Ultima zi as vrea s-o cunosc, dar sa nu o afl in ajun, dar cel putin cu o saptamina inainte ca sa reusesc sa duc treburile la bun sfyrsit.
Dar,
Tare as vrea sa fiu destul de bogata, nemaritata si fara copii la acel de moment.
Stiu ca prima reactie va fi isterica, cu care o sa ma lupt o jumatate de zi, apoi o voi invinge, si o sa-mi fac un plan de actiune.
Poate primul lucru pe care mi l-am propus sa-l fac in cazul in care voi fi in stare - sa asigur cumva o familie pe care o respect. La prima facultate am avut o profesoara cu un suflet mare, dar are o viata tare grea. Are o fetita pe care a nascut-o dupa 30 ani, nu traieste cu tatal fetei, dar el are grija sa-i faca neplaceri. Se limiteaza pina la imposibil caci are o fiica si apartament care-i cere destula cheltuiala. Stiu ca pe ea o macina gyndul ca nu va fi in stare sa-si asigure fiica cu studii si placerile de domnisoara. Cred ca primul pas ar fi sa-i ofer aceste-i fetite cel putin studiile, adica bani pentru ele. Nu voi iuta cun a actionat ea atunci cind a aflat ca eu sunt bolnava, gestul ei m-a atins pina la lacrimi...
Apoi as iesi in strada si gramadi copilasii impusi sa cerseasca si i-as hrani, spala, imbraca si i-as duce la teatru.
Dupa ce voi ramanea singura voi cumpara multa coicolata si ma voi alinta savurynd cite o gurita.
Pe la finele zilei voi iesi sa fac sport, sa fug si sa ma gindesc la toata viata mea. Sper sa nu fie iarna, si sa alerg prin parc, ex. Dendrarium, apoi voi culege cyteva flori de cymp pe care le voi pune in vaza - cadoul de la prietena mea. Voi sta mult cu nasul in mirosul lor.
In final, nu voi lasa sa-mi scape o mica prostie, voi chema la mine o fata draguta si voi face dragoste cu ea. S-o fac macar o data, apoi sa mor.