă tranzitorie, asociată cu stresul sau simptome disociative severe
Epidemiologie:
- n populaţia generală, prevalenţa este de 2% (de două ori mai frecventă la femei);
- n populaţia clinică spitalizată, ratele de prevalenţă merg pnă la 20%;
- n cazul populaţiei clinice cu tulburări de personalitate, prevalenţa este de 30%-60%;
- Tulburarea de personalitate de tip borderline este de 5 ori mai frecventă la rudele pacienţilor care au această afecţiune;
- Personalitatea borderline este un teren propice pentru apariţia schizofreniei;
- Există şi un risc familial mărit pentru tulburarea de personalitate de tip antisocial, tulburări afective şi tulburări legate de abuzul de substanţe.


TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP HISTRIONIC
Afectivitate excesivă şi comportamente de atragere a atenţiei celorlalţi; debutează la nceputul vrstei adulte şi se manifestă ntr-o varietate de 5 contexte.
(a) se simte inconfortabil n situaţii n care nu e centrul atenţiei;
(b) interacţiunea cu ceilalţi este caracterizată prin comportament inadecvat, provocator, cu accentuate tente sexuale;
(c) expresivitatea emoţională este superficială şi fluctuează rapid;
(d) utilizează frecvent imaginea fizică pentru a atrage atenţia celorlalţi;
(e) vorbirea are tente dramatice şi este săracă n detalii;
(f) manifestări de teatralitate şi expresivitate emoţională exagerată ;
(g) sugestibilitate accentuată;
(h) percepe relaţiile ca fiind mai intime dect sunt n realitate.

TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP NARCISIST
Nevoia de a fi admirat şi lipsa de empatie; debutează la nceputul vrstei adulte şi se manifestă ntr-o varietate de 5 contexte.
(a) un sentiment exagerat al propriei importanţe;
(b) ntreţine fantezii de succes nelimitat, putere, geniu, frumuseţe sau iubire ideală;
(c) crede că este unic şi special şi trebuie să interacţioneze doar cu alte persoane sau instituţii puternice şi deosebite;
(d) pretinde admiraţie excesivă;
(e) consideră că i se cuvine totul
(f) n relaţiile interpersonale i exploatează pe ceilalţi pentru a-şi atinge scopurile;
(g) lipsit de empatie; nu sesizează şi nu recunoaşte sentimentele şi nevoile celor din jur;
(h) este invidios pe ceilalţi şi crede că şi ceilalţi l invidiază;
(i) adoptă o atitudine şi un comportament arogant şi condescendent.
Epidemiologie:
- n populaţia generală, prevalenţa este de 1%;
- n populaţia clinică, prevalenţa este de 2%-16%;
- Dintre persoanele diagnosticate cu această tulburare, 50%-75% sunt bărbaţi;
- Se asociază uneori cu tulburarea de personalitate de tip histrionic;
- Prevalenţa a nregistrat o tendinţă de creştere n ultimii ani.

TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP EVITANT
Inhibiţie socială, sentiment de inadecvare, hipersensibilitate la evaluări negative; debutează la nceputul vrstei adulte şi se manifestă ntr-o varietate de 4 contexte.
(a) evită profesiile ce presupun contacte interpersonale frecvente, de teama criticilor, a dezaprobării sau respingerii;
(b) nu se implică n relaţii dacă nu are siguranţa că celălalt l place;
(c) este reţinut n relaţiile intime de teama de a nu fi ridiculizat;
(d) l ngrijorează ideea de a fi criticat sau respins n situaţiile sociale;
(e) este inhibat n situaţii interpersonale noi, din cauza sentimentelor de inadecvare;
(f) se vede pe sine ca fiind incapabil să se descurce n relaţii sociale, neatractiv şi inferior celorlalţi;
(g) este extrem de precaut cnd trebuie să-şi asume riscuri personale sau să se implice n activităţi noi de teama de a nu se face de rs.

TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP DEPENDENT
Nevoia excesivă de protecţie ce duce la comportamente submisive, dependente şi teamă de abandon; debutează la nceputul vrstei adulte şi se manifestă ntr-o varietate de 5 contexte.
(a) ntmpină dificultăţi n luarea deciziilor curente n lipsa sfaturilor şi susţinerii celorlalţi;
(b) are nevoie ca ceilalţi să-şi asume responsabilitatea pentru aspectele importante ale vieţii sale;
(c) i este greu să-şi exprime dezacordul n relaţie cu ceilalţi, de teama pierderii susţinerii;
(d) i este greu să iniţieze proiecte sau să facă lucruri de unul singur (autoeficienţă scăzută);
(e) ar face aproape orice pentru a-şi asigura susţinerea şi protecţia celorlalţi, mergnd pnă la a se oferi voluntar să facă lucruri neplăcute;
(f) de teamă că nu va fi n stare să se descurce se simte inconfortabil şi neajutorat cnd este singur;
(g) cnd o relaţie apropiată se destramă, caută imediat o alta n care să găsească protecţie şi susţinere;
(h) este excesiv de ngrijorat vis a vis de posibilitatea de a fi lăsat să se descurce singur.
Epidemiologie
- n populaţia generală, prevalenţa este de 2,5 %;
- Apare mai frecvent la femei;
- Este una dintre cele mai frecvente tulburări de personalitate ntlnite la populaţia clinică spitalizată;
- Apare frecvent asociată cu tulburarea de personalitate de tip evitant.

TULBURAREA DE PERSONALI0TATE DE TIP OBSESIV-COMPULSIV
Preocuparea legată de ordine, perfecţionism, control mental şi interpersonal, n dauna flexibilităţii, deschiderii, eficienţei; debutează la nceputul vrstei adulte şi se manifestă ntr-o varietate de 5 contexte.
(a) preocupare pentru detalii, reguli, liste, ordine, organizare, nct scopul principal al activităţii se pierde;
(b) manifestă un perfecţionism care interferează cu realizarea unei sarcini;
(c) este excesiv de dedicat muncii şi productivităţii, pnă la eliminarea activităţilor de recreaţie şi a relaţiilor de prietenie
(d) este rigid şi excesiv de conştiincios n probleme de moralitate, etică sau valori;
(e) nu poate arunca obiectele vechi, chiar dacă nu au nici o valoare sentimentală;
(f) ezită să delege responsabilităţi sau să lucreze cu alte persoane, dacă acestea nu respectă strict standardelor sale;
(g) este zgrcit cu sine şi ceilalţi; banii sunt adunaţi pentru zile negre;
(h) este rigid şi ncăpăţnat.

cam asta ar fi pe scurt despre tulburarile de personaliate... mai mult risc sa va plictisesc cu totul

 

[-oby-]

nifiga sebe pe scurt.... amush citesc si discutam

edited:

asculta
pai daca analizam obiectiv fiecare are cate ceva din criteriile sus mentionate.

1. cum sate comporti cu fiecare tip
2. cum sa (te ) lecuiesti?

 

[adrenalina]

raspunsuri:
1. nu inteleg intrebarea... ii cam greu sa iti dau modalitati clare de comportament... d obicei tulburarile de personalitate nu vin singure, fac parte dintr-un complet de boli psihice sau au anumite consecinte, in functie de tipul de personalitate... de ex tipul de personalitate antisociala este des intalnita la psihopati sau duce la criminalitate...

2.
uite cauzele ar fi urmatoarele:
a. fatori genetici
b. factori temperamentali ex. colericul ar corespunde personalităţii de tip antisocial, pe cnd melancolicul celor de tip evitant şi dependent
c. hormonii – ex., excesul de testosteron ar sta la baza comportamentului agresiv
d. MAO (monoaminoxidă) – excesul de MAO ar fi caracteristic persoanelor retrase (schizotipali, schizoizi), pe cnd deficitul de MAO ar caracteriza tendinţa de implicare n relaţiile interpersonale (histrionicii)
e. Neurotransmiţătorii – excesul de endorfine s-ar asocia cu trăsăturile pasive, pe cnd deficitul de serotonină s-ar asocia cu impulsivitatea şi agresivitatea

ca si tratament apar tehnicile urmatoare:
Tehnici cognitiv-comportamentale de modificare a comportamentelor şi cogniţiilor care susţin manifestările dezadaptative şi relativ stabile, adaptarea la situaţii problematice;
Tehnici dinamic-psihanalitice pentru eliminarea conflictelor care susţin manifestări dezadaptative;
Tehnici umanist-experienţiale pentru favorizarea exprimării libere şi a dezvoltării personale.

 

[gr8dude]

Adrenalina, mai scrie. Materialul este gustos, si util.

Astept,
dude
(-:

 

[adrenalina]

vreau sa fac o precizare!
tulburarea de personalitate multipla, des folosita in filme nu este o tulburare de personalitate... ea face parte din grupa tulburarilor disociative si se numeste stiintific tulburare de identitate multipla.

tulburarile disociative apar o data cu existenta unui eveniment cu conotatie negativa si se refera la un mecanism de coping prin care pacientul fragmenteaza informatiile legate de sine plus modoficari in modul de auto percepere
din aceasta categorie fac parte urmatoarele tulburari:
1. Amnezia disociativă – are ca şi caracteristică principală incapacitatea individului de a-şi aminti unele informaţii cu relevanţă personală, de regulă de natură traumatică sau stresantă şi care nu se datorează unei tulburări organice sau uitării naturale
2. Fuga disociativă - se manifestă prin deplasarea de la domiciliu sau locul de muncă, cu asumarea unei noi identităţi şi confuzie vis a vis de identitatea anterioară
3. Tulburare de identitate disociativă (anterior cunoscută sub denumirea de MPD) – se caracterizează prin prezenţa uneia sau mai multor identităţi diferite sau personalităţi (patternuri de răspunsuri stabile ce apar n contexte diferite) ce controlează comportamentul individului, dublată de incapacitatea de a-şi aminti informaţii cu relevanţă personală; uneori personalităţile sunt total distincte, domină comportamentul şi sunt amnezice faţă de prezenţa celorlalte; alteori o personalitate domină, dar conştientizează prezenţa celorlalte şi comunică cu acestea. Trecerea de la o personalitate la alta este nsoţită de amnezie (accepţiunea clasică) şi survine brusc, ntr-un interval de secunde. Personalităţile pot fi extrem de diferite, deosebindu-se prin caracteristicile psihologice, patternul cerebral, răspuns la testele de personalitate şi inteligenţă şi chiar aspecte neurofiziologice.
4. Tulburare de depersonalizare – are ca şi trăsătură de bază sentimentul detaşării de propriul corp sau minte, cu păstrarea contactului cu realitatea; apare sentimentul observării din exterior a propriei persoane şi procese mentale.
5. Tulburare disociativă nespecificată – este o categorie ce include tulburări caracterizate prin simptome disociative, care nu satisfac criteriile necesare pentru diagnosticarea uneia dintre tulburările anterioare; este o categorie utilizată pentru a cuprinde: elemente legate de derealizare, n lipsa depersonalizării, stările comatoase neasociate cu o condiţie medicală generală, stările disociative care apar la subiecţii supuşi unor proceduri de persuasiune, sindromul Ganser (are ca şi caracteristică răspunsul alături) atunci cnd nu apare asocierea cu fuga sau amnezia disociativă, transa disociativă (specifică diferitelor culturi şi religii).
exista o scala de masurare pentru pacientii care sufera de tulburare de identitate disociativa si care arata urmatoarele
90% - declară că există o altă persoană n interiorul lor
87% - declară că aud voci care le vorbesc
82% - declară că aud voci care vin din interiorul lor
81% - simt că o altă persoană i controlează
81% - au amnezie pentru evenimente petrecute n copilărie
73% - cnd vorbesc despre propria persoană mai spun şi “noi”
70% - declară că există o altă persoană n interiorul lor care poartă un alt nume
62% - nu-şi amintesc de lucruri pe care cei din jur spun că le-au făcut
56% - trăiesc sentimente de derealizare
44% - nu recunosc persoane care se comportă familiar cu ei
42% - observă că dispar anumite obiecte din jurul lor
31% - observă că apar, nejustificat, diferite obiecte n jurul lor
27% - n diferite momente, au scrisuri diferite
Factori predispozanţi
- Situaţii extrem de stresante, evenimente traumatice, abuzuri fizice şi sexuale, consumul de alcool.

editat foarte important de retinut ca aceste tulburari disociative nu au o cauza fiziologica si asta este deosebirea de baza fata de cele cu traumatism

 

[gr8dude]

Adrenalina, exista o metoda de a determina "gradul de apartenenta" la una din categoriile descrise de tine?

Probabil ca fiecare om se va regasi in citeva din acele categorii, mai ales in unele; dar ar trebui sa fie un prag, pe care daca il depasesti, atunci devii membru de onoare a unuia din grupuri (-:

Pentru fiecare pilda ai dat un set de simptome, [a..z], care au ponderi diferite, da? Deci nu pot determina daca ma incadrez in una din categorii doar numarind punctele care se refera la mine.

 

[adrenalina]

am specificat ca daca intrunesti minim 4 sau 5 crieterii... la fiecare in parte am scris (am evidentiat in textul primului mesaj nr de contexte)
normal ca fiecare dintre noi gasim anumite criterii care ne caracterizeaza, insa nu inseamna ca intram in categoria tulburatilor toti avem ceva anormal in noi, toti avem o serie de complexe, pe care reusim sa le mascam mai bine sau mai putin bine

 

[adrenalina]

apropo de faza asta, imi amintesc ca in anul doi de faculta, cand aveam Psihiatrie si am studiat chestiile astea pt prima data, a fost foarte amuzant... eram foarte multi in an, din cauza ca facem trei specializari impreuna cursul si ne cunosteam destul de bine totusi... umblam si ne diagnosticam unii pe altii, introducandu-ne in diferite tulburari... si chiar am gasit persoane foarte potrivite pt unele dintre acest tulburari...
oricum era foarte amuzant... si mai ales ca aveam un prof pe masura materiei, adica sarit de pe fix total... si cica el era cel mai bun psihiatru din Cluj ...

 

[-oby-]

4. Tulburare de depersonalizare are ca şi trăsătură de bază sentimentul detaşării de propriul corp sau minte, cu păstrarea contactului cu realitatea; apare sentimentul observării din exterior a propriei persoane şi procese mentale.


90% - declară că există o altă persoană n interiorul lor (presupunere)
81% - simt că o altă persoană i controlează
81% - au amnezie pentru evenimente petrecute n copilărie
62% - nu-şi amintesc de lucruri pe care cei din jur spun că le-au făcut
56% - trăiesc sentimente de derealizare( de specificat va rog)
42% - observă că dispar anumite obiecte din jurul lor
27% - n diferite momente, au scrisuri diferite

ma intereseaza ladetaliat ce isneamna puctul 4 , cum se manifesta...

si ce isneamna daca intrunesti caracteristicile pe care le-am last in quote-ul tau?

raspunsuri:
2.
ca si tratament apar tehnicile urmatoare:
Tehnici cognitiv-comportamentale de modificare a comportamentelor şi cogniţiilor care susţin manifestările dezadaptative şi relativ stabile, adaptarea la situaţii problematice;
Tehnici dinamic-psihanalitice pentru eliminarea conflictelor care susţin manifestări dezadaptative;
Tehnici umanist-experienţiale pentru favorizarea exprimării libere şi a dezvoltării personale.

deci in principiu,la general,am inteles,dar as fi vrut niste exemple!

 

[adrenalina]

exemplele pe care ti le-am dat sunt manifestrai la nivel cosntient ale personalitatii create...
sentimente de derealizare sunt de exemplu senzatie de desprindere de propriul corp...

pt ati da exemple tre sa fac un curs de psihoterapie aici. cand voi avea dispozitie voi plasa si putin din tehnicile de rigoare.

 

[Burduff]

Auzi, adrenalaino!!!

ia zi shi probleme am eu!!! serios ca eu cam aiuresc!!!

n-am bani ptr un psihoterapeut! da' nici ptr un control ptr ca mie frica!!!

ia dzi!!! mai dzi!!! ca te prind shi nu shtiu ce-ti fac!!!:weirdface:

iac vezzi ce probleme am eu!!!

scriu asha ca nu shtiu ce fac!!!:limba:

davay davay! ca daca ai inceput tema ajuta pe cei nebuni la cap, shi cu probleme de personalitate!!!
:crazy:

eu in ce categorie ma bag???

nika personal, da' chiar cred ca am probleme!!! :visez:

 

[adrenalina]

auzi omule... faza ii ca tu te pricalesti... si pe mine ma enerveaza dresari de genul celor de mai sus... mai ales fraze de genul ca de te prind nu stiu ce iti fac... pt asta ar trebui sa iti dau penalizare, nu consultatii...
asa ca in mom in care o sa te adresezi normal, atunci vom discuta.

 

[Burduff]

pai da' sa fost om intreg la minte, era sa-tzi scriu ce-am scris mai sus?
bine tzie itzi pare ca o batjocura, da' vezi ca am apucaturi iratzionale shi care n-au niciun sens uneori

uite ptr fraza ceea ca te prind shi nu shtiu ce-tzi fac, nu e la locul sau, imi cer scuze, da' in rest e ca uneori spun nishte vorba care n-au nici un sens da' daca sap mai adanc, ap' aflu ca-s raspunsuri mai vechi la nishte intrebari shi mai vechi

uite ca la mine subconshtientul lucreaza in asha fel!

sau chiar aceste randuri pe care le scriu, nu shtiu daca ar fi trebuit sa fie, da' ma rog...cine shtie, poate dau de raspuns!

poate in ceea ce am scris este shi un pic de revolta impotriva psihologiei, care practic traieshte intr-un singur sistem ermetic inchis in sine, nu este flexibil.

adica daca exista o anumita tipologgie de oameni, ptr care exista anumite reguli de definire a comportamenului sau! deci reguli fixe, fie acesta e coleric, sanguin s.a.m.d.

ideea este ca acelashi sistem de valori (adica toata teoria asta psihologica) se aplica diferitor cazuri, de tulburari ale personalitatii ca sa-i spun asha. cand fiecare caz luat in parte nu poate fi bagat sub definitziile marilor psihologi, shi ashtia itzi baga deoadata verdictul, cand de fapt nici habar n-au care sunt dedesubturile sufletului shi cu ce se mananca acesta.

dar shi iar dar vorbesc doar asha superficial cu nici un caz concret ca sa-tzi pot demonstra ca uite intregul sistem de cultura psihologica e de-a dreptul hilar, shi chiar penibil, asta fiind doar o parere shi atat, shi inca o data repet nu este un atac la persoana ta sau ce reprezintzi tu, ci doar la toate teoriile acestea complicate de catalogare a tuturor tulburarilor de personalitate, cu toate ca...mai pe scurt

cu toate acestea totusi imi cer scuze, la urma urmei e doar un forum in care itzi expui pararea.

O zi buna!

 

[adrenalina]

eu te sfatuiesc sa citesti mai mult de cat Yung si Freud... o sa fii mirat de ce vei gasi... pana atunci te rog sa nu faci astfel de calificari de genul hilar sau penibil, cand tu habar nu ai cu ce se manaca psihologia... da sa trecem de tata Freud, ca de atunci ai trecut imedoat 100 ani...

 

[rada]

Re: sportul national la romani: dormitul in pat cu unul dintre parinti

intra in cadrul Grupei B a tulburarilor de personalitate
ca si caracterizare general ea se manifesta prin afectivitate excesivă şi comportamente de atragere a atenţiei celorlalţi; debutează la nceputul vrstei adulte şi se manifestă ntr-o varietate de contexte.
1. se simte inconfortabil n situaţii n care nu e centrul atenţiei
2. interacţiuneacu ceilalţi este caracterizată prin comportament inadecvat, provocator, cu accentuate tente sexuale;
3. expresivitatea emoţională este superficială şi fluctuează rapid
4.utilizează frecvent imaginea fizică pentru a atrage atenţia celorlalţi
5. vorbirea are tente dramatice şi este săracă n detalii
6. manifestări de teatralitate şi expresivitate emoţională exagerată
7. sugestibilitate accentuată
8. percepe relaţiile ca fiind mai intime dect sunt n realitate.

diagnosticul se pune in cazul in care apar minimum 5 din aceste comportamente.

ii calr acum piggy?

Adrenaline, tu stii ka am ramas portret, am regasit in personalitatea-mi toate cite le-ai insirat. sa fiu si eu un "histrionik' ratacit pe Pamint?Sincer, fara mishto-uri. Si am intrat pe site anume akum si anume aici pt ca ma 'supara' o stare depresiva

 

[adrenalina]

Re: sportul national la romani: dormitul in pat cu unul dintre parinti

exista o tematica dedicata tulburarilor de personalitate. daca doresti discutam acolo sau pe privat... nu prea cred ca le intrunesti pe toate... nu prea exista asa cazuri... poate acum din cauza ca nu esti bine din punct de vedere al comfortului psihic vezi totul mai negru decat este...

 

[rada]

Re: sportul national la romani: dormitul in pat cu unul dintre parinti

exista o tematica dedicata tulburarilor de personalitate. daca doresti discutam acolo sau pe privat... nu prea cred ca le intrunesti pe toate... nu prea exista asa cazuri... poate acum din cauza ca nu esti bine din punct de vedere al comfortului psihic vezi totul mai negru decat este...

kind am citit lista ta puteam sa le bifez pe toate

 

[adrenalina]

rada, tulburarule de personalitate nu sunt tulburari care apar si dispar... sunt tulburari care te insotesc toata viata... de depresie poti sa scapi, dar nu de tulburari. nu stiu cati ani ai, dar de obicei tulburarile de personalitate incep sa se manifeste in adolescenta si nu exista tulburari curate... adica simptomatologia este mai diversa si poate sa abia radacini in mai multe tulburari de personalitate.
spuneai ca la personalitatea histrionica ai impresia ca intrunesti toate manifestarile scrise acolo. in primul rand estri sigura ca ai inteles ce presupune fiecare manifestare? noi nu vorbim aici ca ai impresia sau ca ti se pare, pentru ca stfel de compprtamente putem avea toti la un oment dat in viata...
eu te intreb aceste comportamente te caracterizeaza in viata de zi cu zi?

 

[Spencer]

Cu mare neplacere constat ca eu (si impreuna cu o mare parte din prietenii mei) sunt in acelasi timp histrionic, debil, tampit, idiot, nenormal, p#@%os(cum o zis saraneth) .. ah da, am uitat de perversiune sexuala(cum ghini o zis solara).
Normalitatea > Toti suntem obsedati de aceasta boala.

 

[achileuss]

aratati-mi un om care sustine ca e absolut normal, ca sa dau cu o piatra in el f...l-an mm de minciunos.
sry de ton.