economia moldovei......

V

vitalic sprinceana

eu
cu citeva zeci de ani in urma toata tara moldovei aplauda implinirea unui nou plan cincinal(indeplinit doar pe hartie-imi aduc aminte de o epigrama a lui efim bivol:tara in care cresc biruinti in cuvintarile de la sedinti).occidentul radea pe sub mustati caci isi dadea seama cit de "veridice" sunt datele economiei sovietice(si prea bine vedeau ca urss a lui brejnev o sa-i ajunga la sfintul paste al cailor).
zilele astea am intrat si eu ca orice om care se intereseaza de ce se mai intimpla in lume pe pagina departamentului de statistica si sociologie al republicii moldova.
nu stiu daca informatia e veridica sau nu,dar datele m-au frapat:peste tot se inregistreaza cresteri de peste 5-6%.nu prea cred eu in aceste date(http://www.statistica.md/statistics/dat/198/IndicatoriM_ian_mart2003.doc)
si ma intreb oare chiar asa de rapid se dezvolta economia moldovei sub "inteleapta conducere a pcrm"???????
sau asta e unul din multele baloane de sapun menite sa refaca imaginea moldovei in lume???
 
La asta te refereai cumva?

MF says Moldova needs to do more to get loans
CHISINAU, July 16 (Reuters) - The International Monetary
Fund said on Wednesday Moldova needed to do more to convince the
lender to resume aid, dismissing government remarks that the
ex-Soviet state had already met agreed targets.
Earlier Prime Minister Vasile Tarlev said the state had met
all the terms agreed with the Fund to unlock financing under a
three-year $142 million poverty-reduction programme.
But Edgardo Ruggiero, the IMF resident representative in
Moldova, said more work was required.
The key conditions to be met include liberalising foreign
trade, cancelling all export restrictions, and settling
relations with the World Bank.
"It will be impossible for the question on Moldovan foreign
financing resumption to be raised at the IMF Board of Directors
until Moldova takes these steps," Ruggiero said in a statement.
The IMF monitoring mission said in June the government had
until July 21 to alter its policies or lose out on funding.
The government desperately needs IMF funds and support as it
struggles under a heavy foreign debt burden and strives to
reduce poverty in the country where four out of five people live
on less than a dollar a day.
The government had hoped to secure a $24 million IMF loan
tranche at the start of the year to ease debt pressure on the
state budget and to enable it to request the Paris Club of
sovereign creditors to restructure $198 million in debts.
The World Bank froze lending to Moldova last year due to
delays in Moldova's reform programme.
The bank urges the country where communists returned to
power in 2001 to privatise wineries and cancel privileges to the
state telecoms monopoly Moldtelecom.
 
RFE/RL 22 July 2003

MOLDOVA FAILS TO MEET IMF DEADLINE
The Moldovan authorities acknowledged on 21 July that they have failed to meet several of the conditions stipulated by the International Monetary Fund (IMF) for the resumption of lending to Moldova, BASA-press reported. Deputy Economy Minister Marian Lupu told journalists in Chisinau that, as a result, Moldova will not be able to request at the IMF executive board's meeting on 10 September that the fund unfreeze payouts of a $147 million, three-year loan that was inked in December 2002. The fund disbursed only three tranches, totaling some $37 million, before it froze lending to Moldova last year. Lupu said the authorities will ask the IMF and the World Bank during the organizations' special joint meeting at the end of September or early October to consider resuming lending to Moldova. On 18 June, IMF official Marta de Castello Branco said after visiting Chisinau that if Moldova failed by 21 July to meet the fund's conditions for resuming payments, it will have to negotiate a new standby accord in 2004. MS
 
BASA-PRESS


REZERVELE VALUTARE S-AU REDUS CU 3,8 MLN USD, N LUNA IUNIE


Rezervele valutare ale statului s-au redus, n luna iunie, cu 3,8 mln USD i erau la 1 iulie n mrime de 259,86 mln USD, arat date ale Bncii Naionale a Moldovei. La nceputul acestui an rezervele statului erau n mrime de 268,5 mln USD.

n primele trei luni a.c. structura rezervelor a fost marcat de o micorare cu peste 18 mln USD, dup care n aprilie-mai au crescut cu peste 13 mln USD, iar n iunie s-au micorat din nou, astfel nct fa de 1 ianuarie rezervele n valut ale statului s-au redus cu aproape 9 mln USD.

n prezent cea mai mare parte din rezerve le constituie disponibilitile i plasrile la termen - 188,18 mln USD, inclusiv n bncile cu oficiile n strintate - 117,23 mln USD i n alte bnci centrale - 70,95 mln USD. n hrtii de valoare sunt pstrate 71,67 mln USD.

Banca Naional mai arat c poziia de rezerv la FMI reprezint 7,01 mii USD, iar DST-urile 222,9 mii USD.

BNM preconizeaz pentru acest an cretere rezervelor valutare pn la nivelul ce ar permite acoperirea a 2,9-3 luni de import. n prezent acest nivel este de 2,5 luni de import.

Structura rezervelor este influenat n special de rambursarea datoriilor externe, operaiunile BNM pe piaa interbancar i n perspectiv de reluarea creditrii de ctre FMI.
 
FMI refuza Bastardostanul

FMI A DECLARAT ASTZI DESPRE SISTAREA PROGRAMULUI DE COOPERARE CU MOLDOVA I IMPOSIBILITATEA RELURII FINANRII REPUBLICII N ANUL 2003

Chiinu, 30 iulie, INTERLIC. Fondul Monetar Internaional a declarat astzi despre sistarea programului existent de cooperare cu Moldova i imposibilitatea relurii finanrii republicii n anul 2003. Dup cum transmite agenia INTERLIC, acest fapt l-a declarat astzi reprezentantul permanent al FMI n Moldova Edgardo Rugiero n cadrul unei conferine de pres, care a avut loc la Chiinu.

El a mai specificat c edina Bordului directorilor al FMI pentru Moldova, programat pentru 10 septembrie 2003, la care urmeaz a fi examinat chestiunea alocrii tranei ordinare a creditului n valoare de 15 mil. dolari, nu va avea loc. Reprezentantul FMI a explicat suspendarea edinei, precum i sistarea anticipat a programului de cooperare, prevzut pe trei ani, al crei termen de valabilitate expir n decembrie 2003, prin faptul c Guvernul Moldovei n-a executat la termenul indicat – 21 iulie 2003 – toate msurile preventive, stabilite anterior cu experii Fondului.

Potrivit spuselor lui, este vorba despre inexecutarea condiiilor de implementare pn n aceasta zi a Programului inspeciei nainte de expediie a mrfurilor importate, precum i suprimarea restriciilor la export, n particular, a metalelor preioase. n afar de aceasta, Cabinetul de Minitri al Moldovei trebuia s obin progres n relaiile cu BM i s execute toate condiiile pentru obinere de ctre republic a celei de-a doua tran a creditului SAC-III n valoare de 10 mil. dolari. Edgardo Rugiero a specificat c fr a executa aceste condiii, Guvernul totodat a adoptat totodat nc un ir de decizii, care contravin acordurilor cu FMI i BM. Pentru corectarea situaiei nu mai rmne timp, deoarece din 31 iulie Legislativul iese n vacana de var i nu va putea adopta deciziile necesare.

Potrivit spuselor reprezentantului FMI n Moldova, ordinara misiune a experilor Fondului va sosi n Moldova n octombrie 2003 pentru examinarea situaiei economice generale, a indicilor macroeconomici, precum i iniierea negocierilor n vederea elaborrii noului program de cooperare a Moldovei cu FMI i a Strategiei Dezvoltrii Economice a republicii. Edgardo Rugiero a specificat c FMI dorete s studieze viziunea Guvernului Moldovei asupra rolului lui n dezvoltarea economiei rii. Pn atunci FMI va avea un rol de consultant.

Este de menionat c programul de cooperare a FMI cu Guvernul Moldovei, prevzut pentru trei ani, a fost aprobat la edina Comitetului Executiv al FMI n decembrie 2000. El este finanat n cadrul Mecanismului reducerii srciei i creterii economice. n cadrul acestui mecanism Moldova a obinut credite pe un termen de 10 ani, cu o perioad de graie de 5 ani i jumtate i o dobnd de 0,5 la sut anual. Valoarea total a mijloacelor, pe care le-ar putea obine RM de la FMI n cadrul acestui program, constituie 144 mil. dolari. Pn n prezent FMI a disbursat pentru Moldova doar trei trane de credit n valoare de 36,5 mil. dolari. FMI a promis s-i aloce Moldovei pn la sfritul anului 2003 dou trane de credit (una n septembrie, a doua n decembrie) n valoare de aproximativ 15 mil. dolari, dac Guvernul va realiza cu succes msurile prevzute cu Fond i va menine o politic monetar-valutar chibzuit, va efectua ajustri structurale. Totodat FMI a fost dispus s prelungeasc pe un an realizarea programului nominalizat de cooperare cu Guvernul Moldovei.
 
Miercuri, 30 Iulie 2003

2003-07-30 16:29:00
ERM0741 FMI NU VA DEBLOCA FINANŢAREA REPUBLICII MOLDOVA N LUNA SEPTEMBRIE, CUM SE AŞTEPTA CHIŞINĂUL

Chişinăul nu a reuşit să convingă Fondul Monetar Internaţional să deblocheze finanţarea pentru că nu şi-a onorat unele angajamente stipulate de Memorandumul de Politici Economice şi Financiare şi va fi nevoit să procedeze la negocierea unui nou Program de creditare cu Fondul, negocieri care vor dura n cel mai bun caz peste jumătate de an.

"Nu putem merge la Consiliul de directori al FMI pentru a examina n septembrie chestiunea cu privire la acordarea tranşei următoare din creditul PRGF din cauza că Guvernul nu a realizat o serie de acţiuni preliminare, inclusiv introducerea inspecţiei nainte de expediţie şi excluderea unor restricţii la exportul deşeurilor de metale feroase", a declarat miercuri ntr-o conferinţă de presă rezidentul FMI la Chişinău, Edgardo Ruggiero.

De asemenea, Guvernul nu a ajuns la un acord cu Banca Mondială privind alocarea tranşei a doua din creditul SAC-III. "Există o listă mare de măsuri care nu au fost implementate şi cred că nu vor fi implementate n viitorul apropiat", a subliniat reprezentantul Fondului.

Edgardo Ruggiero a făcut referinţă n context la decizia Guvernului cu privire la comasarea Agenţiei Naţionale pentru Reglementări n Energetică şi a Agenţiei Naţionale pentru Reglementări n Telecomunicaţii şi Informatică, precum şi reducerea tarifelor la energia electrică şi gaze. Rezidentul FMI a mai spus că a trezit nedumerire faptul amnării cu o lună a şedinţei de judecată n cazul Union Fenosa, la cererea reprezentantului Guvernului, deşi Curtea de Conturi şi-a retras pretenţiile.

n luna octombrie la Chişinău va sosi o misiune a FMI care va analiza situaţia economică şi financiară din Republica Moldova.

Misiunea va iniţia discuţii cu Executivul privind Strategia de dezvoltare pentru a clarifica cum statul şi vede rolul n economia ţării.

"Am crezut că am ajuns la un acord comun cu Guvernul n această privinţă, dar ne-am convins că nu este aşa, de aceea am decis să discutăm despre Strategia de dezvoltare a ţării", a estimat Edgardo Ruggiero.

Potrivit acestuia, vor fi necesare una-două misiuni pentru a discuta această chestiune cu autorităţile moldovene, după care va urma o discuţie n consiliul de directori al FMI şi apoi se va proceda la negocierea unui nou program de creditare. Ruggiero a ezitat să facă pronosticuri exacte cu privire la durata acestor negocieri şi reluarea finanţării, dar a spus că foarte mult depinde de Strategia de dezvoltare. Totodată Edgarod Ruggiero a declarat că Fondul va continua să acorde consultanţă Republici Moldova, care este una dintre componentele importante ale relaţiilor cu FMI.

Programul actual de finanţare a Republicii Moldova de către FMI expiră n decembrie 2003. Programul de creditare a Republicii Moldova n cadrul Mecanismului de Reducere a Sărăciei şi Creştere Economică a fost aprobat de către FMI la 15 decembrie 2000 pe o perioadă de trei ani. Din cauza că nu şi-a onorat angajamentele asumate prin semnarea Memorandumului de Politici Economice şi Financiare şi a suplimentului la acest document Chişinăul a primit doar trei tranşe din acest credit (decembrie 2000, martie 2001 şi iulie 2002) n valoare de aproximativ 37 mln USD din suma totală de 147 mln USD.

Deoarece nu va avea acord funcţional cu FMI, Guvernul moldovean nu va putea solicita examinarea n acest an a problemei restructurării unor mprumuturi n sumă de 200 mln USD prin intermediul Clubului de la Paris şi nu va primi o parte dintre finanţările nerambursabile, convenite anterior cu guvernele unor ţări. Potrivit Legii bugetului, Chişinăul contează pe obţinerea unor finanţări nerambursabile n sumă de peste 300 mln lei, deja luate n cont la formarea bugetului.

2003 BASA-press, All rights reserved
 
Din ciclul: Argatii se pregatesc sa dea raport sefilor.
Cine stie poate seful rus le va arunca un posmag mucegait?

Vineri, August 1, 2003 - 16:54 EST, Interlic

SPTMNA VIITOARE LA MOSCOVA VOR FI SUSINUTE NEGOCIERILE PRIVIND PRECIZAREA DATORIILOR MOLDOVEI PENTRU GAZELE NATURALE

Chiinu, 1 august, INTERLIC. Sptmna viitoare la Moscova vor fi susinute negocierile ruso-moldoveneti privind precizarea datoriilor Moldovei pentru gazele naturale, livrate n republic de ctre SA “Gazprom”. Dup cum i-au comunicat corespondentului ageniei INTERLIC la serviciul de pres al Guvernului RM, acest fapt a fost relevat astzi la edina, convocat de Premier-ministrul Vasile Tarlev cu membrii Comisiei interministeriale moldoveneti pentru problemele verificrii datoriilor Moldovei pentru gazele naturale din Rusia.

La edin a fost audiat raportul Grupului interministerial de lucru privind aciunile, ntreprinse pentru verificarea sumei datoriilor RM fa de “Gazprom”, achitarea livrrilor curente a “combustibilului albastru”. Prim-ministrul a pus n sarcina membrilor Cabinetului de Minitri elaborarea unui plan de aciuni concrete n vederea meninerii stabilitii n asigurarea economiei naionale ci gaze naturale la preuri favorabile.

El a menionat necesitatea intensificrii aciunilor de gazificare a rii, precum i ndemnat SA “Moldova-Gaz” s participe mai activ la realizarea Programului naional de gazificare a RM. Reamintim c decizia de a forma un grup de lucru mixt, responsabil pentru verificarea datoriilor Moldovei, a fost adoptat la Chiinu la sfritul lunii iunie 2003, n cadrul celei de-a 7-a edin a Comisiei moldo-ruse interguvernamentale pentru cooperare comercial-economic i tehnico-tiinific.

Se prevede c acelai grup va examina diversele modaliti de achitare a datoriilor Moldovei pentru gazele naturale, precum i va pregti spre semnare proiectul protocolului la Acordul interguvernamental privind livrrile de gaze n Moldova i tranzitarea lor n tere ri. Modificrile, n particular, prevd diminuarea preului de achiziie a gazelor de la 80 pn la 60 dolari o mie metri cub, cu reducerea proporional a plii pentru tranzitarea “combustibilului albastru” pe teritoriul republicii de la 2,5 pn la 1,5 dolari, percepute de partea moldoveneasc pentru 1 mie metri cub la o distan de 100 km.

Nota informativ a ageniei INTERLIC: Datoria total a Moldovei, inclusiv Transnistria, a constituit la nceputul anului curent 586,7 mil. dolari. Totodat datoria Transnistriei constituie 474,3 mil. dolari.

Datoria total a Chiinului i Tiraspolului fa de SA “Gazprom”, inclus penalitile i amenzile pentru plile inoportune, a constituit la 1 ianuarie 2003 1 mild. 1376 mil. dolari.
 
BBC

Republica Moldova va avea cea mai mic producie de gru nregistrat vreodat

29.8.2003 19:23 Ora Romniei
n Republica Moldova, autoritile au anunat c recolta de gru a rii este cea mai mic nregistrat vreodat, puin peste 100 de mii de tone. Potrivit unui consilier al ministrului agriculturii, Veniamin Blan recolta ar fi de 10 ori mai mic dect cea de anul trecut, estimat la peste un milion de tone. Oficialul moldovean a declarat c vor fi importate peste 400 de mii de tone de gru pentru a asigura consumul populaiei. Agricultura din Republica Moldova, una dintre cele mai srace ri europene a fost lovit de vremea nefavorabil din acest an. Gerurile din decembrie i ianuarie i cldura neobinuit din luna iulie au distrus aproape ntreaga recolt de cereale. Republica Moldova are o populaie de aproximativ 4 milioane de locuitori, iar consumul anual de gru este estimat n jur de 465 de mii de tone. Autoritile din Republica Moldova ateapt totui o producie de porumb de peste 1,4 milioane de tone n acest an.
 
..... vor fi importate 400 de mii tone de griu :roll: si in acelas timp din RM se exporta tot griu. care e pontul :roll: ? fratiorul lui Tarlica o sa importe griul?
 
2003-09-04 8:56:00
EXPERI INDEPENDENI PROGNOZEAZ O INFLAIE DE 12-14% LA SFRITUL ANULUI, CU MULT PESTE NIVELUL ESTIMAT DE GUVERN


Scenarii optimiste ale unor experi independeni arat c pn la finele acestui an rata inflaiei ar putea s ating nivelul de 12-14%, iar n cazul unei abordri mai puin optimiste rata cumulativ a inflaiei la sfritul anului va fi i mai mare. Astfel, nivelul inflaiei va fi cu mult peste prognozele de 8% luate n calcul la elaborarea bugetului pentru 2003.

Economistul Veaceslav Negru susine c dup valul de scumpiri din aceast var, inclusiv la energia electric i gazele naturale, sunt de ateptat noi scumpiri, dar de data aceasta la agentul termic i ap. Evoluia tarifelor ar putea atrage dup sine creterea preurilor i la alte bunuri. Scumpirile vor fi marcate i de ncheierea sezonului de var, cnd unele produse se ieftinesc.

n ceea ce privete aprecierea din ultimul timp a cursului de schimb a leului fa de dolar, Negru calific aceast situaie "puin anormal", ce favorizeaz importurile n detrimentul exporturilor. De aceea, innd cont c stabilizarea cursului este i un factor sezonier specific lunilor de var, dar i de creterea inflaiei "n urmtoarele zile" ar putea s se observe o tendin de depreciere a leului.

Plus la aceasta, rezultat al activitii sporite a Bncii Naionale pe piaa valutar, care n ultimul timp a cumprat sume importante de dolari pentru a mri rezervele oficiale, n circulaie a fost pus un volum important de numerar, ce favorizeaz creterea masei monetare i, respectiv, va stimula deprecierea monedei naionale. n luna iulie masa monetar s-a majorat cu 266 milioane de lei i este n mrime de 7 miliarde 567,07 mln lei.

Experii mai susin c n cazul unei deprecieri lente Banca Naional nu va interveni pentru susinerea leului, cum a fcut anterior, deoarece nu este interesat n supraaprecierea acestuia. n aceste condiii, pn la finele anului leul ar putea s deprecieze fa de dolarul american cu vreo 5% sau pn la nivelul de 14,50 lei pentru un dolar, arat estimri independente.

Pe de alt parte, Sorin Hadrc, directorul Departamentului operaiuni valutare i relaii externe la Banca Naional, ezit s fac unele prognoze privind evoluia inflaiei i a cursului de schimb, dar a spus c exist o corelaie ntre acestea ce ar putea s influeneze cursul. Influena inflaiei ar putea s se manifeste n urmtoarele 3-4 luni, a menionat Hadrc, dar a precizat n acelai timp c n prezent pe pia exist o supraofert de valut strin. "Evoluiile cursului vor depinde de cerere i ofert".

n luna iulie, n R.Moldova a fost nregistrat cel mai mare nivel al inflaiei pentru aceast lun din ultimii patru ani - 1,3%, potrivit datelor Bncii Naionale. Preurile la produsele alimentare s-au majorat cu 0,6%, n timp ce n iulie 2002 sau redus cu 2,9%, iar n 2001 - cu 3,4%. Creteri mari de preuri au fost nregistrate la fina de porumb (cu 18,4%), fina de gru (15,1%), ou (6,6%) i pine (6,1%). Produsele nealimentare s-au scumpit cu 0,9%, iar serviciile prestate populaiei - cu 3,3%. Nu s-au confirmat previziunile unor factori oficiali i experi strini care prognozau pentru perioada de var deflaie.

Cumulat pe apte luni (ianuarie-iulie) rata inflaiei a fost n mrime de 9,2%, iar pentru 12 luni (iulie 2002 - iulie 2003) - 14,1%.

BASA-PRESS
 
In pragul foametei?

* "The Guardian": Deficitul de grau din R. Moldova este similar cu cea mai slaba recolta din toate timpurile, inregistrata in 1945
"In Republica Moldova, deficitul de grau din acest an este similar cu cel din 1945, cand s-a inregistrat cea mai slaba recolta din toate timpurile, sustin analistii britanici de la cotidianul "The Guardian", citati de portalul informational "Reporter. md ".

Tatiana Istrate, FLUX

Potrivit sursei citate, in conditiile in care suprafetele insamantate cu grau s-au diminuat cu 40 la suta, in urma vremii nefavorabile, recolta de grau s-a redus cu 80 la suta. FAO a trimis deja o misiune in R. Moldova pentru a monitoriza situatia de criza.

Pe de alta parte, datele oficiale ale Chisinaului sunt mai pesimiste decat cele relatate in publicatia britanica. Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare a anuntat, la jumatatea lunii august ca, in tara, au fost recoltate doar 85 la suta din suprafetele cu grau, restul terenurilor fiind cosite pentru nutret, din cauza imburuienirii masive. Cele 100 de mii de tone de grau acopera doar 8,4 la suta din volumul roadei din 2002, restul necesarului de 400 mii de tone, urmand sa fie importat, cu preponderenta din Rusia. Pentru a preveni exportul masiv de grau, autoritatile ruse au anuntat, deja, majorarea pretului de achizitionare a graului alimentar cu 41 de dolari americani pentru o tona.

Analistii britanici de la "The Guardian" estimeaza ca cresterea preturilor la grau ar putea genera si o crestere a preturilor pentru produsele alimentare. In R. Moldova, preturile au crescut in medie cu 9,2 la suta, de la inceputul anului curent, potrivit datelor Bancii Nationale. Produsele alimentare au inregistrat cea mai insemnata crestere a preturilor, scumpindu-se, din ianuarie, in medie cu 11,6 la suta.

Intreaga Europa este afectata, anul acesta, de cea mai grava seceta de dupa cel de-al II-lea razboi mondial. Arsita prelungita a devastat recoltele de pe intreg continentul, iar tarile din Europa Centrala si de Est, care, in mod normal, exporta alimente, au fost obligate sa faca importuri, pentru prima data dupa mai multe decenii. FAO prevede in Uniunea Europeana o productie mai scazuta cu cateva milioane de tone fata de anul trecut, pierderile fiind mult mai mari in sud decat in nord.

"Pentru consumatorii est-europeni, aceasta ar putea fi o pierdere considerabila, scrie "The Guardian". Cele mai sarace state din Europa de Est, multe dintre care cheltuie pana la jumatate din veniturile din valuta straina pentru importul de grane, rezultatul ar putea genera un deficit al balantei de plati, se mai arata in articolul in care sunt citati o serie de analisti britanici. Acestia sustin ca recolta redusa din acest an ar putea conditiona, de asemenea, intreruperea donatiilor de ajutor alimentar pentru tarile in curs de dezvoltare.
 
Aderarea la Uniunea European: ntre vis i comar http://www.timpul.mdl.net/economie.htm

R. Moldova, cu un venit mediu anual de 232 euro pe cap de locuitor, se situeaz pe ultimul loc printre rile europene. Acum, chiar vrem s-l ajutm pe preedintele Voronin "n aciunile mult mai hotrte n direcia Uniunii Europene", dar cum?! Cci, dup ce acum o sptmn, s-a artat public bucuros c relaiile cu Fondul Monetar Internaional (FMI) i Banca Mondial (BM) au fost compromise, iar Clubul de la Paris a fost apreciat ca "o capcan pentru R. Moldova", aderarea la UE pare ca un punct mic la un orizont tare ndeprtat. i iat de ce: pentru aderare, ca prim pas, sunt necesare avizele pozitive din partea FMI i BM, precum c reformele financiare i economice ale RM sunt satisfctoare. (Amintim c Acordul interimar de colaborare dintre R. Moldova i Uniunea European a intrat n vigoare n mai 1996, dup ce FMI a confirmat c reformele financiare i economice aici merg bine). Integrarea n UE prin ua din spate nu e posibil, pentru c prin spate nu exist, pur i simplu, u! Toate rile care doresc aderarea trebuie s-o fac prin intrarea principal, strjuit de CINCI criterii obligatorii, de natur economic. Aceste criterii, numite i DE LA MAASTRICHT, pentru c au fost fixate prin TRATATUL DE LA MAASTRICHT, sunt urmtoarele:
A. Rata inflaiei s nu depeasc 1,5 puncte procentuale n comparaie cu rata medie a inflaiei (pentru anul 2002 Germania, Frana i Olanda au acumulat o rat medie a inflaiei n rile europene industrializate de 3%, n timp ce n R. Moldova inflaia a fost de 4,4%).
B. Deficitul bugetar public s nu depeasc trei la sut din produsul intern brut (PIB).
C. Ratele dobnzilor pe termen lung s nu depeasc cu mai mult de 2% media n cele trei ri menionate (rata medie la creditele acordate pe termen lung n Germania, Frana i Olanda este de 3,75%).
D. Datoria public intern i extern s nu depeasc 60% din PIB.
E. Ratele de schimb ale monedei naionale s rmn inferioare marjelor de fluctuaie autorizate de Banca Central European timp de doi ani nainte de aderare.

Acum s revenim la fiecare dintre aceste cinci criterii.
A. Inflaia e, mai degrab, un simptom de boal ascuns. Dei rata inflaiei nregistrat n R. Moldova anul trecut, de 4,4%, a fost n aparen sub limita criteriului impus de UE, mai muli experi pun la ndoial acest indice, deoarece nu a mers mn n mn, aa cum ar fi trebuit, cu restructurrile economice. Inflaia sczut ar fi mai degrab un rezultat al restanelor la pli, cum ar fi cele salariale, sau practicarea tranzaciilor de barter n comerul intern, rata omajului nalt (de circa 20%, sute de mii de ceteni care lucreaz la negru n ar i peste hotare). Totodat, ntrirea artificial a monedei naionale i blocarea tendinelor de liberalizare a cursului de schimb au generat grave deficite n balana comercial. Prognozele independente arat c la finele acestui an rata inflaiei ar putea s fie de 12-14%, fa de nivelul de 8% prevzut la nceput de an de ctre guvern i Banca Naional. BNM precizeaz c nivelul nalt al inflaiei n primele opt luni ale anului curent, de 9,6%, a fost determinat n cea mai mare parte de factori nemonetari, n special, de creterea salariilor n economia naional, sporirea veniturilor provenite din munca peste hotare i majorarea preurilor. n acelai timp, gradul nalt de dependen a economiei naionale de conjunctura extern diminueaz efectul utilizrii instrumentelor indirecte ale politicii monetare i valutare. Banca central mai menioneaz c trebuie luate n consideraie i ritmurile mai nalte de cretere a salariilor fa de cele ale sporirii productivitii muncii n anul 2002 i n trimestrul nti 2003, ceea ce, de asemenea, a avut un efect inflaionist. Proiectul bugetului pe anul 2004 este elaborat lundu-se n calcul o cretere a produsului intern brut cu 5 la sut, pn la 27,7 mlrd. de lei, o rat anual a inflaiei de 4,5% i un curs de schimb al monedei naionale de 15,2 lei pentru un dolar SUA.

B. Deficitul bugetar public s nu depeasc trei la sut din produsul intern brut (PIB). Pe hrtie, actuala guvernare a pus i nc mai pune n ordine deficitul bugetar. Pentru anul 2002 deficitul bugetar a fost stabilit la 1,4% din PIB, pentru anul curent indicele fixat este de 0,8%, iar pentru anul viitor se face trimitere la o prognoz de un excedent n sum de 340 mln. lei (21 mln. USD la cursul actual), care va fi utilizat pentru achitarea datoriei externe. n acest sens problema devine din ce n ce mai grav, deoarece guvernarea nu mizeaz pe optimizarea cheltuielilor publice, inclusiv pe reducerea cheltuielilor administrative i redirecionarea banilor publici spre obiectivele prioritare de dezvoltare economic, ci pe creterea nivelului de taxare i impozitare a agenilor economici. Metodele poliieneti ale autoritilor de completare a bugetului alung agenii economici n sfera subteran de activitate. Experii sunt de prerea c n situaia n care relaiile R.Moldova cu organismele financiare internaionale sunt ngheate, agenii economici ar putea fi singurul sprijin n pstrarea echilibrului n circuitele economice, iar pierderea definitiv a acestui sprijin ar fi o catastrof.

C. Ratele dobnzilor la creditele pe termen lung trebuie s fie mici. Dar n R. Moldova ele continu s fie istovitoare, chiar dac au sczut, de la 30% n 2001, pn la 26%, n 2002, n timp ce rata medie la creditele acordate pe termen lung n Germania, Frana i Olanda este de 3,75%. Creditele sunt scumpe nainte de toate, pentru c statul este un mare consumator de credite i din cauza blocajului financiar ntre agenii economici, inclusiv fa de bnci, care a atins anul trecut cifra de circa 7 mlrd. lei (40% din PIB). Aceste cauze mping bncile spre mrirea dobnzilor ca mijloc de recapitalizare. Totodat, volumul exagerat al creditelor neperformante, ce genereaz guri "negre" n economie, i nivelul rezervelor obligatorii impuse de BNM pentru a controla lichiditatea, reduc capacitatea creditrii sectorului real al economiei. Astfel, potrivit datelor Bncii Mondiale, n 2000, ca raport din PIB, aceasta a reprezentat n R. Moldova numai 13 procente, n timp ce n Polonia era de 27%, iar n Republica Ceh - de 60%. Ca dobnzile s se micoreze, trebuie s fie instituit disciplina financiar pentru toi n egal msur, iar ru platnicii s suporte rigorile economiei de pia, s fie majorat gradul de concuren loial n sectorul bancar, bncile s reduc costurile de operare, i s fie deschise linii speciale de credite pentru ntreprinderile mici i mijlocii.

D. Datoria public intern i extern s nu depeasc 60% din PIB. Conform ultimilor indici economici, n 2002 R. Moldova avea o datorie extern uria - 2,2 mln. USD - sum ce reprezenta 164% din PIB. Anul trecut BNM a oferit Ministerului Finanelor mprumuturi n mrime de 237 mln. lei pentru finanarea deficitului bugetar i deservirea datoriei externe, iar la nceputul lui 2002 datoriile totale fa de banc se cifrau la 2 mlrd. 144,1 mln. lei. Experii independeni de mai mult timp sunt alertai de faptul c guvernul i asum multe riscuri neacoperite, care "pot provoca incapacitatea de plat", deoarece creditarea extern este ntrerupt, de la privatizare sunt prevzute venituri mici, iar singura surs de finanare rmne Banca Naional a Moldovei (BNM). n acest an BNM trebuie s acorde guvernului pentru achitarea datoriilor externe nc 594 mln. lei. n 2004 este prevzut majorarea datoriei interne de la 3 mlrd. 515,4 mln. lei pn la 3 mlrd. 715,4 mln. lei, prin urmare, nu sunt excluse noi credite de la Banca central. n asemenea caz, este previzibil o reducere periculoas a rezervelor oficiale, care ar putea s nu acopere importul critic, pentru minimul de trei luni. Dac guvernul va utiliza creditele de la BNM i pentru unele pli interne, sunt de prevzut i tendine inflaioniste. n anul 2004, executivul va recurge i la hrtiile de valoare de stat ca s acumuleze bani pentru cheltuieli interne, dar, precum susin experii, i aceast surs nu poate s fie exploatat permanent fr ca statul s restituie datoriile. Soldul datoriei de stat, format n urma comercializrii HVS, constituia la nceputul anului curent 1 mlrd. 77,4 mln. lei.

Pn acum am subliniat criteriile economice nominale, necesare pentru aderarea unei ri la UE. Dar mai exist CONVERGENA REAL, care nu este altceva dect venitul pe cap de locuitor. Potrivit clasamentului Ageniei americane "Bloomberg", R. Moldova, cu un venit mediu anual de 232 euro pe cap de locuitor, se situeaz pe ultimul loc printre rile europene. Pentru comparaie, "Bloomberg" relev c venitul mediu anual al unui elveian este de 25 600 euro. Dei rapoartele statistice arat stabilizare i creteri economice, ceteanul de rnd nu a resimit la modul real aceast mbuntire, iar srcia a atins proporii ngrozitoare. Peste 75% din populaie triete cu mai puin de doi dolari pe zi, iar circa 50% dintre oamenii notri nu-i pot permite s cheltuiasc zilnic barem un dolar.
 
www.europalibera.org

Demararea proiectului Energetic II al Bncii Mondiale pentru Republica Moldova?

Banca Mondiala ar putea aproba pn la finele acestui an demararea proiectului Energetic II pentru Republica Moldova, n valoare de 30 de milioane de dolari.

Reprezentantul Bncii la Chiinu, Edward Brown a anunat c la 3 octombrie Curtea de Conturi a renunat la preteniile fa de compania spaniola Union Fenosa, privind legalitatea contactului de privatizare a trei reele electrice de distribuie.

Potrivit lui Edward Brown, Banca Mondiala va continua finanarea proiectelor investiionale ncepute, ns nu va acorda Guvernului moldovean asisten financiar pn cnd acesta nu va revizui politicile economice, relansnd privatizarea i liberaliznd condiiile economice. Alte condiii ale Bncii Mondiale se refer la transparentizarea i mbuntirea calitii guvernrii.

Edward Brown a regretat c Moldova nu a ndeplinit condiiile pentru a beneficia dect de o singur tran de 10 milioane de dolari din creditul pentru ajustri structurale SAC-3, n cadrul programului ce a expirat la 30 septembrie.

Pn la mijlocul anului 2004 va fi negociat o nou strategie de asisten de ar pentru Republica Moldova, iar prezena n aceasta a unor fonduri pentru susinerea bugetului va depinde de dorina Guvernului de la Chiinu, cruia i va fi foarte dificil s lupte cu srcia n lipsa asistenei financiare externe - a mai spus reprezentantul Bncii Mondiale n Republica Moldova.
 
Despre rezultatele guvernrii comuniste i sarcinile curente

Despre rezultatele guvernrii comuniste i sarcinile curente ale opoziiei anticomuniste


Societatea moldoveneasc este ntr-un conflict civil. Acest conflict este provocat de actuala putere, de incompetena i de incapacitatea guvernrii comuniste de a face fa lucrurilor pentru care au fost angajai. n campania electoral a alegerilor parlamentare din 2001, comunitii au fcut promisiuni populiste, pine ieftin i salarii mari, locuri de munc i relansarea economiei, soluionarea problemei transnistrene i lichidarea contrabandei i corupiei, armonie social, etnic i ntrirea statalitii.


ns dup 2 ani de activitate, avnd un preedinte comunist, o majoritate constituional n parlament i un guvern nomenclaturist, aceast guvernare i-a artat rostul promisiunilor electorale demagogice. Ei au impus monopolurile de stat s menin pinea i tarifele la servicii. n doi salariul mediu pe economie s-a majorat tocmai pn la 2$ pe zi (!), iar pensiile – la 10$ pe lun. S-au intensificat procesul de negocieri cu autoritile criminale transnistrene, care s-a soldat cu recunoaterea legitimitii frdelegilor din zon, cu asumarea datoriilor Transnistriei i cu promovarea ideii de federalizare a Republica Moldova.


n economie se raporteaz despre creterea nemaipomenit a PIB-ului cu 6-7% anual, a industriei cu 10-15% i a agriculturii cu 4-5% n cele mai favorabili ani climaterici din perioada independenei. Numai c economitii autohtoni i experii strini nu prea neleg, cum avnd aa rezultate „spectaculoase” poi s acumulezi la buget bani mai puin iar datoriile salariale s creasc. De asemenea, economitii nu pot explica de ce n aceti ani de „relansare economic” fiecare al doilea agent economic din Moldova este falimentar, iar din busnesmanii mici numai fiecare al treilea genereaz profit. Mediul de afaceri din Moldova este afectat de corupie, criminalitate, birocraie, costuri nalte, ciubucuri la tot pasul i pentru toate serviciile oferite de funcionarii publici, rate nalte la credite. n popor se vorbete c funcionarii publici sunt nite lupi flmnzi care se arunc asupra busnessmanilor c s-i potoleasc foamea.

continuare aici: http://politicom.moldova.org/pcom/main.aspx?dbID=DB_240903386
 
http://www.timpul.mdl.net/provatra.htm
PROIECTUL DE BUGET - 2004

ranii vor plti impozite majorate cu 50 la sut

Dup un an secetos, cnd stenii i mtur podurile, amintindu-i fr s vrea, de toamna lui 1946, iat c guvernul vrea s-i mai lege omului de la ar o piatr de gt - un impozit majorat cu aproape 50 la sut. Mrirea acestuia este prevzut n proiectul de buget pentru anul 2004, avizat de guvernul Tarlev. Impozitul funciar, de exemplu, va fi de 1,8 lei pentru o unitate grad/ha. Taxa pentru valoarea adugat (TVA) pentru agricultorii specializai n fitotehnie i zootehnie a "sltat" de la 5 la pn la 20 la sut, aceasta fiind media pe economie. Guvernul a mai dispus s fie anulate nlesnirile la importul unui ir de produse i mrfuri destinate agriculturii. Totodat, el a scutit ntreprinderile agricole de plata impozitului pe venit.

Iar acum s ne lmurim: de ce guvernul a mrit impozitul funciar, scutind, concomitent, ntreprinderile agricole de impozitul pe venit? Pentru c impozitul funciar, spre deosebire de cel pe venit, nu poate fi ascuns i este uor de administrat. De aceea, n ultimii ani, acesta practic n-a fost pltit. Pe deasupra, impozitul pe venit a devenit unui negociabil - perceptorul fiscal l poate "scuti" pe ran, s zicem, de plata impozitului de 500 lei n schimbul unui curcan, a doi cocoi sau a unui old de porc. Unde mai pui c gospodriile rneti se confrunt n fiecare an cu dificulti de ordin economic (lipsa de tehnic agricol, piese de schimb, motorin, semine etc.), astfel nct venitul lor este nul. Impozitul pe venit a fost anulat la sugestia Ageniei pentru restructurarea agriculturii, care a demonstrat, ntr-un studiu, ineficiena colectrii acestuia.

Dar s vedem, mai nti, ce impozite sunt obligai s achite ranii. Gospodriile rneti pltesc n mod obligatoriu impozitul funciar, contribuiile n bugetul asigurrilor sociale i dup caz (n funcie de activitatea economic) - impozitul pe venit, pe bunurile imobiliare, accize, TVA, tarife vamale etc. Conform art. 83, alin. 4 al Codului Fiscal, completarea Declaraiei pe venit se face n conformitate cu instruciunile Serviciului fiscal de stat. Instruciunea n cauz, publicat n "Monitorul Oficial", nr.12-24 din 27 februarie 2001, prezint un document voluminos (42 de pagini) i, desigur, este greu de perceput de ctre toate gospodriile rneti, cu att mai mult, cu ct documentul n cauz se refer la toate persoanele ce practic activiti de antreprenoriat.

Ulterior, la 5 aprilie 2001, Inspectoratul fiscal principal de stat, emite circulara nr. 10-2-09/1, n care e specificat modalitatea calculrii impozitului pe venit de ctre ntreprinderile individuale i gospodriile rneti. Menionm, de asemenea, c documentul poate fi neles complet doar de persoane calificate, cu studii economice.

Un argument forte n favoarea scutirii de impozitul pe venit este i acela c, n 2001, doar 83 de mii de gospodrii rneti au prezentat declaraii pe venit pentru anul fiscal 2000. Suma calculat a impozitului pe venit a constituit 1,1 mln. lei, iar suma final, innd cont de facilitile acordate - 452 mii lei, sau 5,4 lei n medie pe gospodrie. Astfel, numai pentru formularele declaraiilor cu pricina statul cheltuiete de trei ori mai mult dect suma impozitului pe venit colectat de la agricultori.

Nu ncape ndoial c majorarea nechibzuit a impozitului funciar va trezi nemulumirea ranilor, care i aa au suferit mari pagube din cauza secetei. nsui ministrul Dmitri Todoroglo s-a artat nemulumit de modificrile n sistemul fiscal pentru agricultur, evideniind necesitatea crerii unui fond special pentru susinerea acestui sector. El a opinat c taxa pe valoarea adugat de 20% ar fi acceptabil, cu condiia ca aceti bani s fie acumulai ntr-un fond special al primriilor, care ulterior va fi utilizat pentru dezvoltarea sferei agrare, precum i a localitii. Preedintele raionului Orhei, Eugen Pisov, cruia i-am solicitat opinia, este de prere c cele 15% de TVA nici nu vor ajunge la buget. Mai curnd, acestea vor fi folosite pentru achitri reciproce. De altfel, la Orhei colectarea impozitelor de la cele 21 mii G variaz de la 8 la 100%, n funcie de localitate. Doar trei-patru primrii reuesc, pn la sfritul anului, s achite povara fiscal sut la sut. n loc de 7 milioane de lei, agenii economii vars n buget doar 2 mln.

Mai muli specialiti n agricultur, cu care am discutat, consider c povara fiscal, aflat n cretere continu, nu va salva bugetul umflat pe spatele ranilor notri adui la sap de lemn. Prin aceast povar, este asigurat, de fapt, securitatea alimentar a lucrtorilor fiscali. Unii dintre acetia dein, n Valea Morilor din Chiinu (numit ironic "Cartierul orfanilor") imobile mult mai luxoase dect cele ale vameilor. Iar ranul, care nu tie ct i ce trebuie s plteasc, de team s nu-i fie sechestrat bruma de avere, i d perceptorului din ceea ce i-a mai rmas n gospodrie - un sac de fin, cteva couri de mere sau de struguri, sau orice alt "plat n natur"...

Majorarea impozitului funciar imediat dup secet este absolut nentemeiat, consider Victor Moroz, director executiv ARA. Pentru c, de pe o parte, impozitele s-au mrit, iar subveniile au rmas aceleai - de 30 mln. De fapt, acestea s-au micorat din cauza inflaiei. ranului mereu i se tot ia, fr a i se da nimic n schimb. Pe de alt parte, subveniile sunt n continu scdere. Nu exist, deocamdat, o modalitate transparent de acordare a subveniilor. De la 1998 ncoace, ranul care i lucreaz pmntul n mod individual nu a primit vreun bnu de la stat. n asemenea caz, singura soluie, n opinia lui Victor Moroz, n agricultur ar fi opiunea zero: adic, nici impozite, nici subvenii, astfel ca statul s-i dea posibilitate ranului s ias din impas. Argumentele guvernanilor c n Germania, de pild, impozitul funciar la un hectar este de 20 dolari SUA nu rezist nici unei critici. Pentru c acolo unde exist un nivel de via incomparabil cu-al ranului nostru, impozitul este nensemnat, pe cnd la noi, orice leu scos din buzunar l d gata pe agricultor.

n zona de nord a republicii, ranii cu care am discutat ne-au declarat c dac se vor mri impozitele, i vor da pmntul "la hurt". Din simplul motiv c nu va mai avea nici un rost s-l lucreze: n anul de fa au rmas fr gru, motorina s-a scumpit, aratul i semnatul cost enorm... Cei din zona de centru sunt i ei dezamgii de politica fiscal promovat de guvernul Tarlev. Gheorghe Malcoci, preedintele cooperativei "Horia-service", consider c ranilor nu le-a rmas altceva dect s ias n Piaa Marii Adunri Naionale. Pentru c, n loc s-i scuteasc pe rani de impozit barem pe un an, dup seceta din anul curent, comunitii le pun n crc un impozit i mai mare.

Ion Chiriac, preedintele Gospodriei rneti "Ion Chiriac" din Criuleni, zice c dup mrirea impozitului funciar pmntul va rmne n prloag. La Blbneti, de exemplu, un lider a renunat la 900 de cote arendate, lsndu-le n paragin. La Bocana au rmas de izbelite alte 400 de ha, iar la Ustia - tocmai 600. Vasile Mrzenco, preedintele Federaiei naionale a fermierilor, este de prere c, prin asemenea politic fiscal, statul se va debarasa definitiv de rani, care i aa fug peste hotare, iar pe cei rmai va pune juvul colhoznic.

De fapt, despre aceasta e vorba - colectivizarea forat. Pentru c, singurul concurent al cooperativelor agricole e ranul, cu mica lui gospodrie.

Nicolae Roibu, TIMPUL
 
FMI CONSIDER C BNM TREBUIE S NTREPRIND MSURI URGENTE I DRASTICE PENTRU STOPAREA RITMULUI DE CRETERE A RATEI INFLAIEI

Chiinu, 11 noiembrie, INTERLIC. Fondul Monetar Internaional consider c Banca Naional a Moldovei trebuie s ntreprind msuri urgente i drastice pentru stoparea ritmului de cretere a ratei inflaiei. Dup cum transmite agenia INTERLIC, David Owen, conductor al Misiunii FMI n RM, a menionat n cadrul unei conferine de pres, susinut astzi la Chiinu, c potrivit prevederilor experilor Fondului, rata inflaiei va constitui n anul 2003 17 la sut. Sporirea acestui indice macroeconomic inspir preocupare FMI.

Reamintim c Guvernul Moldovei prevedea c la finele anului 2003 rata inflaiei nu va depi 10 la sut, ns potrivit estimrilor de ultima or ale Ministerului Economiei al republicii, ea va constitui aproximativ 15 la sut. David Owen a menionat c experii de la FMI prevd n anul 2004 o majorare a PIB la nivelul de 5 la sut, a ratei inflaiei – la nivelul de 8 la sut.

http://www.interlic.md/page2.php?rubr=1015247074&id=1068566486&lang=
 
DAVID OWEN CONSIDER DREPT PREA OPTIMISTE PREVEDERILE GUVERNULUI RM VIZAVI DE OBINEREA GRANTURILOR I MIJLOACELOR DE LA PRIVATIZARE

Chiinu, 11 noiembrie, INTERLIC. eful Misiunii FMI David Owen consider drept prea optimiste prevederile Guvernului RM vizavi de obinerea n anul 2004 a granturilor i mijloacelor de la privatizare. Dup cum transmite agenia INTERLIC, David Owen, conductor al Misiunii FMI n RM, a menionat n cadrul unei conferine de pres, susinut astzi la Chiinu, c potrivit Legii bugetului de stat pe anul 2004 Moldova conteaz s obin de la Uniunea European un grant n valoare de 16 mil. euro i 355,9 mil. lei (23,4 mil. dolari) n urma privatizrii.

Conductorul Misiunii FMI i-a exprimat preocuparea n legtur cu probabilul deficit n finanarea bugetului. n opinia lui, acesta ar putea aprea din cauza faptului c Parlamentul n-a susinut propunerile Ministerului Finanelor privind excluderea unor nlesniri fiscale. n opinia dlui David Owen, totui astzi exist posibiliti pentru acoperirea deficitului bugetar – pe calea extinderii bazei impozabile i reducerii a nlesnirilor.

http://www.interlic.md/page2.php?rubr=1015247074&id=1068568272&lang=
 
FMI, estima ca in viitor Romania nu mai avea nevoie de ajutorul sau,gasind ca economia romana este destul de solida sa se descurce fara ajutorul FMI.FMI ar pute sa intervina eventual numai in cazuri particulare.
 
You must log in or register to reply here.
Back
Top