economia moldovei......

http://logos.press.md/Weekly/Main.a...04&YearNum=32&Theme=2&Topic=14328

МОЛДАВСКОЕ ЭКОНОМИЧЕСКОЕ ЧУДО

"ПКРМ станет партией, которая приведет страну к молдавскому экономическому чуду, даже несмотря на то, что в Республике Молдова ощущается дефицит свежих экономических идей" (из выступления Владимира Воронина, октябрь 2003 г.). "Стабильность в нашем случае особо ценна только тем, что может, наконец, послужить неким плацдармом для принципиально нового рывка вперед, к новой, более устойчивой и долговременной модели" (из доклада Президента 28 июля 2004 г.). "Теперь перед нами стоит более серьезная цель - формирование принципиально новой экономической модели" (из выступления главы государства 27 августа 2004 г.).

Президент уже который раз требует от Правительства чуда. Но, судя по опубликованному на днях среднесрочному прогнозу расходов на 2005-2007 гг. (кстати, многие эксперты называют его "хорошо продуманным документом"), чуда пока не ожидается.

"Молдове не нужна стабильность ради стабильности, ей нужен экономический рывок", - сказал Владимир Воронин, провожая Парламент на каникулы. Сравним: "России не нужны реформы ради реформ", - заявил в своем послании к Федеральному собранию Владимир Путин и потребовал от Правительства за 10 лет удвоить валовой внутренний продукт. Чем это обернулось для кабинета Касьянова, знают все. Естественно, Правительство Василия Тарлева сейчас в отставку никто отправлять не собирается. Во-первых, это нужно делать хотя бы за полгода до выборов. Во-вторых, пока не за что. Но и не прислушаться к словам Президента, который уже несколько лет намекает кабинету министров, что 6-7-процентного роста ВВП для страны крайне недостаточно, нельзя.

Итак, возможно ли в Молдове хотя бы в обозримом будущем "экономическое чудо"? "На рост экономики Молдовы влияют два фактора - внутренний и внешний. Внешний особенно. Поэтому в прогнозах минфина обычно учитываются прогнозы экспертов России, МВФ или ВБ. Нынешний рост молдавской экономики в значительной степени произошел из-за того, что Россия оправилась от кризиса 1998-99 гг. плюс на рынке нефти сложилась благоприятная для конъюнктура. В результате российский рынок стал больше потреблять, а это открыло шлюзы для молдавского экспорта. Однако сейчас и российские и западные эксперты прогнозируют замедление темпов роста в странах СНГ и Восточной Европы", - поставил крест на экономическом рывке экономист Александр Муравский. Судя по среднесрочному прогнозу расходов, в министерствах экономики и финансов тоже так думают. В документе прямо написано: реальный рост ВВП в Молдове снизился с 7,8% в 2002 г. до 6,3% в 2003 г., а на последующие три года прогнозируется, что ВВП подрастет не более, чем на 5%. Правда, правительственные экономисты сразу оговорились: предварительный прогноз разработан в соответствии с умеренным сценарием, жизнь еще может внести в него коррективы. И вроде как уже внесла - в первом полугодии 2004 г., по предварительным оценкам, ВВП вырос на 7% по сравнению с прошлым годом, а к концу года минэкономики планирует вообще чуть ли не 8%.

"У нынешней Молдовы довольно высокие темпы роста по сравнению с теми же США, или, скажем, Евросоюзом, но эти показатели связаны с процессом восстановления. ВВП за последние 10 лет сократился втрое, так что в нашей экономике сохранился какой-то потенциал для восстановления. А вообще, все экономические скачки не инициировались снизу: предприниматели напряглись и перевыполнили свои бизнес-планы. Все шло сверху - изменялся характер государственного управления экономикой", - таково мнение бывшего замминистра экономики, а сейчас ведущего сотрудника Института экономических исследований АНМ Елены Гореловой.

Так что же нужно сделать государству, чтобы изменился характер управления экономикой? Елена Горелова считает, что, во-первых, "перестать шарахаться из стороны в сторону". Взять, например, бюджет. Уже несколько лет основной финансовый закон в Республике Молдова планируется по-новому: исходя из макроэкономического прогноза плюс программное планирование (пока по трем секторам - здравоохранение, образование и социальная помощь). Вроде бы все верно, но: "В бюджет в течение года вносится очень много корректив. Да, случаются какие-то чрезвычайные ситуации, но все равно власти, как правило, не придерживаются ранее намеченных приоритетов. Если бы переход к новому бюджетному планированию осуществлялся быстрее и качественнее, я уверена, что и результаты были бы лучше, чем сейчас. Ведь бюджет - это тоже инструмент планирования. Кроме того, бюджет (при разумном, естественно, подходе) позволяет сконцентрировать средства там, где можно быстро получить социальный и экономический эффект."

Такими приоритетами, по мнению Елены Гореловой, могли бы стать, например, биотехнологии, благо, какой-то потенциал в стране еще сохранился. Кстати, в этом направлении давно уже движется Китай, хотя его стартовый капитал от молдавского мало чем отличался: голодные бедные регионы и коммунисты у власти. На первом этапе реализации своего экономического чуда Китай создал торговые зоны свободного предпринимательства по всему побережью, предложив инвесторам очень хорошие условия, причем в тех секторах, где можно получить высокие доходы - до 40% в год. Отдача не заставила себя долго ждать. Получив высокие темпы роста, Китай стал создавать ЗСП во внутренних районах страны, переориентировав их на развитие высокотехнологичного производства. "Почему бы и нам не отобрать несколько секторов или видов производств с большим будущим и несколько депрессивных регионов и не создать там что-то аналогичное?", - считает Елена Горелова. Кстати, идеей создания ЗСП по китайской модели руководство страны вдохновилось несколько лет назад, когда и Президент, и премьер-министр ездили перенимать опыт у дружественного Китая. Но потом все как-то само по себе заглохло.

По мнению Александра Муравского, чтобы ситуация в экономике кардинальным образом изменилась, нужно вернуться к прописным истинам - Молдове, как воздух, необходим иностранный капитал. "Чтобы вывести республику за 5-10 лет на уровень среднеразвитого государства Восточной Европы, нужны огромные деньги. Весь местный капитал, даже если его собрать из чулок, не покроет и 10% необходимых средств. А серьезный иностранный капитал к нам вряд ли придет. Во-первых, мы для него не интересны. Во-вторых, действия Правительства противоречивы. В-третьих, атаки на "Фармако" или "Юнион Феносу" стали сигналом для инвесторов - их здесь не любят".

Если мы хотим говорить о серьезном экономическом рывке, то, по словам Александра Муравского, должны принять определенные правила игры и использовать те ресурсы, которые для этого необходимы. "Вот у нас кричат: предприятия не могут развиваться, так как банки за свои кредиты берут слишком большие проценты. А чем государство отличается от той же фабрики или завода? Таких дешевых кредитов, как дают МВФ и ВБ, в мире больше нет. Но Президент заявляет: мы больше не бегаем по миру с протянутой рукой в поисках кредитов и не находимся у кого-то на иждивении. Фактически своими словами глава государства ставит на своей же идее развития крест".

Что же касается создания "принципиально новой экономической модели", то и по мнению Елены Гореловой, и по мнению Александра Муравского, изобретать, собственно говоря, нечего, некому (если, конечно, не звать "варягов") и незачем. Во-первых, у страны уже есть план действий - Стратегия экономического роста и борьбы с бедностью. На написание этого документа итак ушло четыре года, если власти возьмутся за новую модель, то придется потерять еще больше времени. "Я не представляю, каким образом можно придумать для Молдовы что-то принципиально новое. Нужно просто последовательно и спокойно внедрять уже написанную и одобренную кредиторами Стратегию, и это даст какой-то эффект", - считает Елена Горелова.

"И Стратегия экономического роста и борьбы с бедностью, и новая модель развития без внешнего финансирования обречены на провал. А до конца следующего года деньги к нам вряд ли придут: выборы, назначение нового кабинета министров, новая программа его деятельности. В общем, еще года полтора-два у нас будут внедряться какие-то мелкие проекты, целенаправленного финансирования не будет. А без него ни о каком экономическом рывке и думать не приходится", - заявил в интервью "ЛП" Александр Муравский.

Оксана НЕСТЕРОВА
 
Chisinau-02.10.2004/10:53:42/(BASA-economic) Salariul mediu pe
economie a fost in luna august a.c. de 1 108 lei (92 USD), cu 32 de
lei mai putin decat in luna precedenta, se arata intr-un raport lunar
al Departamentului statistica si sociologie, remis spre difuzare
Agentiei BASA-press. Este pentru a doua luna consecutiv cand nivelul
salariului mediu pe economie inregistreaza scaderi, dupa ce in luna
iulie acest indicator s-a redus cu 11 lei fata de luna
precedenta.

In sectorul bugetar salariul mediu s-a redus in luna august cu peste
107 lei, pana la nivelul de 788,2 lei, in timp ce salariul mediu in
sectorul privat a crescut cu sase lei, pana la nivelul de
1 261,3 lei.

Cel mai mare salariu l-au avut angajatii din institutiile financiare
si bancare - in medie 3 265 de lei, totusi acest nivel a fost cu
peste 300 de lei mai putin fata de luna precedenta. La fel si
salariile medii ale angajatilor din sfera didactica s-au redus in
luna august cu 104 lei, fata de luna precedenta, pana la
611 lei.

Statisticile mai arata ca restantele salariale totale pe economie
erau la 1 septembrie a.c. de 180 mln lei, cu 7,4 mln de lei mai
putin fata de inceputul lunii precedente.

Costul estimativ al "cosului minim de consum" in luna iulie a fost
de 1 366 lei (113,83 USD).

Acum o saptamana, din initiativa premierului Vasile Tarlev, a fost
creat un grup de lucru guvernamental abilitat sa verifice din ce
cauza rapoartele statistice arata majorari de restante salariale,
in timp ce Ministerul Finantelor afirma ca nu exista restante la
remunerarea muncii. Membrii grupului, deocamdata, nu au facut
publice concluziile la care au ajuns.

end item***ok

basa press
 
... banii au fost transferati institutiilot pentru salarii, iar eii iau cicat in stinga si-n dreapta...
 
http://www.moldova-suverana.md/articol.php?id=3245

Prognoza evoluţiei economice în anii 2004-2005

Marian LUPU, ministru al Economiei

Conform estimărilor preliminare, în anul 2004 rata de creştere reală a PIB va fi de circa 8%, însumînd în valoare nominală circa 32 miliarde lei. Această creştere va fi asigurată preponderent de industrie, sectorul de servicii şi comerţul exterior. Pentru anul 2005 se prognozează o rată de creştere a PIB la nivel de 6%, valoarea nominală a acestuia fiind estimată în volum de 36,7 miliarde lei. Estet prognozată, de asemenea, o ameliorare a echilibrului structural dintre cererea şi oferta agregată, a raportului dintre resursele interne şi externe.

Se vor produce modificări în structura PIB pe categorii de resurse. Comparativ cu datele efective pentru anul 2003, se va majora ponderea în PIB a valorii adăugate brute în industrie (de la 17,8% la 18,3% în anul 2005) şi a celei create în sfera de servicii (de la 50,8% la 51% respectiv). Concomitent se va reduce ponderea VAB în agricultură (de la 19,3% la 17,6% respectiv).

Cererea agregată a fost estimată în baza tendinţelor consumului final, a formării brute de capital, importului prin metoda de utilizări. Conform prognozei, consumul final în anul 2004 se va majora cu 13%, iar în 2005 – cu 9%. Posibilităţile de creştere a consumului administraţiei publice vor fi limitate, dat fiind că datoriile publice externă şi internă au atins sume considerabile. De aceea, consumul administraţiei publice se va majora în anul 2004 cu 6, iar în 2005 – cu doar 4%. În anul 2005 contribuţia consumului final la creşterea PIB se va reduce cu 4,4 p.p faţă de anul 2003, ceea ce va contribui la ameliorarea structurii cererii interne. Aportul negativ al exportului net se va micşora cu 4,5 p.p.; dat fiind că ritmul de creştere al exporturilor îl va depăşi pe cel al importurilor.

Deşi rata de creştere a PIB în anul 2005 se prognozează la nivel de 6%; comparativ cu cea de 8% estimată pentru anul curent, raportul dintre creşterea nominală a PIB în valoare absolută şi creşterea reală procentuală a acestuia se va majora de la 575 mil.lei (pentru fiecare procent de creştere a PIB în anul 2004) pînă la 800 mil.lei, respectiv, în anul 2005.

Atingerea ritmurilor de creştere economică prognozate urmează a fi realizată prin îmbunătăţirea echilibrelor macroeconomice şi a performanţelor de eficienţă ale economiei naţionale. Politicile macroeconomice vor fi orientate spre stabilizarea preţurilor, facilitarea fluxurilor de capital şi a exporturilor în scopul asigurării creşterii economice durabile. Indicele preţurilor de consum mediu anual pentru anul 2004 se estimează la nivel de 110%, iar la sfîrşitul anului – de 108%. Cursul de schimb al monedei naţionale la sfîrşitul anului 2004 va constitui 12,2 lei pentru 1 dolar SUA; cel mediu anual – 12,4 lei.

Conform prognozei în anul 2005 moneda naţională se va deprecia treptat. Acest proces va fi determinat de îmbunătăţirea relativă a soldului balanţei comerciale, orientarea politicii Băncii Naţionale a Moldovei spre atenuarea fluxurilor excesive ale cursului de schimb al monedei naţionale şi menţinerea rezervelor valutare internaţionale la un nivel acceptabil pentru acoperirea a cel puţin trei luni de import, situaţia politică stabilă în ţară şi beneficierea de finanţare externă. Astfel, cursul de schimb mediu anual în anul 2005 se va deprecia pînă la 12,7 lei/USD. Evoluţia moderată a cursului de schimb va contribui la stabilitatea relativă a preţurilor. Rata inflaţiei va fi influenţată de creşterea moderată a masei monetare. Pentru anul 2005 indicele preţurilor de consum mediu anual se estimează la nivel de 108,9%.

În industrie indicatorii prognozaţi rezultă din prevederile de accelerare a reformelor structurale prin implementarea politicilor de restructurare, privatizare şi asanare a întreprinderilor, susţinerea antreprenoriatului, dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, integrarea şi cooperarea industrială, ridicarea nivelului de productivitate a muncii şi a calităţii producţiei. Se estimează că în anul 2004 indicele volumului de producţie industrială în ansamblu pe ţară (în preţuri comparabile) va fi superior celui înregistrat în anul precedent, constituind 114%. Volumul producţiei industriale (în preţuri curente) va însuma circa 19 miliarde lei. Majoritatea tipurilor de producţie industrială în expresie naturală vor depăşi nivelul înregistrat în anul 2003, cele mai esenţiale fiind: tractoarele, pompele centrifuge, sticlele, încălţămintea, medicamentele, carnea, mezelurile, untul, legumele şi fructele conservate, uleiul vegetal, vinurile spumante, divinul, vinurile naturale din struguri etc.

În anul 2005 e estimată o creştere a volumului producţiei industriale cu 13% (în preţuri comparabile) faţă de nivelul anului 2004 estimat preliminar. În ansamblu pe ţară (în preţuri curente), acesta se va cifra la aproximativ 23,1 miliarde lei. Atingerea indicatorilor prognozaţi va fi posibilă ca rezultat al creşterii competitivităţii produselor autohtone, ridicării nivelului de productivitate a muncii şi a calităţii producţiei, susţinerii cercetărilor şi inovaţiilor, atragerii investiţiilor interne şi străine, consolidării mediului de afaceri viabil, punerii în funcţiune a capacităţilor de producţie şi sporirii randamentului de utilizare a acestora.

În agricultură condiţiile climaterice din anul 2003 au condiţionat diminuarea volumului producţiei agricole cu 14,1% faţă de anul 2002. Conform prognozelor, pentru anul 2004 volumul producţiei agricole în preţuri comparabile e estimat la suma de 8880 mln. lei sau este în creştere cu 18,6% faţă de anul 2003. Pentru următorii ani se preconizează modificarea structurii terenurilor însămînţate, în special, sporirea ponderii terenurilor cultivate cu culturi cerealiere, sfeclă de zahăr şi tutun. Astfel, se vor extinde treptat suprafeţele cultivate cu grîu şi se vor restrînge cele cultivate cu porumb pentru boabe. Potenţialul productiv redus al plantaţiilor viticole existente, precum şi coraportul negativ dintre plantarea şi defrişarea plantaţiilor viticole, nu permit evaluarea creşterii producţiei de struguri. Totuşi, pentru anul 2005 se prognozează o creştere a volumului producţiei agricole de 7,8%.

Pornind de la ritmurile de creştere economică prognozate pentru anul 2004 în industrie, agricultură şi comerţul exterior, precum şi în rezultatul analizei tendinţelor de dezvoltare a celorlalte ramuri economice, este prognozată o creştere anuală a investiţiilor în capital fix de 13%, a căror volum se estimează la 4,5 miliarde lei, iar în anul 2005 – de 10% (5,4 miliarde lei).

Creşterea volumului de investiţii prin participarea semnificativă a capitalului autohton şi prin atragerea investiţiilor străine constituie unul din factorii de bază ai creşterii economice.

La sporirea volumului de investiţii capitale vor contribui facilităţile fiscale şi vamale pentru agenţii economici din sfera productivă, realizarea măsurilor Strategiei investiţionale, programelor investiţionale în dezvoltarea ramurilor şi sectoarelor economiei naţionale, cum ar fi industria prelucrătoare, energetica, agricultura, construcţiile şi transporturile.

Relansarea sectorului real al economiei şi creşterea puterii de cumpărare a populaţiei au condus la sporirea volumului comerţului exterior, una din sursele principale de creştere economică. Exportul pentru anul 2004 se estimează la 970 milioane dolari SUA, cu o rată de creştere de 23%, importul – 1680 mln dolari SUA, cu o rată de creştere de 20%.

Pentru anul 2005 este prevăzută creşterea cu 9% a exporturilor, iar a importurilor – cu 8%. Dezvoltarea comerţului exterior şi promovarea relaţiilor economice internaţionale reprezintă unul din obiectivele principale ale politicii economice a ţării şi o componentă inseparabilă a politicii externe. În acest context, vor fi intensificate acţiunile privind promovarea unei politici comerciale active pentru valorificarea la maximum a potenţialului de export. O deosebită importanţă urmează a fi acordată adaptării producţiei autohtone la cerinţele pieţei mondiale, în special privind standardizarea şi certificarea, ridicarea nivelului de competitivitate a acesteia, crearea structurilor corporative pentru dezvoltarea relaţiilor economice externe. Din punct de vedere strategic, dezvoltarea exporturilor va fi orientată spre pieţele tradiţionale (Rusia, Ucraina, Belarusi), pieţe imense şi bine cunoscute, pentru a obţine veniturile necesare creşterii calităţii producţiei vinicole şi promovarea acesteia pe pieţele ţărilor Uniunii Europene şi ale Europei Centrale şi de Est.

Unul din factorii ce contribuie la creşterea importurilor este necesitatea de atragere şi implementare a tehnologiilor moderne. Plus la aceasta, majorarea importurilor este determinată de dependenţa tradiţională a ţării de resursele energetice importate (gaz natural, produse petroliere, cărbune) în funcţie de conjunctura pe pieţele respective externe. În perioada de prognoză importurile vor creşte cu ritmuri mai lente, comparativ cu exporturile, pentru anul 2005 fiind prognozat un volum de 1820 mln dolari SUA. Ponderea majoră în totalul importurilor va reveni, ca şi în anii precedenţi, resurselor energetice. În vederea diminuării excesului de importuri, vor fi aplicate măsuri de optimizare a structurii importurilor prin substituirea unor tipuri de mărfuri de import cu producţie autohtonă. Acest proces se va realiza prin introducerea taxelor vamale maxime la zahăr, legume, fructe, unele produse din carne şi produse lactate. În consecinţă, se va îmbunătăţi soldul balanţei comerciale.

Tendinţa de creştere a soldului negativ al balanţei comerciale se va menţine şi în cursul anilor 2004-2005, ponderea acestuia în PIB însă va fi în descreştere. În pofida faptului că ritmurile de creştere a exportului vor fi mai înalte decît cele ale importului, soldul negativ al balanţei comerciale se va majora de la 612,5 mln dolari SUA în anul 2003 pînă la 760 mln dolari în 2005. Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi se va majora de la 56,3% în anul 2003 pînă la 58,3% în anul 2005.

Salariul nominal mediu lunar se va majora în anul 2004 în termeni nominali cu 28% faţă de anul precedent şi va constitui 1140 lei, comparativ cu 890,8 lei în anul 2003. Rata de creştere reală a salariului mediu anual va fi la nivel de 16%. În anul 2005 salariul mediu va atinge suma de 1385 lei (circa 109 dolari SUA) înregistrîndu-se o creştere reală de 10%. Fondul de remunerare a muncii va constitui 10,2 miliarde lei.

Creşterea salariului mediu nominal lunar şi a fondului de remunerare a muncii va fi condiţionată de relansarea sectorului real, inclusiv dezvoltarea antreprenoriatului, în special din contul trecerii unui număr considerabil de personal în sfera businessului mic şi mijlociu.
 
Victor Ciobanu: “Pensiile au crescut, în şase ani, cu numai 60 de bani”

•autor: Interviu realizat de Raisa Lozinschi

Interviu cu preşedintele Centrului de Cercetări şi Elaborări Economice, membru al Biroului Central al Paridului Social-Democrat din Moldova, Victor Ciobanu.
- Dle Ciobanu, cum caracterizează instituţia pe care o reprezentaţi situaţia economică actuală din republică?

- Republica Moldova se plasează pe locul 113 în topul a 170 de ţări, conform nivelului de dezvoltare umană, publicat anual de ONU. Alt indice macroeconomic, care caracterizează starea economică a republicii, este mărimea Produsului Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor. Acesta constituie la noi, în prezent, cca 1.300 dolari pe cap de locuitor. Cineva a glumit că semănăm mult cu Luxemburgul – la ei cifra e de peste 34.000 dolari. Or, în ţările dezvoltate, mărimea PIB-ului pe cap de locuitor este de peste 20.000 dolari, în ţările postsocialiste Ungaria şi Polonia – respectiv 12.700 dolari şi 10.100 dolari, în Rusia cca 8.000 dolari. Noi ne aflăm într-un grup unde nu mai este nici o altă ţară europeană, sunt câteva din Asia şi restul din Africa. Şi, dacă am declarat integrarea europeană drept o prioritate a politicii de stat, trebuie să ţinem cont de realitate şi să conştientizăm spre ce tindem.
Pe de altă parte, rapoartele Guvernului şi datele statistice prezentate de puterea actuală ar trebui să ne insufle o doză de optimism şi încredere în îmbunătăţirea situaţiei economice în ţară. Se înregistrează o creştere a PIB-ului pentru al cincilea an consecutiv. Instituţia pe care o reprezint a efectuat recent un studiu prin care am vrut să vedem ce reprezintă această creştere şi care este impactul social al ei. În mod normal, o creştere economică ar trebui să conducă la diminuarea şomajului, creşterea veniturilor populaţiei etc. Dacă e să analizăm minuţios dinamica acestor indici economici, constatăm că, de fapt, creşterea PIB-ului nu a avut acest impact şi la noi.

- Puteţi să ne oferiţi exemple în acest sens?

- Da. Pensiile au crescut, în ultimii ani, de aproape trei ori, în preţuri curente. Dacă, în anul 1997, mărimea medie a acesteia era de cca 82 lei, în 2003 era deja cca 210 lei. Dar, când calculăm această creştere în preţuri comparabile, cu referinţă la anul 1994, constatăm că pensia din anul 1997 a fost de 46,1 lei (în preţurile anului 1994), iar cea din 2003 – 46,7 lei. Deci, pensia nu a crescut cu nici un leu. Altfel spus, cu 210 lei în anul 2003 cumpărai tot atâtea lucruri câte cu 82 de lei în anul 1997. De altfel, dacă facem comparaţia în dolari, pensiile s-au micşorat. În anul 1997, pensia medie a fost de cca 18 dolari, iar în 2003 – cca 15 dolari.

- Ce părere aveţi despre proiectul legii bugetului pentru anul viitor? - În primul rând, aş constata că nu este un buget de dezvoltare, ca şi cele precedente. Or, în prezent se spune că bugetul este corelat cu strategia guvernului de cheltuieli pe termen mediu, în care sunt prevăzute datele de prognozare a evoluţiei economice a ţării. Aceste date de prognoze nu denotă altceva decât un scenariu de inerţie. În linii mari, bugetul anului viitor nu se deosebeşte cu nimic faţă de cel pentru anul curent. Da, veniturile şi cheltuielile prevăzute în buget au crescut în preţuri curente, dar, iarăşi, considerând cifra de 10 la sută cheltuieli de ordin economic, aş spune că nu se pun bazele formării unui buget de dezvoltare. Acest lucru nu a fost făcut, de altfel, de nici un guvern de după anul 1990 încoace. Nu este normal ca mai mult de 76 la sută din venituri să fie asigurate de vamă. În ţările dezvoltate, mai bine de jumătate din veniturile bugetului se formează din impozitele directe, adică impozitele pe venitul întreprinderilor şi populaţiei.

- De ce nu s-a încercat să se schimbe ceva în politica bugetară? Nu avem specialişti buni sau care este cauza?
- Cred că este greşită chiar concepţia formării bugetului. Până acum, de elaborarea bugetului se ocupă Ministerul Finanţelor. Chiar dacă acest minister face un lucru enorm, bugetul ar trebui elaborat Ministerul Economiei, judecând nu după cheltuielile necesare pentru ţară pe termen mediu, ci bazându-se pe unele strategii de dezvoltare care ar prevedea obiectivele, priorităţile statului. Cum ar fi un business-plan al unei întreprinderi, care se bazează pe estimarea veniturilor şi, respectiv, a cheltuielilor. Câteodată, am impresia că noi ne bazăm numai pe cheltuielile necesare. Iar acestea au o proprietate de preferinţă a obiectivelor imediate în pofida celor de perspectivă.
Ministrul Finanţelor a raportat recent că bugetul este orientat în proporţie de 64 la sută la sfera socială şi numai 10 la sută sunt cheltuieli de ordin economic. Este foarte bine că statul are grijă de sfera socială, dar neconsiderând bugetul drept un instrument de dezvoltare a economiei, ratăm perspectiva dezvoltării statului.

- Păi, avem o creştere anuală a PIB-ului…
- Majorarea, în ultimii cinci ani, a PIB-ului a fost o creştere inerţială. Putem afirma deja că toate politicile de scurtă durată în domeniu au fost epuizate de actuala guvernare. Pe ce se baza, de fapt, această creştere? Pe doi factori importanţi: pe banii proveniţi de peste hotare, cca un miliard de dolari anual, şi pe consumul intern. În economie există această formulă – o creştere temporară a PIB-ului poate fi asigurată prin stimularea consumului intern. Asta am făcut-o deja. Imaginaţi-vă situaţia când vine un miliard de dolari şi exercită o presiune mare asupra pieţei interne, PIB-ul fiiind cca două miliarde de dolari. Nu suntem ţara care poate acoperi această presiune: cererea creşte, producem foarte puţin. Şi atunci întoarcem aceşti bani în exterior şi îi transformăm în import, acoperind cererea sporită. Având un PIB de cca două miliarde dolari, importăm de 1,5 miliarde dolari. Balanţa comercială este negativă – peste 600 milioane dolari şi are tendinţă de creştere. Sunt nişte parametri absolut critici. În termenii modelului descris, vedem că, pentru a asigura dinamica creşterii PIB-ului, aşa cum susţine Guvernul – cu 5 la sută până în 2007 - va trebui să mărim iarăşi transferurile din exterior, iar pentru asta mai trebuie să exportăm forţă de muncă şi să consumăm cât mai mult în interior.
Această situaţie nu poate dura la nesfârşit şi vom asista la o prăbuşire spectaculoasă a PIB-ului şi a economiei naţionale. Sper, totuşi, să nu se întâmple.

- Asta înseamnă că Guvernul îşi trimite proprii cetăţeni la muncă peste hotare?
- În realitate, pleacă oamenii. Guvernele însă nu fac nimic ca ei să rămână în ţară. Este clar că un atare model economic nu poate fi durabil. Guvernarea şi-a propus să atingă o creştere durabilă a PIB-ului, să schimbe calitatea acestei creşteri. Dar ce înseamnă o creştere durabilă? O creştere permanentă în timp, fără oscilaţii. Pentru a obţine acest lucru, ar trebui să se pună temeliile creşterii economice pe termen lung. Creşterea pe termen lung poate fi asigurată numai de factorii de producţie, este un lucru ştiut. Aceşti factori sunt: munca, tehnologiile şi capitalul. Prin urmare, trebuie să creăm locuri de muncă aici, în primul rând în sfera micului business care cuprinde cca 90 la sută din tot businessul moldovenesc, să stimulăm investiţiile prin crearea unui climat adecvat (chiar dacă investiţiile interioare cresc, conform datelor statistice, cele externe scad vertiginos în ultimii ani), iar ca să avem tehnologii performante, trebuie să avem şi producţie, şi ştiinţă, şi educaţie modernă etc.

- Din ce cauză nu vin investiţiile în ţară?
- Din multe considerente. Investiţiile merg acolo unde le este convenabil. Este regula generală a pieţei. Dacă mediul de afaceri ar fi benefic, cred că investiţiile ar veni. Regulile jocului trebuie să fie clare şi constante în timp, nu ca la noi, când o lege se schimbă de zeci de ori, ba chiar cu efect retroactiv. Trebuie să menajăm investitorii, nu să-i alungăm din ţară. Nu suntem nici centrul Europei, cum pretindem, şi nici o piaţă de desfacere importantă pentru ei. Este cunoscut exemplul Irlandei care, fiind o ţară agrară înapoiată, a format un mediu de afaceri atrăgător pentru investiţii. Înainte de a forma acest mediu, Irlanda şi-a formulat clar priorităţile de dezvoltare ale ţării. Şi noi, fiind o ţară mică, trebuie să convenim asupra unor priorităţi, fiindcă nu avem o economie extrem de variată. Irlanda a pus accent pe tehnologiile informaţionale, care reprezintă, de fapt, infrastructura economiei moderne, şi pe agricultura intensivă. Acum a ajuns să fie o ţară dezvoltată. De mai bine de zece ani, afirmăm sus şi tare că suntem o ţară agrară. Nu suntem, e o iluzie. O ţară agrară este aceea care face exporturi spectaculoase de producţie agricolă. La noi, agricultura constituie ceva mai mult de 20 la sută din PIB. Industria a scăzut drastic, iar 60 la sută din PIB sunt serviciile. Ca structură, suntem, practic, o ţară post-industrială. Aşa cum Mongolia a păşit peste capitalism direct în socialism, aşa şi noi am depăşit faza industrială. La o analiză mai atentă a serviciilor, vom constata că cea mai mare pondere o au branşele cvasimonopoliste – finanţele, energetica, transportul şi comunicaţiile, serviciile de stat. Ca fond de salarii, acestea, împreună cu medicina şi educaţia, depăşesc toate celelalte ramuri ale economiei, inclusiv toată industria şi toată agricultura. Dacă nu vom shimba de urgenţă această structură deformată, nu avem şanse de a obţine o creştere economică şi a nivelului de viaţă al populaţiei.

- Dvs sunteţi membru al Biroului Central al Partidului Social-Democrat din Moldova (PSDM). Ce soluţii are partidul pentru reducerea sărăciei în Republica Moldova?

- Avem un program economic complex în acest sens. Nu suntem o ţară care avem zăcăminte sau altceva. Bogăţia noastră sunt forţa de muncă şi pământul. Programul nostru, bazat pe modele concrete, prevede o creştere economică de 60-80 la sută în patru-cinci ani. Pentru a depăşi situaţia existentă, trebuie să creăm cât mai multe locuri de muncă, să dezvoltăm industria, în primul rând cea cu tehnologii performante, cu o pondere mare a valorii adăugate (am avut întreprinderi în Moldova şi le-am distrus în modul cel mai barbar). Implicit, vor creşte şi ramurile aferente, cum ar fi tehnologiile informaţionale. Şi, în primul rând, să creăm un climat investiţional atractiv. Numai în aceste condiţii vom crea locuri de muncă, vom plăti salarii şi pensii decente, vom crea condiţii ca oamenii să revină în ţară.

- Vă mulţumim!
Click to expand...
http://www.jurnal.md/articol.php?id=2386&cat=&editie=319
 
Fondul Monetar Internaţional cere reforme economice

Fondul Monetar Internaţional cere reforme economice

Maia Metaxa
corespondenta BBC la Chişinău





Marta de Castello Branco
O misiune a Fondului Monetar Internaţional aflată în Republica Moldova într-o vizită de documentare, a constatat că deşi se constată o creştere economică, aceasta se datorează – ca şi în anii precedenţi – transferurilor de bani peste peste hotare. Sumele trimise de cei aflaţi în străinătate a depăşit 500 milioane de dolari anual, potrivit estimărilor FMI. Fondul Monetar susţine că aceşti bani „ au amânat într-un fel, realizarea reformelor economice în Moldova.”
Potrivit şefei Misiunii FMI, Marta de Castello Branco, Republica Moldova ocupă primul loc în regiune după ponderea în economie a transferurilor băneşti de peste hotare.

Volumul acestora este de 25% din Produsul Intern Brut. Misiunea s-a arătat îngrijorată de calitatea creşterii economice, pentru că nu există semnale clare care ar demonstra un progres stabil, a spus Marta de Castello Branco.

Transferurile băneşti de peste hotare pot fi benefice, a mai adăugat ea, dacă acestea ar fi alocate adecvat, de exemplu pentru a începe o mică afacere. Deşi este normal ca într-o ţară în tranziţie, oamenii să fie mai mult orientaţi spre o economie de consum, este totuşi important să se înceapă trecerea la una bazată pe investiţii, spune reprezentantul FMI.


Nu este justă opinia potrivit căreia exodul masiv al braţelor de muncă în străinătate ar fi o ruşine pentru ţara noastră.


preşedintele Vladimir Voronin

În acelaşi timp, climatul de afaceri în Moldova continuă să fie instabil, potrivit Misiunii. Reformele structurale sunt implementate într-un ritm lent, ceea ce determină scăderea nivelului de investiţii directe, spune Marta de Castello Branco. Ea mai susţine că autorităţile ar trebui să evite orice restricţii privind exportul, astfel contribuind la crearea unui climat investiţional benefic.

De asemenea, Misiunea FMI a sugerat Moldovei să înceteze exportul de braţe de muncă şi să înceapă exportarea bunurilor.

Pe de altă parte, în opinia preşedintelui Vladimir Voronin, opinie expusă recent la şedinţa Cabinetului de Miniştri, industria în Republica Moldova "s-a concentrat, în principal, asupra vânzării forţei de munca ieftine a cetăţenilor noştri".

Preşedintele consideră că "nu este justă opinia potrivit căreia exodul masiv al braţelor de muncă în străinătate ar fi o ruşine pentru ţara noastră", invocând că " ca şi Turcia, Italia, Polonia s-au confruntat, în anumite perioade, cu acelaşi fenomen, şi el a avut o influenţă benefică asupra economiilor lor".


Transferurile băneşti de peste hotare pot fi benefice dacă acestea ar fi alocate adecvat, de exemplu pentru a începe o mică afacere.


Marta de Castello Branco

În ceea ce priveşte un nou program de finanţare a Republicii Moldova, FMI este în aşteptarea unui semn din partea Guvernului, ce ar indica dorinţa de orientare spre o economie de piaţă.

„Mingea este în terenul guvernului, dar de câte ori venim, nu se prea vede o dorinţă din partea lui să vrea să joace. Totodată trebuie să recunoaştem că mari progrese s-au realizat la nivel tehnic. Dar rămâne de văzut dacă Guvernul va trece testul de credibilitate prin realizarea Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei. Pentru că se ştie că Moldova nu are resurse materiale suficiente pentru finanţarea deplină a acestui proiect” spune şefa Misiunii FMI, Marta de Castello Branco.

Comentariile FMI toarnă apă rece peste afirmaţiile liderilor de la Chişinău, care subliniază în permanenţă reluarea creşterii economice în urma venirii la putere a Partidului Comuniştilor în 2001.

Realitatea, potrivit FMI este de fapt că Republica Moldova culege roadele a tot mai mulţi cetăţeni care pleacă în străinătate la muncă, fără ca economia să fie realmente restructurată.
http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2004/11/041104_fmi_moldova.shtml
 
http://logos.press.md/Weekly/Main.a...04&YearNum=47&Theme=4&Topic=15006
МОЛДАВСКИЕ ПЕРСПЕКТИВЫ НА РОССИЙСКОМ ВИННОМ РЫНКЕ


Председатель совета директоров российского холдинга "Винный мир" Петр Каныгин предлагает усилить контроль за качеством экспортируемых вин
Виноделы Молдовы и России должны выработать совместную стратегию продвижения молдавских вин на российский рынок. Именно таким был лейтмотив выступлений многих участников встречи Президента Молдовы Владимира Воронина с российскими и молдавскими представителями винного бизнеса, прошедшей 17 декабря в Кишиневе под названием: "Молдавское вино в России. Реальность и перспективы". С молдавской стороны в ней приняли участие руководители крупнейших винодельческих предприятий и компаний, а с российской - представители Национальной алкогольной ассоциации и более 20 фирм - импортеров вин. Среди них "Совагроимпорт", "Винный мир", "Бонус-борд", "Моро", "Одиссея", "ГБ Холдинг-вин", "Империал вин М", "Дионис клуб", "Мега-Алко", "Мегатис" и другие, на долю которых в общей сложности приходится примерно 80% импорта всей молдавской винной продукции.

По данным департамента "Молдова-вин", экспорт молдавской винодельческой продукции на российский рынок с каждым годом растет. В 2001 году объемы поставок составили $144,5 млн, в 2002 - $154,1 млн, в 2003 году - $192,3 млн. Нет никаких сомнений в том, что и в этом году тенденция роста продолжится. По итогам 10 месяцев на российский рынок уже экспортировано алкогольной продукции на сумму $178,5 млн. Казалось бы, столь благостная картина должна только радовать и не вызывать никаких тревог и волнений. Однако, сам факт обсуждения перспектив молдавского виноделия на российском рынке при столь солидном представительстве и при участии главы молдавского государства наталкивает на мысль, что не все так безоблачно. Об этом же свидетельствуют и цифры, отображающие устойчивую тенденцию иного свойства.

Несмотря на ежегодное увеличение объема экспорта продукции виноделия в Россию на 20-25%, доля Молдовы на российском рынке в общем объеме импорта постоянно падает. Так, в 2000 году она составляла 70%, в 2003 г. - 63%, в первом полугодии 2004 г. - только 60%. Это по данным молдавской стороны. Эксперты Российской алкогольной ассоциации оценивают сегодняшнюю долю молдавских вин на российском рынке всего в 50%.

- Молдова ежегодно теряет на российском рынке 3-5% доли своего присутствия, - отметил в своем выступлении генеральный директор "ГБ Холдинг-вин" Сергей Артеменко. - Если так будет продолжаться и дальше, то через некоторое время Молдова будет уже не безусловным лидером, а одним из лидеров, а то и вовсе рядовым участником винного рынка России. Отступление от занимаемых позиций происходит по многим причинам, но главные - это отсутствие четкой единой стратегии продвижения молдавских вин и слабая государственная поддержка экспорта.

По многим позициям мнения российских и молдавских участников форума полностью совпадали. Но вот относительно качества молдавской алкогольной продукции разногласия были очевидными. "Нас беспокоит несоответствие цен импорта и розничной продажи молдавских вин, - отметил генеральный директор "Молдова-вин" Валериу Миронеску. - Наши вина продаются по цене в 2-3 раза выше, чем они покупаются у экспортеров. Но и при этом они остаются в категории самых дешевых вин, хотя по качеству заслуживают более высокой оценки. К сожалению, в России предпринимаются попытки "черного пиара", которые не способствуют росту цены на нашу продукцию и ее популярности, не отражают истинное качество молдавских вин". Однако, председатель совета директоров российского холдинга "Винный мир" Петр Каныгин считает, что факты экспорта низкокачественного вина из Молдовы еще встречаются, что и дает повод с недоверием относиться к понятию "молдавский продукт".

- Мы встречаемся в трудный для российского рынка момент, когда многие импортеры с тревогой оценивают перспективы своего сотрудничества с молдавскими виноделами, - подчеркнул Каныгин. - Причин тому много. Во-первых, в России продолжается скрытый банковский кризис, который накладывает свой негативный отпечаток на любой бизнес. Во-вторых, есть определенные предпосылки к кардинальным изменениям российского законодательства в области алкоголя, которые затронут интересы как импортеров, так и поставщиков. Кроме того, до конца 2005 года Россия скорее всего вступит в ВТО, что тоже повлечет некоторые изменения на рынке, в том числе в отношении вин из Молдовы. Мы все это должны учитывать уже сегодня и вместе выработать конкурентную стратегию, которая позволит нам противодействовать всем негативным тенденциям и сохранить долю молдавских вин на рынке.

По мнению Каныгина, Молдова должна прежде всего усилить контроль за качеством экспортируемых вин, чтобы негативная репутация молдавского алкоголя не сказывалась на ее позиционировании в ценовом сегменте рынка. Он предложил молдавским властям ввести жесткий отбор экспортеров. Добиться этого он предлагает за счет выдачи экспортных лицензий, стоимость которых должна составлять приличную сумму. "В России выдано всего 19 лицензий на импорт вин, потому что стоят они очень дорого. Так должно быть и в Молдове на экспорт. Необходимо укрупнять предприятия, что благотворно отразится и на качестве продукции, и на инвестиционных возможностях винодельческих компаний", - заявил руководитель холдинга "Винный мир".

Генеральный директор АО "Крикова" Валентин Бодюл отметил, что важным шагом на пути борьбы за качество молдавских вин стало решение об экспорте с 1 января 2005 года только вин с содержанием алкоголя 10% и выше. "Многие восприняли это положение, как диктат со стороны "Молдова-вин". Но это вовсе не диктат - это борьба за качество, и ее надо только приветствовать", - подчеркнул Бодюл.

Во время обсуждения проблем экспорта молдавских вин на российский рынок прозвучало сразу несколько довольно любопытных предложений, которые в случае успешной их реализации способны коренным образом изменить перспективы продаж не только на российском, но и на мировых рынках. Виноделы сообщили, что они добровольно учредили совместный Фонд поддержки экспорта молдавских вин, отчисления в который осуществляют и производители Молдовы, и российские импортеры. Однако, многие участники отмечали, что добровольность взносов делает зыбким перспективы этого Фонда и снижает его возможности реально помочь продвижению молдавской винной продукции.

Генеральный директор "Acorex Wine Holding" Сергей Борец призвал обязать всех российских импортеров ежегодно вкладывать в Фонд по $10 тыс. Помимо этого, Борец считает необходимым повысить акцизы на водку и с каждой проданной бутылки пива и водки тоже перечислять определенный процент на счета Фонда. Он также подчеркнул, что развитие виноградарства в Молдове тормозит слабая банковская система, которая не способна на долгосрочной основе кредитовать закладку новых виноградников. Поэтому вся надежда в этом вопросе только на Фонд. Однако, Сергей Артеменко считает, что не стоит ограничиваться только созданием Фонда:

- Продвижение молдавских вин на зарубежные рынки - это не только финансовая поддержка, - отметил он. - Поэтому предлагаю создать Национальный центр стратегического анализа и развития, без которого мы будем и впредь двигаться вперед вслепую. Центр должен проводить маркетинговые исследования рынков разных стран, вырабатывать рекомендации для производителей и импортеров, отслеживать изменения на разных рынках и давать советы виноделам по оперативному реагированию на них. Было бы неплохо привлечь к работе в этом центре студентов, у которых иногда совершенно неординарный взгляд на решение тех или иных проблем.

Идею московского гостя все с энтузиазмом поддержали и к концу встречи уже не мыслили будущее молдавского виноделия без него. Благосклонно воспринял предложение о создании Национального центра и Владимир Воронин. Он отметил, что виноделие имеет стратегическое значение для молдавской экономики. Поставки вин обеспечивают 24% поступлений в бюджет страны. Поэтому, по словам главы государства, власти Молдовы предпримут все меры для дальнейшего развития виноградарства и виноделия, улучшения качества молдавских вин и продвижения их экспорта в Россию и другие страны.

- Мы не будем глухими и безразличными ко всем высказанным здесь предложениям, - отметил Владимир Воронин. - Мы приложим все усилия, чтобы виноделие стало безусловным приоритетом для всех государственных структур. Надо конкретно определиться, что должно делать Правительство, что - Парламент, а что - сами виноделы. И оперативно решать все вопросы. Роль и значение департамента "Молдова-вин" по контролю качества экспортируемой продукции должны быть четкими и жесткими. В этом я полностью согласен с участниками встречи. Надо взяться за закон о вторичном виноделии, выработать критерии отбора экспортеров, без раскачки реализовать идею создания центра стратегического анализа и развития. Убежден, что это должен быть совместный молдавско-российский центр, что значительно повысит его значимость и эффективность работы.


Дмитрий КАЛАК
 
Vizitati link-urile si vedeti cum cu astfel de metode se poate concomitent si inlatura concurentii si dezvolta economia tarii(pe spatele...)!
Asta e numai un domeniu al economiei nationale, iar daca le luam pe toate - este clar de ce nu ne trebuie investitii(gastarbaiteri + jacmanirea propriului popor) si demonstram la toata lumea ca suntem viabili!
http://www.timpul.md/Article.asp?idIssue=27&idRubric=494&idArticle=1215
http://www.timpul.md/Article.asp?idIssue=73&idRubric=1193&idArticle=3174
 
La aceasta tema vedeti mai jos(no comments):

Silvestru Maximilian, profesor universitar, doctor habilitat în economie:
Prejudicierea tarii cu peste 3 miliarde de lei.
Consider că cel mai important eveniment economic al anului este faptul că preşedintele Voronin, împreună cu Ministerul economiei, Ministerul de finanţe şi Banca Naţională, au adus Republicii Moldova prejudicii în valoare de peste 3 miliarde de lei, din cauza aprecierii leului faţă de dolar. Din punct de vedere economic, leul trebuia să meargă în pas cu dolarul sau, în cel mai rău caz, să se deprecieze. Politica promovată de actuala guvernare a fost o copiere oarbă a politicii economice din Rusia, însă care pentru noi s-a dovedit a fi păguboasă. Politica monetară a guvernării comuniste i-a falimentat pe exportatorii autohtoni, ne-a golit buzunarele nouă, consumatorilor, şi a adus cîştig de cauză importatorilor, în special, din Rusia şi Ucraina.

http://www.democratia.cfem.md/economie.htm
 
Vedeti link-ul de mai jos si apreciati spre ce "inaltimi se indreapta economia Moldovei" si dati-va seama ce se va intampla in urmatorii ani cu mentinerea de mai departe a guvernarii comuniste. Nici 2 milioane de gastarbaiteri no sa ajute - daca nu reformam economia - suntem un stat mort!

http://azi.md/comment?ID=32613
 
Cititi link-urile si vedeti cum se erodeaza, coruptioneaza si se prabuseste economia si statul RM. De fapt, suntem o tabla de sah unde cineva face jocuri ascunse si periculoase. Sa vedeti, ca efectele acestora vor aparea in viitorul apropiat. Eu cred ca se face totul pentru a destabiliza starea de lucruri in statul nostru ca nimeni sa nu mai poata face mult timp ordine pe acest pamant.
http://garda.com.md/19/investigatii/1.php
http://garda.com.md/19/investigatii/3.php
http://garda.com.md/19/investigatii/2.php
 
nu are de unde sa fie economie normala in moldova

toti stapanii de firme cat de cat mari sau medii, platesc la laba...

economia noastra e bazata pe coruptie - adica din cauza elementului coruptiei arhi raspandit economia noastra nu inregistreaza mari rezultate, de fapt nu inregistreaza nici un rezultat.

cum vreti voi impozite daca firmele platesc biruri nemaipomenite ca sa fie lasate in pace sa functioneze cu careva profit

nici un politician nu este interesat ca tara sa prospere, nici rosca, nici braghis, nici urechean - unica de ce ei intr-adevar au grija - este buzunarul propriu. ma intreb cand o sa dea banii ceia de fund...
 
Coruptia este in singe. Ne nastem aici , traim cu mentalitatea locala si desigur facem asa cum fac si cei din jur. Putini sunt cei care incearca sa schimbe ceva, shi deobicei li se inchid "ideile".

Economie depinde de coruptie.Pentru eradicarea coruptiei este necesara eradicarea mentalitatii ce crede doar in ea. O reforma spontana va crea o criza inemaginabile.Trecerea treptata nu va avea loc curind !

Cam asta. Cum s-ar zice...suntem in mare ra!at, dar ce putem face decit sa incercam sa nu ne innecam definitv.
 
Lui Shiffer

Perfect! Foarte Perfect!
Numai ca coruptia este de aceea, ca sunt facute conditiile ideale pentru ea - conditiile fostei URSS! Sa va argumentez!
Un simplui caz - comisia medicala pentru soferi. Este doar numai una, sau poate inca una. Ati trecut vre-o data pe acolo - randuri inemaginabile si permanente. Credeti, ca avem medici putini - floare la ureche! Universitatile noastre ii scot de pe banda cu nemiluita. Pai daca ar fi nu o comisie, ci vre-o 10-20, sau chiar cate 2-3 in fiecare raion(mai exista si cumulul) - atunci randurile ar disparea si nimanui no sa-i treaca prin cap sa dea bani unuia, caci celalalt o sa-l astepte cu bratele deschise. Si inca, ce, nu e posibil de inclus aici sectorul privat? A, inteleg, statul trebuie sa tina sub control - ce sa tina sub control - activitatea medicilor! sau fluxul de bani? Si cam de ce schimburile valutare stau la fiecare colt, iar comisii nu pot sta? Pentru ca banii, de bine, de rau se pot schimba la orice banca, iar comisie este numai una!!! Ati vazut cineva sa dea mita vre-unui lucrator la schimbul valutei - e ridicol, nu!
Coruptia este inradacinata la noi din timpurile de odinioara si se va diminua numai dupa trecerea la economia de piata si, in primul rand, dupa schimbarea legilor in frunte cu constitutia tarii!
Asa ca nu da vina pe sangele nostru. Este foarte trist, ca au venit la putere cei, care au mafiotizat statul si iarasi se joaca cu noi ca cu niste papusi. Ei inteleg foarte bine, ca un om cu mana intinsa, umilit si neinformat este foarte usro de "cumparat" si de dirijat, iar despre mita - pai el singur va aduce-o cu mare placere, ca sa capete un pretins bun, serviciu, etc, de care este privat prin lege!
O reforma spontana este o criza, dar nu de moarte - si reforma trebuie sa fie gandita - caci reformele noastre si i-au adus pe comi la putere. Eu cred, ca reformele au fost facute doar pentru intelectuali si numai ei le-au inteles(drept, ca nici ei nu s-au capatuit cu nimic!), iar majoritatea populatiei asa si nu a inteles ce s-a intamplat, ramanand cu buza umflata. Rezultatul a fost unul cel mai logic, asa ca nu e nevoie sa dam vina pe popor - pestele de la cap se strica, numai ca se curata de la coada!
 
daca e sa fiu sincer, eu personal nu vreau sa traiesc in economia de piata asa cum am mai vazut-o prin alte parti. in primul rand se pierde comunicarea intre oameni, intre prieteni. la noi economia de piata este foarte des, si pe drept, asociata cu saracia cumplita. e adevarat, bogati vrem sa fim cu totii, dar vom mai fi asa de generosi si placuti in companie cand vom ajunge sa avem ceva bani.

eu mi-am facut un calcul, ca sa imi ajunga pentru viata imi trebuie echivalentul a 800 euro pe luna, cu conditia ca conducerii statului sa nu-i creasca pofta sa ridice nemotivat preturile la servicii. in rest cred ca as putea sa pun de-o parte, la banka, sau inca pe undeva ca sa ramana si pentru distractii.

insa, in orice caz economia de piata nu este o solutie absoluta, e o solutie de moment, foarte mecanicista
 
Foarte bine spus.

Referitor la "singe" ma refeream la mentalitate. Daca nu s-ar da mita , nu s-ar lua mita. E greu de facut, dar nu imposibil.
 
Replica

E-he-he, Zorzonele! Pai dumitale doresti sa fii si cu dansa-ntransa si cu sufletul in rai! Si cam de unde vrei acele 800Euro sa-ti vina - de la alde tine cu sufletul bun si omenie? Ce, esti copil? Inseamna ca tu nici pe departe nu-ti dai seama ce inseamna lupta de piata, concurenta, etc!
Lupta pentru existenta, fa bani, si distreaza-te Dle cat te tine cureaua!
Si cam cu ce ocazie tre eu sa fiu generos cu acel care sta prin baruri, nu plateste la naiba nici un impozit, asteapta pensie si locuri de munca, si vrea doar putinul? Asa e omul - are mai mult - vrea mai mult, etc! Pentru 800Euro in UE tre sa muncesti bine, dragule, si preturile sunt putin altele!
Stii ce mi-a spus o cuzena de a mea din Germania(e acolo cu familia de vre-o 13 ani) - e bine sa traiesti in Moldova, dar cu salariul din Germania!!! Pai uite tre sa alegi - or acolo or aici!
Iar despre solutia absoluta: Ce fel de economie a nascut Mercedes-urile, Lincoln-urile, Boing-urile, Parisul, Londra, Hew Zork-ul, si pana si Euro, la care tare aspiri? Mi se pare ca de economia socialista aici nici nu miroase!
In asa mod traiesc doar Rusii(doar ca o parte putina a lor), Cateva tari Arabe si altii, care au sub fund bogatii si zacaminte! In rest - asa ne e soarta!
 
E un articol foarte bun si e bine, ca poate se va mai citi si in alte tari ce fel de crestere economica a acumulat "guvernul tarlev".
Eu doresc sa atentionez inca la un punct - cum se iau deciziile la noi in sfera economica. Cititi mai jos. Explicatiile dupa articol.

Pretul la "Cartea verde" pentru transportul permanent de pasageri exclusiv pentru Romania a fost micsorat cu 50%
26 ianuarie 2005
Cuantumul primelor de asigurare de raspundere civila auto in baza certificatelor internationale tip "Carte verde" pentru categoria E2 - transport de pasageri regulat exclusiv pentru Romania a fost redus cu 50% pentru perioada de 6 luni sau 12 luni.
O decizie in acest sens a fost luata aseara, intr-o sedinti in care a fost examinata problema respectiva, cu participarea Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Asigurarilor si Fondurilor Nestatale de Pensii si reprezentantii Uniunii Transportatorilor si Drumarilor din Moldova (UTD).

Vladimir Florea, copresedintele al UTD, a comunicat ca la 6 ianuarie tarifele la "Cartea verde" au fost majorate, precum si au inceput sa fie comercializate in euro si nu in dolari, cum se facea pina acum.

"Noile tarife afectau destul de grav transporatorii auto, in special pe cei care efectuau rute permanente spre Romania, deoarece tarifele la "Cartea verde" pentru aceasta tara au ajuns sa valoreze pentru autobuze si autocare peste 17 locuri, inlusiv conducatorul auto, pentru 12 luni, 1374 de euro. In situatia in care s-a ajuns, ne-am adresat Guvernului Republicii Moldova si Ministerului Finantelor (vezi pe INFOTAG-FORUM), cerind stoparea deciziei respective si reexaminarea ordinului de majorare. Astfel, s-a obtinut reducerea cu 50%", a declarat Florea.
http://azi.md/news?ID=32769

Ca economist, ce sunt, va explic cine sunt implicati in aceste afaceri:
1.Companiile de asigurari care vind polite "Cartea Verde", duc raspundere pe teritoriul respectiv si transfera banii acumulati (minus comisionul de gestiune)
2.unei companii internationale Britanice de tip "Motor Company".
3.Persoana care cumpara polita (persoana fizica sau juridica).

In caz de producere a vre-unei daune din partea lui "3" vre-unui cetatean sau companii straine pe teritoriu careia s-a deplasat (inclusiv Romania),
"1" achita dauna pagubitului (evident strain si in valuta forte), apoi instiinteaza "2" cu anexarea tuturor documentelor necesare despre dauna achitata cu efectuarea decontarilor reciproce ulterioare.
Deci, daca m-ati inteles, companiile de asigurari sunt niste prestatori de servicii ale unei companii straine, care nu are nici o legatura cu economia tarii noastre, deoarece ea duce raspundere pe teritorii STRAINE tarii de unde a plecat persoana. Si, apropo, duce raspundere in cuantumul si adecvat economiilor tarilor unde s-a deplasat persoana respectiva.
Ca au fost reduse preturile la Cartea Verde este imbucurator, nu stiu daca "Motor Company" este la curent cu deciziile primite!
Acum explicati-mi mie - ce are "coada vacii cu stampila primariei?". Ce drept are serviciul asta de stat sa primeasca decizii de reducere sau majorare a preturilor - el ce are contract cu Britania - va spun de la bun inceput - nicaieri guvernele nu incheie astfel de contracte si, cu atat mai mult nu-si baga nasul in activitatile unei companii private.
O analogie ar fi cam asta:
Un om din sat pleaca la oras(raion) si cativa vecini ii dau bani ca sa le cumpere de la piata prafuri de spalat, sapunuri, cuie, si, pentru ca degraba e Craciunul - pentru fiecare focuri de artificii. Si iata, ca vine primarul satului si le spune la vecini: Oameni buni, astuia cu masina pentru artificii datii banii in jumatate(evident, ca pentru transportare au achitat toti). Vedeti cit de bun e primarul cu oamenii.
Acum exlicati-mi de ce omul cu pricina trebuie sa achite cealalta jumatate de bani, cand primarul si cel de la piata nici la fata nu se stiu. Iata, daca primarul l-ar fi scutit pe om pe vre-o 2 ani de impozite, atunci e alta treaba!
Pana in ziua de astazi guvernantii nostri s-au deprins sa regleze situatia din tara pe spinarea "boilor care trag" ca sa-i hraneasca pe "boii naravasi si pe cei care nu mai pot trage".
 
ORAŞELE MICI AU FOST AFECTATE MAI MULT DE SĂRĂCIE DECÂT URBELE MARI ŞI COMUNITĂŢILE RURALE, SUSŢIN EXPERŢII FMI

Un motiv pentru care fenomenul sărăciei şi nivelul migraţiei în Republica Moldova sunt de proporţii este structura demografică a ţării şi relaţiile economice specifice pentru oraşele mici, care au avut cel mai mult de suferit din cauza recesiunii, afirmă experţii Fondului Monetar Internaţional (FMI), într-un recent raport.

Bunăstarea economică a oraşelor mici a depins într-o măsură considerabilă de o singură întreprindere mare din zonă. Astfel de întreprinderi nu au fost competitive şi au falimentat, fapt care a împins masiv populaţia din zona respectivă spre sărăcie. În anul 2002 cel puţin 63% din locuitorii orăşelelor au fost sărăci, în comparaţie cu 52% din populaţia de la sate şi 29% din locuitorii urbelor mari, se spune în raport.

Rezidenţii oraşelor mici nu au beneficiat de oportunităţile de muncă care există în oraşele mari sau de securitatea relativ stabilă oferită de gospodăriile rurale. Capitala ţării a devenit cea mai mare piaţă a oportunităţilor de lucru, mai notează experţii FMI.

În acelaşi timp, deoarece majoritatea populaţiei R.Moldova locuieşte la sate, sărăcia rurală a fost predominantă, deşi riscul sărăciei rămâne a fi mai mare în oraşele mici. În anul 2002, de exemplu, 68% din toţi cetăţenii săraci au trăit în zone rurale.

Migraţia a apărut drept un mecanism raţional de supravieţuire, concluzionează reprezentanţii FMI, iar demografia şi structura economică care existau la moment au transformat R.Moldova într-un candidat ideal pentru emigrare la scară largă.

www.basa.md
 
You must log in or register to reply here.
Back
Top