La inceput a fost asa:
http://www.timpul.md/Article.asp?idIssue=70&idRubric=1155&idArticle=3072
Românii îºi aleg preºedintele
Adrian Nãstase, o investiþie în viitorul nostru
(Apel cãtre alegãtorii cu cetãþenie românã din R. Moldova)
Duminicã, 12 decembrie, în România va avea loc cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenþiale. Þara va ieºi la alegeri pentru a vota omul sub preºedinþia cãruia România va intra în Uniunea Europeanã, realizându-se astfel visul de aur al românilor, cel de revenire în sânul naþiunilor civilizate ale Europei.
În turul doi de scrutin se vor confrunta Adrian Nãstase, actualul prim-ministru al României, preºedintele PSD, ºi primarul Bucureºtilor, preºedintele Alianþei PNL-PD, Traian Bãsescu. Un cuvânt greu în aceastã alegere au de spus ºi cetãþenii României aflaþi în afara graniþelor Þãrii, inclusiv cei din stânga Prutului. Rezultatele primului tur de scrutin, din 28 noiembrie, au demonstrat un activism cu totul neaºteptat al cetãþenilor români din R. Moldova, majoritatea cãrora ºi-au dat votul pentru candidatura lui Adrian Nãstase.
Adrian Nãstase este un politician de talie europeanã, bine cunoscut în R. Moldova prin atitudinea sa principialã ºi consecventã faþã de destinul actual ºi viitorul românilor basarabeni. El a demonstrat în repetate-rânduri aceastã calitate atât în postura sa de ministru de Externe, cât ºi în cea de prim-ministru al României. Alegerea lui Adrian Nãstase în funcþia de Preºedinte al României constituie un garant sigur al aderãrii României la 1 ianuarie 2007 la UE, al apãrãrii drepturilor naþionale ale românilor basarabeni, al aprofundãrii relaþiilor pe toate planurile dintre românii de pe cele douã maluri ale Prutului. Sã ne amintim cã, în cele mai negre perioade ale relaþiilor moldo-române - în special, în timpul guvernãrii antinaþionale Voronin - guvernul României, condus de Adrian Nãstase, a gãsit soluþii adecvate pentru a le asigura tinerilor noºtri posibilitatea de a-ºi face ºi în continuare studiile în România ºi a promovat atât interesele românilor de peste Prut, cât ºi cele ce þin de securitatea R. Moldova.
Alegerea lui Adrian Nãstase în funcþia de Preºedinte al României este o investiþie în viitorul nostru, în perspectiva unui destin european comun al României ºi al R. Moldova.
Semneazã:
Academician Mihai Cimpoi, preºedintele Uniunii Scriitorilor din R. Moldova
Academician Grigore Vieru
Academician Petru Soltan
Academician Anatol Codru
Academician Silviu Berejan
Academician Nicolae Dabija, redactor-ºef al sãptãmânalului
"Literatura ºi Arta"
Constantin Tãnase, directorul ziarului TIMPUL
Valeriu Saharneanu, preºedintele Uniunii Jurnaliºtilor din Moldova
Val Butnaru, directorul ziarului "Jurnal de Chiºinãu"
Vasile Nãstase, redactor-ºef al ziarului "Glasul naþiunii"
Aneta Grosu, redactor-ºef al publicaþiei "Ziarul de Gardã"
Victor Bucãtaru, secretarul Uniunii Cineaºtilor din Moldova
Ioan Ciuntu, protoiereu, consilier cultural al Mitropoliei Basarabiei
http://www.jurnal.md/articol.php?id=2701&cat=&editie=
Între clovnerie ºi seriozitate
•autor: Val Butnaru
Dezbaterile electorale de miercuri seara, gãzduite de TVR1, se pare cã i-au dumerit chiar ºi pe cei mai irecuperabili indeciºi cu cine sã voteze duminica viitoare. Duelul dintre cei doi candidaþi la postul de preºedinte al României a fost câºtigat de actualul prim-ministru Adrian Nãstase.
A greºit Traian Bãsescu. De multe ori ºi în mod flagrant.
Sau cei care au elaborat tactica comportamentului televizat al candidatului DA nu prea au luat în serios confruntarea de miercuri, sau primarul Bucureºtilor nu înþelege cam care ar trebui sã fie prestanþa ºi prestaþia unui preºedinte de þarã. O fi bun Bãsescu pentru postul de primar, dar la preºedinþie nu prea are ce cãuta.
Jovialitatea forþatã pãrea o clovnerie jalnicã; momentele de intransigenþã afiºatã se transformau ridicol în accese de intoleranþã banalã; iar atacurile furibunde la adresa oponentului nu ajungeau la þintã, lovindu-se de calmul olimpian al lui Nãstase.
Urmãrind polemica dintre un politician uºor isterizat ºi altul sigur pe cuvintele ºi faptele sale, impresia devenea convingere: România are nevoie de un preºedinte care ar asigura continuitatea, un om calm, echilibrat, flexibil, capabil sa facã faþã marilor provocãri cu care se va confrunta þara în urmãtorii doi ani.
Bãsescu a demonstrat încã o datã cã rãmâne prizonierul imprevizibilului. ªi nici mãcar nu e vorba de oscilaþiile lui spectaculoase în relaþiile cu foºti sau actuali parteneri politici – Petre Roman ºi Varujan Vozganean: ca sã dãm doar douã nume. Nici mãcar despre intenþia primarului de a forma Guvernul cu PRM-ul lui C.V.Tudor nu pomenim. Pur ºi simplu, pe parcursul întregii seri nu mi s-a atenuat senzaþia cã în Bãsescu nu poþi sã ai încredere. Impulsiv, arþãgos ºi infatuat, primarul capitalei a demonstrat cã de la el te poþi aºtepta la orice surprizã. Dar orice “surprizã” oferitã românilor pânã la 1 ianuarie 2007 poate costa România foarte scump.
Unde mai pui cã nici polemist bun nu este. S-a supãrat copilãreºte pe Cristian Tudor Popescu, analistul de la “Adevãrul” care l-a întrebat tranºant cine dintre ei doi – Bãsescu sau Stolojan – minte atunci când unul afirmã cã fostul candidat DA a renunþat la cursa electoralã din cauza ºantajului din partea PSD, iar cel de-al doilea susþine univoc ca a fost vorba doar de o problemã de sãnãtate. “Cine dintre voi doi e mincinosul?” – întreba categoric Popescu. În loc sã gãseascã o soluþie fericitã, în loc sã iasã onorabil din situaþie, Bãsescu a sãrit în capul ziaristului, ameninþându-l cu “reacþii adecvate”. Urât spectacol. E adevãrat cã spre final primarul ºi-a cerut scuze, dar a fost deja un alt spectacol, mult mai trist. Aveam în faþã un tip neputincios care cerºea îndurare. Mai bine rãmânea aºa cum îl ºtie lumea: intolerant ºi imprevizibil.
Momentul decisiv al confruntãrii a venit la faza rãspunsurilor privind încheierea negocierilor de aderare la UE. Dupã ce Bãsescu a expus, stângaci ºi confuz, propria viziune cum ar trebui de încheiat tratativele privind ultimul capitol ºi cam ce are el de gând sã facã în aceastã privinþã, Nãstase a replicat calm cã nu mai e de fãcut mare lucru: “Astãzi negocierile cu UE au fost încheiate!”.
Pe fundalul expunerii primului ministru se auzea vorba nedumeritã a lui Bãsescu: “Dar care a fost întrebarea? Ce întrebare a fost pusã?” Pierdut cu firea, în acel moment primarul a înþeles, probabil, cã a ratat confruntarea televizatã. Nãstase a þinut rãbdãtor în mânecã asul ºi l-a aruncat pe masa de joc exact în momentul decisiv al duelului.
Spre final, Bãsescu a încercat sã schimbe situaþia în favoarea sa ºi, într-un aºa zis “moment al sinceritãþii”, ne-a prezentat “lucrul pentru acasã”, un truc elaborat de image-maker-ii din staff-ul Alianþei.
A început bine, surprinzãtor de bine. Schimbând tonalitatea, atenuând stridenþele, modificând pânã ºi timbrul vocii, Bãsescu vorbea (cu sinceritate teatralã, totuºi!) despre nenorocul românilor care, chiar ºi dupã 15 ani de la cãderea comunismului, trebuie sã aleagã un preºedinte dintre foºti doi comuniºti: Bãsescu ºi Nãstase, ambii pe timpuri membri ai PCR.
Figura a prins. Nãstase pãrea încordat ºi asculta, vãdit deranjat, încotro o va duce oponentul sãu. Urmeazã o pauzã bine regizatã, Bãsescu se pregãteºte sã ne serveascã poanta. Cei doi moderatori par extrem de curioºi sã afle finalul. Mã aºteptam ºi eu la o loviturã de teatru. Eram sigur cã staff-ul Alianþei a elaborat un truc mortal cu care sã-l doboare pe candidatul PSD+PUR. Ce putea sã urmeze? Sã declare Bãsescu cã s-a sãturat ca þara aceasta sã fie condusã de foºti comuniºti? Cã acum, în “momentul sinceritãþii” a înþeles cã nu are nici un drept moral sã candideze la funcþia supremã din stat ºi renunþe la lupta electoralã? Mã aºteptam la orice. Omul surprizelor nu-ºi trãdeazã vocaþia, mi-am spus.
Ceea ce a urmat, l-a fãcut pe Nãstase sã rãsufle uºurat, iar pe milioanele de telespectatori, în special, presupun, pe fanii lui Bãsescu sã regrete aventura primarului.
Dupã un “dar” ameninþãtor, Bãsescu a gãsit cea mai proastã cu putinþã soluþie: el spus cã diferenþa dintre ei doi este cã el, Bãsescu, a scãpat de mentalitatea comunistã, iar Nãstase, dimpotrivã, rãmâne în mrejele acestei mentalitãþi.
Un fâs. Un final ieftin, direct ºi ineficient.
La încheierea emisiunii, cei doi oponenþi ºi-au strâns mâinile. Nãstase era calm.
Apoi a devenit asa:
http://www.literaturasiarta.md/index.php?l=ro
Un preºedinte pentru toþi românii
Forul Democrat al Românilor din Moldova a organizat duminicã, 13 mai, un miting cu genericul: „Traian Bãsescu – preºedintele tuturor românilor”.
De ce noi îl considerãm pe T. Bãsescu ºi preºedintele nostru?
Pentru cã T. Bãsescu este preºedintele României.
Iar România este þara noastrã.
Republica Moldova nu este þarã, ea este stat.
Un stat constituit pe o margine de Þarã.
Ca ºi Transnistria: un stat constituit pe o margine de margine de Þarã.
Existã diferenþe între stat ºi þarã.
Un stat poþi sã nu-l recunoºti, poþi sã-l negi, poþi sã-l dispreþuieºti, dar þara – niciodatã.
Poþi sã fii patriot luptând contra statului, dar cel care luptã contra þãrii sale nu poate fi decât trãdãtor.
Din pãcate, istoria a fãcut ca la noi nu întotdeauna sã coincidã noþiunile de þarã ºi de stat. Asta e drama istoriei noastre.
Noi suntem cetãþeni ai statului Republica Moldova ºi suntem obligaþi sã-i respectãm legile, Constituþia ºi instituþiile oficiale. Dar nimeni nu ne poate interzice sã ne iubim þara. Ea e sinonimã cu istoria noastrã, cu moºii ºi strãmoºii noºtri, cu copiii ºi nepoþii noºtri, cu trecutul, prezentul ºi viitorul nostru. Pentru ea, din veacuri strãbune, s-au jertfit martirii ºi eroii Neamului. Pentru ea a sângerat coapsa lui ªtefan cel Mare la Chilia. Pentru ea i s-a retezat capul lui Mihai Viteazul. Pentru ea le-au trosnit pe roatã oasele lui Horia ºi ale lui Cloºca. Pentru ea a îndemnat cãrturarul ªaguna: „Români, uniþi-vã!”. Pentru ea a înnebunit Eminescu. Pentru ea s-a îmbolnãvit Vieru. Pentru ea, pentru þara ziditã pe oase de Voievozi, de Cãrturari ºi de Þãrani. Pentru ea, pentru þara visatã de tineri cã ea, þara, va fi a lor sau – ºi a lor.
Visul nostru este ca Þara ºi Statul sã însemne aceeaºi iubire, aceeaºi pasiune, aceeaºi preocupare pentru noi toþi. ªi nu iubiri sau preocupãri distincte.
ªi ca þara ºi statul sã o aibã drept preºedinte pe una ºi aceeaºi persoanã.
De ce basarabenii îl sprijinã pe Traian Bãsescu?
Pentru cã domnia sa s-a angajat sã fie preºedintele tuturor românilor (nu doar al celor 23 de milioane din interiorul graniþelor României, ci ºi al celorlalte, tot vreo 23 – din afara acestora).
Pentru cã e primul preºedinte român care a pus tranºant problemele noastre, încercând sã le rezolve.
Pentru cã e primul preºedinte român care a vorbit de drama Basarabiei de la tribuna Parlamentului Uniunii Europene.
Pentru cã e primul preºedinte român care a spus cã suntem aceeaºi: „Douã state – un singur popor”, „basarabenii sunt parte a poporului român”.
Pentru cã e primul preºedinte român care a propus instituþiilor Uniunii Europene, atunci când România a fost invitatã sã adere la Uniunea Europeanã, ca împreunã cu ea sã intre ºi cealaltã parte din poporul român – acea din Republica Moldova – ca astfel sã fie corectatã o greºealã a istoriei.
Pentru cã e primul preºedinte român care a afirmat cã basarabenilor ºi bucovinenilor trebuie sã li se restituie cetãþenia românã, rãpitã abuziv în 1940 de cãtre cei care s-au lãþit peste noi.
Pentru cã e mai al nostru decât preºedintele statului nostru, care, din pãcate, are grijã doar de acea pãrticicã din poporul R. Moldova care face parte din partidul al cãrui preºedinte este.
Iar lucrul cel mai important pe care l-a fãcut T. Bãsescu e acela cã pentru prima datã dupã 1940 un demnitar român ne-a dat de înþeles cã noi nu suntem singuri: noi avem Þarã. ªi nu – þãriºoarã sau þãriºoricuþã.
Pornind de aici vreau sã menþionez cã indiferent de rezultatele Referendumului din 19 mai, noi, cei peste 200 000 de aderenþi ai F.D.R.M., cetãþeni ai Republicii Moldova de diverse vârste, profesii ºi etnii, vom susþine ºi-n continuare orice instituþie, orice persoanã sus-pusã din România, care nu vor uita de românii din afara graniþelor României.
Nu vom fi alãturi de cei care propun ca destinul nostru sã fie jucat „la loterie” sau care, invocând grija supremã ca Basarabia sã nu fie depopulatã, sã ne refuze dreptul nostru legitim de a ni se restitui cetãþenia de care au fost privaþi în mod arbitrar pãrinþii noºtri.
Evident, ceea ce se întâmplã în România face parte din treburile ei interne.
Dar noi nu putem fi indiferenþi faþã de destinul Patriei-mame.
De stabilitatea vieþii politice din România depinde ºi stabilitatea noastrã.
România fiind unica ºansã europeanã a Republicii Moldova.
România nu este vecina noastrã, cum susþin manualele de geografie, ci – aºa cum zic manualele de istorie, de limbã, de literaturã ºi de bunã-cuviinþã – România e þara noastrã ºi tocmai din acest motiv ceea ce are loc în România ne afecteazã ºi pe noi.
S-ar putea ca de la distanþã unele lucruri sã se vadã mai clar, inclusiv cã cele mai multe atacuri contra lui Bãsescu vin din afara României, care, fiind orchestrate cu altele din interior, au provocat aceastã suspendare neconstituþionalã. Se face mult ca sã fie destabilizatã viaþa politicã din România de cãtre forþe externe: Rusia, Ungaria ºi, din pãcate, Republica Moldova (cu acele declaraþii aberante ale lui Voronin cã România ar avea „o minoritate de 10 milioane de moldoveni” ºi altele ºi mai absurde vizavi de „ocupaþia” la care au fost supuºi românii basarabeni de cãtre românii de dincolo de Prut ºi la „eliberarea” acestora de cãtre tancurile ruseºti º.a.m.d.).
România are nevoie de toþi românii.
România are nevoie de stabilitate.
România are nevoie de Bãsescu.
La o Conferinþã a Comunitãþilor româneºti care s-a desfãºurat în anul trecut la Bucureºti am avut o doleanþã pentru cei care se perindã prin scaunele puterii de la Bucureºti: vã rugãm sã nu ne implicaþi în certurile Domniilor Voastre. Noi, românii din afara frontierelor Þãrii, suntem cu toþii membri ai unuia ºi aceluiaºi partid, ºi el se numeºte Neamul Românesc. Pe el am vrea sã-l slujim ºi sã-i rãmânem fideli pânã la ultima noastrã suflare.
În acest context, atitudinea noastrã pro-Bãsescu este una pro-România, dar ºi pro-Basarabia, dar ºi pro-Neamul Românesc, dar ºi pro-Europa.
Timp de doi ani de zile Bãsescu a fost alãturi de problemele noastre ºi ar fi o ruºine ca la 19 mai sã nu fim ºi noi alãturi de domnia sa.
Dorim ca România sã reprezinte ºi-n continuare pentru R. Moldova un exemplu de stat de drept, de democraþie ºi europenitate.
Participarea la referendum înseamnã pentru basarabenii care sunt ºi cetãþeni ai României cã aceºtia au, pe lângã multiplele drepturi oferite lor de cãtre acest statut, ºi niºte obligaþiuni, pe care sunt datori sã le onoreze.
Sperãm ca la 19 mai curent Basarabia sã nu dea nici un vot „DA!” demiterii lui Traian Bãsescu.
Nicolae DABIJA
http://www.timpul.mdl.net/Article.asp?idIssue=529&idRubric=5544&idArticle=13378