Limba rusă e limbă oficială?
•autor: Mariana RAŢĂ
Marţi seara, după ntlnirea lui Vladimir Voronin cu preşedintele rus, Vladimir Putin, consilierul prezidenţial Mark Tkaciuk a declarat, pentru agenţia rusească RIA Novosti că „n cadrul ntrevederii preşedinţilor a fost abordată chestiunea cu privire la menţinerea poziţiilor tradiţionale ale limbii ruse n Moldova.
n acest sens, trebuie să precizăm că atitudinea lui Vladimir Voronin faţă de statutul limbii ruse a rămas neschimbată: de jure, limba rusă este o limbă de comunicare interetnică n Republica Moldova, iar de facto – toate documentele emise de stat se traduc n mod obligatoriu şi n limba rusă. n aproape o treime de şcoli din ţară instruirea se efectuează n limba rusă. Nu există niciun fel de limitări n acest sens nici n nvăţămntul superior”.
JURNAL a ncercat să se edifice asupra veridicităţii declaraţiei consilierului prezidenţial. Astfel, am contactat reprezentanţii mai multor ministere şi am aflat cu stupoare că deşi n Moldova există o singură limbă de stat, majoritatea actelor normative (la indicaţia Guvernului – n.r.) se emit att n romnă, ct şi n rusă.
Ministerul Afacerilor Interne: „Este adevărat că traducem n limba rusă documente, dar doar pe cele de importanţă majoră. n rest, celelalte se ntocmesc doar n limba de stat”.
Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale: „Toate actele oficiale din cadrul ministerului nostru se emit n două limbi – romnă şi rusă”.
Ministerul Dezvoltării Informaţionale: „Sigur că perfectăm documentele n două limbi, pentru că aşa ni se cere. Toate proiectele de lege pe care le expediem Guvernului pentru perfectare, coordonare şi avizare le elaborăm n două limbi, că doar toate hotărrile de Guvern se emit n limba de stat şi rusă. Asta este stipulat n Hotărrea de Guvern nr. 317 din 18 iulie 2003, art. 44, p. 4”.
Ministerul Justiţiei: „La noi se traduc n rusă numai proiectele de lege şi hotărrile Guvernului. Asta este procedura”.
Ministerul Agriculturii şi Industriei: „De obicei, nu traducem actele n limba romnă, doar dacă trebuie să le expediem n Găgăuzia”.
Ministerul Apărării: „Conform Legii despre actele normative, cerinţa este ca proiectele de lege să fie elaborate n două limbi: limba de stat şi limba rusă”.
Primăria mun. Chişinău: „Deciziile şi dispoziţiile se adoptă n limba de stat, dar n momentul cnd sunt elaborate şi n momentul de lucru executanţii le traduc n limba rusă pentru ca n cadrul comisiilor din cadrul consiliului să nu apară ntrebări. Adică pentru a uşura procesul de lucru”.
http://www.jurnal.md/articol.php?id=5315&cat=9&editie=