Etnonimul "român"
- Thread starter lia
- Start date
Filip-Antonio
New Member
cenus said:
Moldovenistul primitiv mai e şi misogin. Bădărănia - import rusesc.
Filip-Antonio
New Member
lia said:
N-a zis omul că vorbeşte mai mult ruseşte... A propos: "posedă" (când e vorba de limbă) nu e tot un calc rusesc?
lia
Active Member
Vasile said:
Nata, te cunosc shi shtiu ca viata ta e prea roz si esti prea vulnerabila, ca sa discutzi cu asii ( in ghilimele) politicieni.
Lasati la o parte ipocritia si ironia voastra de romani perfecti si cunoscatori de politica, ati uitat de libertatea exprimarii.
referitor la recensamant: ma asteptam la asa rezultate, cu toate ca e evidenta cresterea numarului persoanelor ce se considera romani, comunistii vor incerca sa măsluiasca rezultatele finale ale recensământului. Asa reactie era de asteptat de la bolsevicii basarabeni ce stau la putere, va mai trece inca cateva decenii pana RM va "incerca" sa se dezvolte cel putin cultural.
lia
Active Member
Dnl, te-ai băgat în discuţie prea târziu. Conflictul s-a aplanat, după câte se pare. mai întâi citeşte ce s-a discutat aici şi abia DUPĂ, dacă ai ceva relevant de spus, spune, nu te ruşina. Din aştia, care vin cu "morala" sunt destui pe forum. Mai puţini sunt cei care au într-adevar ceva interesant de spus. 
lia
Active Member
Dnl said:
Dacă această temă ţi se pare neinteresantă, nu ai decât să o ignori, nu să scrii mesaje care le repetă ce cele anterioare (pentru că îţi este lene să citeşti ce s-a scris). Dacă nici o temă nu ţi se pare interesantă, poţi deschide una nouă. Nimeni nu te opreşte. Nu uita însă că temele care se repetă se şterg, deci totuna mai întâi va trebui să citeşti ce s-a mai scris...
lia said:Dnl said:
Dacă această temă ţi se pare neinteresantă, nu ai decât să o ignori, nu să scrii mesaje care le repetă ce cele anterioare (pentru că îţi este lene să citeşti ce s-a scris). Dacă nici o temă nu ţi se pare interesantă, poţi deschide una nouă. Nimeni nu te opreşte. Nu uita însă că temele care se repetă se şterg, deci totuna mai întâi va trebui să citeşti ce s-a mai scris...
Şi, mai ales, drage Dnl, nu uita să citeşti ce noi, Lia Întîi (să nu încurci cumva cu Liutza), am scris cu vreo doi ani în urmă, probabil pe forumul ăsta, dar poate şi pe altul (n-ai decît să le citeşti pe toate)
Draga Vasile, vezi in partea stanga a ecranului, in dreptul mesajului meu scrie:
Dnl
Alaturat: 02 Nov 2004
Mesaje: 3
Sex: -
se vede da??? in caz ca vezi aici cuvintele "Radu" sau "SkyW" imi zici si mie ok?
s-au citit destule pe forumul vostru, si putin imi pasa de ceea ce ati scris voi cu mult timp in urma.
in caz ca nu ai inteles "mesajul" primului meu mesaj, mai citeste o data...
Dnl
Alaturat: 02 Nov 2004
Mesaje: 3
Sex: -
se vede da??? in caz ca vezi aici cuvintele "Radu" sau "SkyW" imi zici si mie ok?
s-au citit destule pe forumul vostru, si putin imi pasa de ceea ce ati scris voi cu mult timp in urma.
in caz ca nu ai inteles "mesajul" primului meu mesaj, mai citeste o data...
lia
Active Member
lia
Active Member
Contrafort : 7-9 (117-119), iulie-septembrie : Actualitatea : : Legea "românilor de pretutindeni"
Actualitatea
Legea "românilor de pretutindeni"
Bântuie un zvon pe meleagurile mioritice: în curând la Bucureşti se va adopta o Lege a românilor de pretutindeni. Scopul său este de a-i atrage pe conaţionalii noştri de peste hotare în viaţa politică internă, pentru a contribui la articularea unei strategii coerente în ceea ce îi priveşte. Ideea este, fără îndoială, foarte bună. Alte ţări au reglementări similare, să ne amintim doar de Legea statutului de care se bucură maghiarii din Transilvania. Şi este perfect legitimă, în situaţia în care autorităţile din ţările de provenienţă a beneficiarilor Legii nu au grijă să le protejeze drepturile, iar în cazul Republicii Moldova, unde românii constituie majoritatea, demnitatea le este batjocorită în numele unei "independenţe" separatiste. Totodată, Legea "stranierilor" (ca să împrumut, pentru comoditate, un termen consacrat în sport) va oferi României o resursă preţioasă, până acum neglijată. Experienţa românilor de peste hotare - mă refer la convieţuirea lor cu alte etnii în condiţii ce le pretind o mentalitate de luptători şi o mai clară departajare a esenţialului de secundar, tocmai pentru că în afara graniţelor României nu îţi poţi permite luxul să fii superficial! - va accelera metabolismul întregii naţiuni, adăugându-i "ingrediente" inedite, va grăbi europenizarea ţării.
Nu cunosc textul legii, dar, momentan, aş formula câteva chestiuni de primă instanţă, la care Legea sper să ofere răspunsuri limpezi. Mai întâi, cum vor fi aleşi românii din străinătate în parlamentul de la Bucureşti, deoarece, înţelegem, această posibilitate este prevăzută? Îşi vor delega comunităţile sau asociaţiile româneşti de peste hotare reprezentanţii, evitând campania electorală din ţară, sau aceştia vor intra pe listele partidelor "intestine"? Eu cred că alegătorul intern ar trebui să ştie pe cine îşi va cheltui banii, de aceea votarea "stranierilor" ar fi judicios să se facă pe circumscripţii uninominale: îşi vor promova astfel mai onest obiectivele proprii şi nu vor "garanta", fraudulos, pentru formaţiuni politice care vor dori să-i folosească pe post de "locomotive electorale" (cum ar putea apărea, de pildă, anumite personalităţi ale exilului). Apoi, cine va avea dreptul să candideze, ce rigori şi criterii vor sta la baza selecţiei, întrucât presimţim deja o mare îmbulzeală în special dinspre anumite zone limitrofe României "actuale"? Ar fi descurajant să-i vezi în parlament, bunăoară, pe aceiaşi "români de serviciu" de la Chişinău (ca să ne limităm, exclusiv, la zona noastră), oameni care şi-au dovedit monumentala ineficienţă şi sensibila defazare în raport cu agenda europeană a României!... Situaţia românilor de peste hotare ţine de o sferă mai "celestă", ca să spun aşa, a interesului naţional. Tocmai pentru a-şi prezerva credibilitatea ca persoane şi, mai ales, pentru a nu prejudicia cauza comunităţilor din care provin, parlamentarii din diaspora s-ar cuveni feriţi de efectele politicianismului dâmboviţean.
Pe de altă parte, ca legislatori, românii de peste hotare nu au cum să facă figura unor... virgine inatacabile. Mandatul de parlamentar îi va obliga să se implice în lupta politică (şi nu numai pe subiecte ce îi vizează în chip nemijlocit!), să participe la discuţii, şi poate, uneori, să-şi pună în balanţă propriul nume de dragul unui proiect de lege dificil, cu miză strategică. Dezbaterea, confruntarea diferitor opinii, doctrine, puncte de vedere este fundamentală într-o democraţie. "Plebiscitul zilnic", pe care îl reprezintă naţiunea, după faimoasa sentinţă a lui Ernest Renan, îşi modifică mereu datele, în funcţie de imperativele vremii şi de împrejurările de context. Doar angajându-se în dezbateri politice, românii din afara graniţelor vor servi deopotrivă adevărul (în faţa căruia avem cu toţii aceleaşi datorii) şi propria cauză.
Sperăm ca Legea românilor de pretutindeni (sau cum se va numi ea) să fie supusă unei discuţii publice amănunţite, în ţară şi în comunităţile româneşti cărora le este destinată, în aşa fel ca să răspundă, realmente, intereselor naţionale şi să nu fie o (altă) sursă de sinecuri pe spinarea contribuabilului. Vom reveni.
Vitalie Ciobanu
http://www.contrafort.md/2004/117-119/732.html
Actualitatea
Legea "românilor de pretutindeni"
Bântuie un zvon pe meleagurile mioritice: în curând la Bucureşti se va adopta o Lege a românilor de pretutindeni. Scopul său este de a-i atrage pe conaţionalii noştri de peste hotare în viaţa politică internă, pentru a contribui la articularea unei strategii coerente în ceea ce îi priveşte. Ideea este, fără îndoială, foarte bună. Alte ţări au reglementări similare, să ne amintim doar de Legea statutului de care se bucură maghiarii din Transilvania. Şi este perfect legitimă, în situaţia în care autorităţile din ţările de provenienţă a beneficiarilor Legii nu au grijă să le protejeze drepturile, iar în cazul Republicii Moldova, unde românii constituie majoritatea, demnitatea le este batjocorită în numele unei "independenţe" separatiste. Totodată, Legea "stranierilor" (ca să împrumut, pentru comoditate, un termen consacrat în sport) va oferi României o resursă preţioasă, până acum neglijată. Experienţa românilor de peste hotare - mă refer la convieţuirea lor cu alte etnii în condiţii ce le pretind o mentalitate de luptători şi o mai clară departajare a esenţialului de secundar, tocmai pentru că în afara graniţelor României nu îţi poţi permite luxul să fii superficial! - va accelera metabolismul întregii naţiuni, adăugându-i "ingrediente" inedite, va grăbi europenizarea ţării.
Nu cunosc textul legii, dar, momentan, aş formula câteva chestiuni de primă instanţă, la care Legea sper să ofere răspunsuri limpezi. Mai întâi, cum vor fi aleşi românii din străinătate în parlamentul de la Bucureşti, deoarece, înţelegem, această posibilitate este prevăzută? Îşi vor delega comunităţile sau asociaţiile româneşti de peste hotare reprezentanţii, evitând campania electorală din ţară, sau aceştia vor intra pe listele partidelor "intestine"? Eu cred că alegătorul intern ar trebui să ştie pe cine îşi va cheltui banii, de aceea votarea "stranierilor" ar fi judicios să se facă pe circumscripţii uninominale: îşi vor promova astfel mai onest obiectivele proprii şi nu vor "garanta", fraudulos, pentru formaţiuni politice care vor dori să-i folosească pe post de "locomotive electorale" (cum ar putea apărea, de pildă, anumite personalităţi ale exilului). Apoi, cine va avea dreptul să candideze, ce rigori şi criterii vor sta la baza selecţiei, întrucât presimţim deja o mare îmbulzeală în special dinspre anumite zone limitrofe României "actuale"? Ar fi descurajant să-i vezi în parlament, bunăoară, pe aceiaşi "români de serviciu" de la Chişinău (ca să ne limităm, exclusiv, la zona noastră), oameni care şi-au dovedit monumentala ineficienţă şi sensibila defazare în raport cu agenda europeană a României!... Situaţia românilor de peste hotare ţine de o sferă mai "celestă", ca să spun aşa, a interesului naţional. Tocmai pentru a-şi prezerva credibilitatea ca persoane şi, mai ales, pentru a nu prejudicia cauza comunităţilor din care provin, parlamentarii din diaspora s-ar cuveni feriţi de efectele politicianismului dâmboviţean.
Pe de altă parte, ca legislatori, românii de peste hotare nu au cum să facă figura unor... virgine inatacabile. Mandatul de parlamentar îi va obliga să se implice în lupta politică (şi nu numai pe subiecte ce îi vizează în chip nemijlocit!), să participe la discuţii, şi poate, uneori, să-şi pună în balanţă propriul nume de dragul unui proiect de lege dificil, cu miză strategică. Dezbaterea, confruntarea diferitor opinii, doctrine, puncte de vedere este fundamentală într-o democraţie. "Plebiscitul zilnic", pe care îl reprezintă naţiunea, după faimoasa sentinţă a lui Ernest Renan, îşi modifică mereu datele, în funcţie de imperativele vremii şi de împrejurările de context. Doar angajându-se în dezbateri politice, românii din afara graniţelor vor servi deopotrivă adevărul (în faţa căruia avem cu toţii aceleaşi datorii) şi propria cauză.
Sperăm ca Legea românilor de pretutindeni (sau cum se va numi ea) să fie supusă unei discuţii publice amănunţite, în ţară şi în comunităţile româneşti cărora le este destinată, în aşa fel ca să răspundă, realmente, intereselor naţionale şi să nu fie o (altă) sursă de sinecuri pe spinarea contribuabilului. Vom reveni.
Vitalie Ciobanu
http://www.contrafort.md/2004/117-119/732.html
lia
Active Member
2004-11-15 13:06:25 Voronin a primit o lectie de romanism
Staretul Manastirii Putna i-a recitat comunistului de la Chisinau Doina lui Eminescu
Presedintele celui de-al doilea stat romanesc, Republica Moldova, Vladimir Voronin, a depus o coroana de flori la mormantul lui Stefan cel Mare, in biserica manastirii Putna, a aprins o lumanare la mormantul voievodului si apoi s-a inchinat, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Presedintele Vladimir Voronin si-a facut cruce si a sarutat icoana Maicii Domnului, dupa care a aprins o lumanare la mormantul lui Stefan cel Mare. Staretul manastirii Putna, parintele Velnic Melchisedec, a evocat, la mormantul lui Stefan cel Mare, viata si faptele domnitorului.
Voronin a vizitat apoi muzeul manastirii Putna, unde staretul Melchisedec i-a prezentat fragmente din istoria Moldovei. El i-a recitat presedintelui de la Chisinau cateva versuri din "Doina" lui Eminescu: "De la Nistru pan' la Tisa/ Tot Romanul plansu-mi-s-a/ Ca nu mai poate strabate/ De-atata strainatate". Staretul i-a spus lui Voronin ca, desi aceasta poezie era interzisa in timpul regimului comunist, la Putna ea era recitata de staretul manastirii de la vremea aceea, Inalt Prea Sfintitul Pimen.
Velnic Mechisedec i-a aratat lui Vladimir Voronin clopotul Buga, folosit de manastire in vremea lui Stefan cel Mare, spunandu-i ca, potrivit legendei, sunetul acestuia se auzea pana la Bug, in Basarabia.
Voronin a oferit muzeului manastirii Putna o colectie de 12 monede din argint pe care sint gravate imagini ale unor manastiri din Basarabia. La randul sau, staretul manastirii Putna i-a oferit presedintelui Voronin o placheta cu Stefan cel Mare si trei carti despre viata domnitorului, scrise de calugari ai manastirii. La sfarsitul vizitei, Voronin a declarat presei ca i-a placut foarte mult la Putna si ca va reveni "numaidecat". Presedintele moldovean a evitat sa faca orice alta declaratie presei. (D.E.)
http://moldovaworld.iatp.md/viewarticle.php?id=354
Staretul Manastirii Putna i-a recitat comunistului de la Chisinau Doina lui Eminescu
Presedintele celui de-al doilea stat romanesc, Republica Moldova, Vladimir Voronin, a depus o coroana de flori la mormantul lui Stefan cel Mare, in biserica manastirii Putna, a aprins o lumanare la mormantul voievodului si apoi s-a inchinat, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Presedintele Vladimir Voronin si-a facut cruce si a sarutat icoana Maicii Domnului, dupa care a aprins o lumanare la mormantul lui Stefan cel Mare. Staretul manastirii Putna, parintele Velnic Melchisedec, a evocat, la mormantul lui Stefan cel Mare, viata si faptele domnitorului.
Voronin a vizitat apoi muzeul manastirii Putna, unde staretul Melchisedec i-a prezentat fragmente din istoria Moldovei. El i-a recitat presedintelui de la Chisinau cateva versuri din "Doina" lui Eminescu: "De la Nistru pan' la Tisa/ Tot Romanul plansu-mi-s-a/ Ca nu mai poate strabate/ De-atata strainatate". Staretul i-a spus lui Voronin ca, desi aceasta poezie era interzisa in timpul regimului comunist, la Putna ea era recitata de staretul manastirii de la vremea aceea, Inalt Prea Sfintitul Pimen.
Velnic Mechisedec i-a aratat lui Vladimir Voronin clopotul Buga, folosit de manastire in vremea lui Stefan cel Mare, spunandu-i ca, potrivit legendei, sunetul acestuia se auzea pana la Bug, in Basarabia.
Voronin a oferit muzeului manastirii Putna o colectie de 12 monede din argint pe care sint gravate imagini ale unor manastiri din Basarabia. La randul sau, staretul manastirii Putna i-a oferit presedintelui Voronin o placheta cu Stefan cel Mare si trei carti despre viata domnitorului, scrise de calugari ai manastirii. La sfarsitul vizitei, Voronin a declarat presei ca i-a placut foarte mult la Putna si ca va reveni "numaidecat". Presedintele moldovean a evitat sa faca orice alta declaratie presei. (D.E.)
http://moldovaworld.iatp.md/viewarticle.php?id=354
http://www.mdn.md/index.php?day=474
Preşedintele Voronin între albine şi muşte
noiembrie 16 2004 - 16:26 (Centrul de Monitorizare şi Analiză Strategică)
Reporterii de la cotidianul românesc «Ziua» au aflat primii despre vizita preşedintelui la Putna. Preluînd informaţia de la colegii lor bucureşteni, jurnaliştii de la agenţia de presă Flux au anunţat joi seara:
«Vladimir Voronin, Andrei Stratan şi Gheorghe Duca urmează sa plece, vineri, la Putna»
„Preşedintele Vladimir Voronin urmează să plece, vineri, 12 noiembrie, în România, judeţul Suceava, pentru a depune coroane de flori la mormîntul domnitorului Ştefan cel Mare la mănăstirea Putna”.
Vineri în săptămînalul FLUX a apărut aceeaşi ştire dar sub alt titlu: «Voronin, voiaj secret la Putna». Jurnaliştii au publicat un material în baza informaţiilor preluate de la ziua păstrînd şi atitudinea acestora faţă de «generalul KGB antiromân, care se dă bine pe lîngă România».
De altfel, Voronin, deşi este general, nu de KGB, ci de trupe interne din cadrul fostului minister al afacerilor interne al URSS. Este o diferenţă şi chiar foarte semnificativă, comportînd multiple conotaţii nu tocmai pozitive pentru cei care încearcă să-i confecţioneze o „ascendenţă” securistă, cunoscîndu-se prea bine antipatia neoficială, dar profundă, dintre poliţişti şi securişti.
«Prefectul de Suceava a spus că Voronin este însoţit în această vizită de o delegaţie formată din 18 persoane, printre care ministrul de Externe, Andrei Stratan, şi preşedintele Academiei de Ştiinţe, Gheorghe Duca. "Deşi vizita "moldovenilor" nu este oficială sau de stat, ci "privată", delegaţia prezidenţială de la Chişinău nu va duce lipsă de interlocutori români de prim rang, respectiv, consilierul prezidenţial Simona Miculescu, cel mai probabil viitorul ministru de Externe al României, şi secretarul de stat pentru probleme europene în MAE român, Bogdan Aurescu"», menţionează publicaţia românească citată de săptămînalul FLUX.
Comentatorul de la "Ziua" reaminteşte că Voronin a mai fost aşteptat la Putna pe 2 iulie curent cu ocazia comemorării a 500 ani de la moartea lui Ştefan cel Mare. În ultimul moment, însă, participarea la manifestările de la Putna a fost contramandată. "Explicaţia oficială a fost aceea că timpul prea scurt nu a permis încheierea unei declaraţii comune cu omologul său român, Ion Iliescu. Consilierul prezidenţial moldovean, Sergiu Mocanu, a venit atunci la Bucureşti pentru a perfecta detaliile unei declaraţii comune prin care cei doi preşedinţi urmau să reafirme relaţiile de bună vecinătate dintre cele două state româneşti.
Însă pretenţia "moldoveanului" transnistrean Voronin era prea mare: din cîte se vehiculează, liderul comunist a condiţionat venirea sa la manifestările de la Putna de semnarea acestei declaraţii, în care, printre altele, partea română urma să reafirme susţinerea faţă de statalitatea Republicii Moldova, recunoaşterea existenţei "naţiunii moldoveneşti", cu "dreptul la o limba proprie", aşa-zisa "limbă moldovenească".
Voronin nu a venit, în iulie, la mormîntul lui Ştefan cel Mare, la Putna, în schimb, a confiscat memoria marelui domnitor, la Chişinău, în stil sovietic: în discursul rostit cu această ocazie, Voronin a spus că "graţie lui Ştefan cel Mare, pe hărţile Europei continuă să figureze statul moldovenesc". Cu cîteva zile în urmă, şeful comunist de la Chişinău a serbat cu mare pompă a 87-a aniversare a revoluţiei bolşevice, înălţîndu-le vii omagii lui Lenin şi Stalin", apreciază comentatorul de la "Ziua".
Publicaţia consideră că Voronin se afla într-o postură politică nefavorabilă, după ce Moscova dă semne că îl va schimba cu actualul primar al Chişinăului Serafim Urechean. "Pentru a contracara acest plan, generalul KGB antiromân, Vladimir Voronin, se dă bine pe lângă România lui Ion Iliescu, mimînd o posibilă apropiere "europeană" în cadrul unui aşa-zis pact de stabilitate al zonei.
Sperăm că autorităţile de la Bucureşti nu vor călca direct în străchinile întinse de Voronin pentru diverse interese de ordin electoral, de pe ambele maluri ale Prutului.
Autorităţile bisericeşti din România care ne-au transmis ieri că nu pot refuza nimănui să intre într-o biserică şi-au exprimat totuşi speranţa că, la o astfel de vizită, nu va fi uitat subiectul Mitropoliei Basarabiei, prigonită constant şi agresiv de către regimul comunist de la Chişinău", subliniază "Ziua".
Ce ar fi de spus? Ar fi fost înţelept şi creştineşte dacă jurnaliştii s-ar fi mărginit la constatarea că vizita nu poartă un caracter oficial. Iar ideea cu «poziţia politică nefavorabilă, după ce Moscova dă semne că îl va schimba cu actualul primar al Chişinăului, Serafim Urechian» este o mostră clasică de diletantism politic. Jurnaliştii români nu vor să înţeleagă că Moscova nu poate vota în locul moldovenilor, iar aceştia, potrivit tuturor sondajelor, preferă partidul preşedintelui Voronin, oricum s-ar numi acesta. Şi cum ar putea contracara un eventual plan al Moscovei semnătura lui Ion Iliescu pe Pactul de stabilitate iniţiat de Voronin? Se pare că reporterii de la «Ziua» chiar dacă sînt bine informaţi despre toate iniţiativele lui Voronin stau cam prost la capitolul gîndire politică sau, barem, logică.
Constantin Tănase: «Voronin s-a dus la Putna să filmeze un spot electoral»
Publicistul Constantin Tănase scrie pentru www.azi.md un comentariu întreg dedicat vizitei lui Voronin la mănăstirea Putna, pe care l-a întitulat «O vizită electorală la Putna».
„Singura explicaţie oficială a acestui gest (vizita lui Voronin la Putna) a venit din partea lui Starîş, la "Rezonans"-ul de sîmbătă: chipurile, vizita lui Voronin la Putna are o motivaţie profund personală, intimă şi de aceea s-a făcut fără tam-tam mediatic.”
...Vorba românului: s-o creadă mutul. Voronin nu e politicianul care ar putea respecta un anume cod etic. De aceea, "motivaţia" lui Starîş, venită evident, de la preşedinţie, e pentru naivi. Totodată, nu trebuie să căutam prea adînc adevărata motivaţie a vizitei lui Voronin la Putna. Ea nu are nici o semnificaţie ascunsă. Totul e simplu şi la suprafaţă: vizita la Putna se înscrie în suita de acţiuni electorale ale lui Voronin de care e plină agenda lui "de lucru". Pentru Voronin e prea scump fotoliul ca să fie atent la nuanţe diplomatice şi reacţii. Faptul că vizita a fost filmată şi că nu s-a dat publicităţii lista persoanelor care l-au însoţit ne dă tot temeiul să presupunem că adevăratul scop al vizitei lui Voronin la Putna a fost de a fi filmat pentru unul dintre viitoarele videoclipuri electorale. Se vorbeşte că bussinesmanul Titov ar face un film despre Ştefan cel Mare şi cum ar putea să lipsească din el imaginile cu preşedintele Voronin, "urmaşul cel mai demn" al slăvitului voievod, căci nu a declarat Voronin că actuala R. Moldova este "continuatoarea statalităţii" Moldovei lui Stefan?
Aşadar, Voronin are nevoie în campania electorală de un film prin care ar demonstra unui anumit segment de populaţie că el nu e antiromân, că e continuatorul cauzei lui Ştefan Vodă. Şi ce dacă în alt videoclip va apărea ca un continuator al cauzei lui Lenin? O atare dedublare se înscrie perfect în "codul etic" al politicianului Voronin, mediocru, dar cinic - doua calitati suficiente ca să guvernezi această ţară tristă, plina de humor....»
În primul rînd, trebuie să remarcăm că o emisiune de autor, chiar dacă ea se difuzează la Televiziunea Naţională nu poate să ofere «o explicaţie oficială» a vizitei lui Voronin la Putna. Starîş nu este purtătorul de cuvînt al preşedinţiei şi chiar dacă ar fi fost nu era obligat să scrie comunicate de presă despre o vizită particulară. De asemenea Voronin nu este obligat să dea publicităţii lista însoţitorilor lui, pentru că nu este într-o vizită oficială.
Constantin Tănase a trecut cu uşurinţă peste acestea pentru a încerca să ne convingă de un lucru de care el singur nu este sigur, adică de o presupunere, care de fapt este perfect verosimilă: - «...ne dă tot temeiul să presupunem». Sigur că putem presupune multe lucruri. Numai să nu uităm că preşedintele a fost şi la Athos şi că acolo, în mod sigur, s-au fimat destule imagini pentru a încropi un spot electoral. Nu putem spune că „image-maker”-ii preşedintelui duc lipsă de imagini video pentru spoturi publicitare, dar ar fi regretabil dacă acestea ar ajunge să fie folosite drept muniţii în viitoarea luptă electorală.
Unele dintre presupunerile lui Constantin Tănase vor putea fi verificate în decurs de cîteva luni. Pînă atunci trebuie să ţinem cont că, indiferent de motivaţiile pe care le-a avut, Preşedintele Voronin a făcut pentru ortodoxie mai mult decît ceilalţi preşedinţi, susţinînd aducerea Luminii Sfinte de la Ierusalim, renovarea Mănăstirii Căpriana, editarea Bibliei, vizita la Muntele Athos (vezi http://www.mdn.md/official.php?rubr=16). Aceste fapte pot fi interpretate în mai multe feluri, dar să nu uităm că Dumnezeu poate schimba multe în folosul credinciosului, iar noi nu trebuie să osîndim pe aproapele nostru pentru că a mers la o mănăstire. A judeca intră în sfera de competenţe a lui Dumnezeu. El ştie mai bine cine şi ce fel de creştin este.
Radio Europa Liberă: «Voronin n-a făcut declaraţii politice»
“Preşedintele Republiciii Moldova, Vladimir Voronin a depus o coroană de flori şi s-a închinat la mormîntul lui Ştefan cel Mare, în biserica mănăstirii Putna.
La sfîrşitul vizitei, Voronin a declarat presei că i-a plăcut foarte mult la Putna şi că va reveni "numaidecît", evitand să facă alte declaraţii. Voronin a refuzat astă vară invitaţia preşedintelui Ion Iliescu de a participa la ceremonia de comemorare a 500 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare, conditionînd venirea sa la Putna de semnarea unei declaraţii comune la nivel de şefi de stat prin care România să reafirme sprijinul pentru statalitatea Republicii Moldova.»
După cum vedeţi, ştiriştii de la Radio Europa Liberă au consemnat evenimentul fără a aborda implicaţiile lui politice.
Postul de radio BBC a prezentat evenimentul la fel de moderat într-o relatare întitulată „PREŞEDINTELE VORONIN ÎN VIZITĂ LA PUTNA”:
„Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a sosit vineri la Putna, unde a depus o coroană de flori şi a aprins o lumânare la mormântul lui Ştefan cel Mare”, a menţionat BBC.
„Preşedintele Voronin este însoţit de ministrul de Externe din Republica Moldova, Andrei Stratan, iar partea română este reprezentată de secretarul de stat pentru probleme europene în Ministerul de Externe, Bogdan Aurescu şi de şeful Cancelariei Administraţiei Prezidenţiale, Gheorghe Anghelescu.
Vladimir Voronin a vizitat apoi muzeul mănăstirii Putna, unde stareţul Melchisedec i-a prezentat fragmente din istoria Moldovei, incluzînd în expunerea sa şi momente anecdotice întîmplate la mănăstirea Putna în perioada regimului comunist din România.
Preşedintele Republicii Moldova a oferit muzeului mănăstirii Putna o colecţie de 12 monede din argint pe care sînt gravate imagini ale unor mănăstiri din Basarabia.
La rîndul său, stareţul mănăstirii Putna i-a oferit preşedintelui Voronin o plachetă cu Ştefan cel Mare şi trei cărţi despre viaţa domnitorului, scrise de călugări ai mănăstirii.
La sfârşitul vizitei, Vladimir Voronin a declarat presei că i-a plăcut foarte mult la Putna dar a evitat să facă alte declaraţii.
Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, nu a participat, la începutul lunii iulie, la manifestările oficiale de la Putna, cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare, deşi a fost invitat de preşedintele Ion Iliescu.
Atunci, Vladimir Voronin a condiţionat participarea sa la ceremoniile de la Putna de semnarea unei declaraţii comune la nivel de şefi de stat prin care România să reafirme sprijinul pentru statalitatea Republicii Moldova.
Negocierile privind textul declaraţiei, purtate la Bucureşti, au eşuat, iar Voronin nu a mai venit la Putna.
Val Butnaru: „VORONIN ŞI MOAŞTELE SFÎNTULUI TERORIST LENIN...”
Dramaturgul Val Butnaru de la Jurnal de Chişinău n-a ezitat să dramatizeze vizita lui Voronin la Putna şi să-i dea în obraz preşedintelui, dar şi lui Stepaniuc, „micul Lenin din Costeşti”, pentru „inepţiile din ziarul „Comunistul””. În stilul său obişnuit, adică emoţional şi, pe alocuri, uşuratic Val Butnaru şi-a întitulat editorialul „PUTNA COMUNISTĂ”.
«Ce monolog interior va rosti comunistul nr. 1 în faţa criptei triste?
Îi va spune Voronin marelui Voievod ceea ce strigă în gura mare tovarăşul de partid Stepaniuc? Va îndrăzni să repete aberaţia costeşteanului şi să justifice raptul ruşilor? Va fi în stare să sfideze adevărul istoric şi, ţinînd lumînarea deasupra mormîntului, să “recunoască” anume că Basarabia nu e a Moldovei pentru care a luptat Ştefan, ci a Rusiei, “partenerul strategic” al guvernării comuniste? Că a-ţi reîntregi propriul teritoriu înseamnă a-l “cuceri ilegal”?
Sau poate va cita inepţiile din propriul său ziar “Comunistul” din 8 octombrie: “…nimănui din ai noştri nu i-a trăsnit prin cap ideea să-i moldovenizăm pe români, să le scoatem din rînză duhul (spiritul) lor de neam românesc şi să-i alipim cu tot cu pămînturi la Ţara-mumă a Moldovei!”?
La ce se va gîndi Voronin acoperit de umbra voievodală a Putnei? La rudele lui din România, stabilite acolo ca să scape de urgia comunistă de după 1940? Sau la aberaţiile iredentiste ale tovarăşilor săi de partid?
La o ţară frumoasă pe care ne-a lăsat-o Dumnezeu şi pentru care a luptat, pe de o parte, Ştefan cel Mare şi, pe de alta, Mihai Viteazul sau la foşcăiala măruntă din paginile presei comuniste care seamănă ură printre fraţi?
Mă tem că, după ce se va întoarce de la Putna, în sufletul lui Voronin nu se va schimba nimic. Şi e păcat, fiindcă are în faţă un exemplu demn de urmat. Primul nostru preşedinte Mircea Snegur a devenit un alt om anume după ce a avut ocazia să stea de unul singur şi să mediteze îndelung în faţa mormîntului lui Ştefan cel Mare.
Meditaţi, domnule Voronin!”
Ce să zicem, prea patetic pentru un editorialist, dar pentru un dramaturg e acceptabil. Cuviosul Paisie Aghioritul spunea undeva că creştinul bun trebuie să fie ca o albină care culege cele bune pentru miere de pe mai multe flori, iar cel rău e ca o muscă care se învîrte în jurul murdăriilor. Mulţi dintre jurnaliştii noştri, ca şi cei din România, sînt precum muştele. Iar muştele, după cîte se ştie, nu fac miere.
În această situaţie cititorii trebuie să fie ceva mai prudenţi ca să nu se păteze cu aceste scriituri de muşte. Biblia nu spune nimic despre muşte. Şi nici despre comunişti. Dar despre păcătoşi spune mai multe lucruri dintre care se potriveşte mai mult următorul:
„Zic vouă: Că aşa şi în cer va fi mai multă bucurie pentru un păcătos care se pocăieşte, decât pentru nouăzeci şi nouă de drepţi, care n-au nevoie de pocăinţă.” (Luca 15-7).
Nu putem şti toate motivele pentru care preşedintele merge la mănăstiri. Ştim sigur doar că Voronin a fost la Putna. PUNCT.
Alex Osipov
Preşedintele Voronin între albine şi muşte
noiembrie 16 2004 - 16:26 (Centrul de Monitorizare şi Analiză Strategică)
Reporterii de la cotidianul românesc «Ziua» au aflat primii despre vizita preşedintelui la Putna. Preluînd informaţia de la colegii lor bucureşteni, jurnaliştii de la agenţia de presă Flux au anunţat joi seara:
«Vladimir Voronin, Andrei Stratan şi Gheorghe Duca urmează sa plece, vineri, la Putna»
„Preşedintele Vladimir Voronin urmează să plece, vineri, 12 noiembrie, în România, judeţul Suceava, pentru a depune coroane de flori la mormîntul domnitorului Ştefan cel Mare la mănăstirea Putna”.
Vineri în săptămînalul FLUX a apărut aceeaşi ştire dar sub alt titlu: «Voronin, voiaj secret la Putna». Jurnaliştii au publicat un material în baza informaţiilor preluate de la ziua păstrînd şi atitudinea acestora faţă de «generalul KGB antiromân, care se dă bine pe lîngă România».
De altfel, Voronin, deşi este general, nu de KGB, ci de trupe interne din cadrul fostului minister al afacerilor interne al URSS. Este o diferenţă şi chiar foarte semnificativă, comportînd multiple conotaţii nu tocmai pozitive pentru cei care încearcă să-i confecţioneze o „ascendenţă” securistă, cunoscîndu-se prea bine antipatia neoficială, dar profundă, dintre poliţişti şi securişti.
«Prefectul de Suceava a spus că Voronin este însoţit în această vizită de o delegaţie formată din 18 persoane, printre care ministrul de Externe, Andrei Stratan, şi preşedintele Academiei de Ştiinţe, Gheorghe Duca. "Deşi vizita "moldovenilor" nu este oficială sau de stat, ci "privată", delegaţia prezidenţială de la Chişinău nu va duce lipsă de interlocutori români de prim rang, respectiv, consilierul prezidenţial Simona Miculescu, cel mai probabil viitorul ministru de Externe al României, şi secretarul de stat pentru probleme europene în MAE român, Bogdan Aurescu"», menţionează publicaţia românească citată de săptămînalul FLUX.
Comentatorul de la "Ziua" reaminteşte că Voronin a mai fost aşteptat la Putna pe 2 iulie curent cu ocazia comemorării a 500 ani de la moartea lui Ştefan cel Mare. În ultimul moment, însă, participarea la manifestările de la Putna a fost contramandată. "Explicaţia oficială a fost aceea că timpul prea scurt nu a permis încheierea unei declaraţii comune cu omologul său român, Ion Iliescu. Consilierul prezidenţial moldovean, Sergiu Mocanu, a venit atunci la Bucureşti pentru a perfecta detaliile unei declaraţii comune prin care cei doi preşedinţi urmau să reafirme relaţiile de bună vecinătate dintre cele două state româneşti.
Însă pretenţia "moldoveanului" transnistrean Voronin era prea mare: din cîte se vehiculează, liderul comunist a condiţionat venirea sa la manifestările de la Putna de semnarea acestei declaraţii, în care, printre altele, partea română urma să reafirme susţinerea faţă de statalitatea Republicii Moldova, recunoaşterea existenţei "naţiunii moldoveneşti", cu "dreptul la o limba proprie", aşa-zisa "limbă moldovenească".
Voronin nu a venit, în iulie, la mormîntul lui Ştefan cel Mare, la Putna, în schimb, a confiscat memoria marelui domnitor, la Chişinău, în stil sovietic: în discursul rostit cu această ocazie, Voronin a spus că "graţie lui Ştefan cel Mare, pe hărţile Europei continuă să figureze statul moldovenesc". Cu cîteva zile în urmă, şeful comunist de la Chişinău a serbat cu mare pompă a 87-a aniversare a revoluţiei bolşevice, înălţîndu-le vii omagii lui Lenin şi Stalin", apreciază comentatorul de la "Ziua".
Publicaţia consideră că Voronin se afla într-o postură politică nefavorabilă, după ce Moscova dă semne că îl va schimba cu actualul primar al Chişinăului Serafim Urechean. "Pentru a contracara acest plan, generalul KGB antiromân, Vladimir Voronin, se dă bine pe lângă România lui Ion Iliescu, mimînd o posibilă apropiere "europeană" în cadrul unui aşa-zis pact de stabilitate al zonei.
Sperăm că autorităţile de la Bucureşti nu vor călca direct în străchinile întinse de Voronin pentru diverse interese de ordin electoral, de pe ambele maluri ale Prutului.
Autorităţile bisericeşti din România care ne-au transmis ieri că nu pot refuza nimănui să intre într-o biserică şi-au exprimat totuşi speranţa că, la o astfel de vizită, nu va fi uitat subiectul Mitropoliei Basarabiei, prigonită constant şi agresiv de către regimul comunist de la Chişinău", subliniază "Ziua".
Ce ar fi de spus? Ar fi fost înţelept şi creştineşte dacă jurnaliştii s-ar fi mărginit la constatarea că vizita nu poartă un caracter oficial. Iar ideea cu «poziţia politică nefavorabilă, după ce Moscova dă semne că îl va schimba cu actualul primar al Chişinăului, Serafim Urechian» este o mostră clasică de diletantism politic. Jurnaliştii români nu vor să înţeleagă că Moscova nu poate vota în locul moldovenilor, iar aceştia, potrivit tuturor sondajelor, preferă partidul preşedintelui Voronin, oricum s-ar numi acesta. Şi cum ar putea contracara un eventual plan al Moscovei semnătura lui Ion Iliescu pe Pactul de stabilitate iniţiat de Voronin? Se pare că reporterii de la «Ziua» chiar dacă sînt bine informaţi despre toate iniţiativele lui Voronin stau cam prost la capitolul gîndire politică sau, barem, logică.
Constantin Tănase: «Voronin s-a dus la Putna să filmeze un spot electoral»
Publicistul Constantin Tănase scrie pentru www.azi.md un comentariu întreg dedicat vizitei lui Voronin la mănăstirea Putna, pe care l-a întitulat «O vizită electorală la Putna».
„Singura explicaţie oficială a acestui gest (vizita lui Voronin la Putna) a venit din partea lui Starîş, la "Rezonans"-ul de sîmbătă: chipurile, vizita lui Voronin la Putna are o motivaţie profund personală, intimă şi de aceea s-a făcut fără tam-tam mediatic.”
...Vorba românului: s-o creadă mutul. Voronin nu e politicianul care ar putea respecta un anume cod etic. De aceea, "motivaţia" lui Starîş, venită evident, de la preşedinţie, e pentru naivi. Totodată, nu trebuie să căutam prea adînc adevărata motivaţie a vizitei lui Voronin la Putna. Ea nu are nici o semnificaţie ascunsă. Totul e simplu şi la suprafaţă: vizita la Putna se înscrie în suita de acţiuni electorale ale lui Voronin de care e plină agenda lui "de lucru". Pentru Voronin e prea scump fotoliul ca să fie atent la nuanţe diplomatice şi reacţii. Faptul că vizita a fost filmată şi că nu s-a dat publicităţii lista persoanelor care l-au însoţit ne dă tot temeiul să presupunem că adevăratul scop al vizitei lui Voronin la Putna a fost de a fi filmat pentru unul dintre viitoarele videoclipuri electorale. Se vorbeşte că bussinesmanul Titov ar face un film despre Ştefan cel Mare şi cum ar putea să lipsească din el imaginile cu preşedintele Voronin, "urmaşul cel mai demn" al slăvitului voievod, căci nu a declarat Voronin că actuala R. Moldova este "continuatoarea statalităţii" Moldovei lui Stefan?
Aşadar, Voronin are nevoie în campania electorală de un film prin care ar demonstra unui anumit segment de populaţie că el nu e antiromân, că e continuatorul cauzei lui Ştefan Vodă. Şi ce dacă în alt videoclip va apărea ca un continuator al cauzei lui Lenin? O atare dedublare se înscrie perfect în "codul etic" al politicianului Voronin, mediocru, dar cinic - doua calitati suficiente ca să guvernezi această ţară tristă, plina de humor....»
În primul rînd, trebuie să remarcăm că o emisiune de autor, chiar dacă ea se difuzează la Televiziunea Naţională nu poate să ofere «o explicaţie oficială» a vizitei lui Voronin la Putna. Starîş nu este purtătorul de cuvînt al preşedinţiei şi chiar dacă ar fi fost nu era obligat să scrie comunicate de presă despre o vizită particulară. De asemenea Voronin nu este obligat să dea publicităţii lista însoţitorilor lui, pentru că nu este într-o vizită oficială.
Constantin Tănase a trecut cu uşurinţă peste acestea pentru a încerca să ne convingă de un lucru de care el singur nu este sigur, adică de o presupunere, care de fapt este perfect verosimilă: - «...ne dă tot temeiul să presupunem». Sigur că putem presupune multe lucruri. Numai să nu uităm că preşedintele a fost şi la Athos şi că acolo, în mod sigur, s-au fimat destule imagini pentru a încropi un spot electoral. Nu putem spune că „image-maker”-ii preşedintelui duc lipsă de imagini video pentru spoturi publicitare, dar ar fi regretabil dacă acestea ar ajunge să fie folosite drept muniţii în viitoarea luptă electorală.
Unele dintre presupunerile lui Constantin Tănase vor putea fi verificate în decurs de cîteva luni. Pînă atunci trebuie să ţinem cont că, indiferent de motivaţiile pe care le-a avut, Preşedintele Voronin a făcut pentru ortodoxie mai mult decît ceilalţi preşedinţi, susţinînd aducerea Luminii Sfinte de la Ierusalim, renovarea Mănăstirii Căpriana, editarea Bibliei, vizita la Muntele Athos (vezi http://www.mdn.md/official.php?rubr=16). Aceste fapte pot fi interpretate în mai multe feluri, dar să nu uităm că Dumnezeu poate schimba multe în folosul credinciosului, iar noi nu trebuie să osîndim pe aproapele nostru pentru că a mers la o mănăstire. A judeca intră în sfera de competenţe a lui Dumnezeu. El ştie mai bine cine şi ce fel de creştin este.
Radio Europa Liberă: «Voronin n-a făcut declaraţii politice»
“Preşedintele Republiciii Moldova, Vladimir Voronin a depus o coroană de flori şi s-a închinat la mormîntul lui Ştefan cel Mare, în biserica mănăstirii Putna.
La sfîrşitul vizitei, Voronin a declarat presei că i-a plăcut foarte mult la Putna şi că va reveni "numaidecît", evitand să facă alte declaraţii. Voronin a refuzat astă vară invitaţia preşedintelui Ion Iliescu de a participa la ceremonia de comemorare a 500 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare, conditionînd venirea sa la Putna de semnarea unei declaraţii comune la nivel de şefi de stat prin care România să reafirme sprijinul pentru statalitatea Republicii Moldova.»
După cum vedeţi, ştiriştii de la Radio Europa Liberă au consemnat evenimentul fără a aborda implicaţiile lui politice.
Postul de radio BBC a prezentat evenimentul la fel de moderat într-o relatare întitulată „PREŞEDINTELE VORONIN ÎN VIZITĂ LA PUTNA”:
„Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a sosit vineri la Putna, unde a depus o coroană de flori şi a aprins o lumânare la mormântul lui Ştefan cel Mare”, a menţionat BBC.
„Preşedintele Voronin este însoţit de ministrul de Externe din Republica Moldova, Andrei Stratan, iar partea română este reprezentată de secretarul de stat pentru probleme europene în Ministerul de Externe, Bogdan Aurescu şi de şeful Cancelariei Administraţiei Prezidenţiale, Gheorghe Anghelescu.
Vladimir Voronin a vizitat apoi muzeul mănăstirii Putna, unde stareţul Melchisedec i-a prezentat fragmente din istoria Moldovei, incluzînd în expunerea sa şi momente anecdotice întîmplate la mănăstirea Putna în perioada regimului comunist din România.
Preşedintele Republicii Moldova a oferit muzeului mănăstirii Putna o colecţie de 12 monede din argint pe care sînt gravate imagini ale unor mănăstiri din Basarabia.
La rîndul său, stareţul mănăstirii Putna i-a oferit preşedintelui Voronin o plachetă cu Ştefan cel Mare şi trei cărţi despre viaţa domnitorului, scrise de călugări ai mănăstirii.
La sfârşitul vizitei, Vladimir Voronin a declarat presei că i-a plăcut foarte mult la Putna dar a evitat să facă alte declaraţii.
Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, nu a participat, la începutul lunii iulie, la manifestările oficiale de la Putna, cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare, deşi a fost invitat de preşedintele Ion Iliescu.
Atunci, Vladimir Voronin a condiţionat participarea sa la ceremoniile de la Putna de semnarea unei declaraţii comune la nivel de şefi de stat prin care România să reafirme sprijinul pentru statalitatea Republicii Moldova.
Negocierile privind textul declaraţiei, purtate la Bucureşti, au eşuat, iar Voronin nu a mai venit la Putna.
Val Butnaru: „VORONIN ŞI MOAŞTELE SFÎNTULUI TERORIST LENIN...”
Dramaturgul Val Butnaru de la Jurnal de Chişinău n-a ezitat să dramatizeze vizita lui Voronin la Putna şi să-i dea în obraz preşedintelui, dar şi lui Stepaniuc, „micul Lenin din Costeşti”, pentru „inepţiile din ziarul „Comunistul””. În stilul său obişnuit, adică emoţional şi, pe alocuri, uşuratic Val Butnaru şi-a întitulat editorialul „PUTNA COMUNISTĂ”.
«Ce monolog interior va rosti comunistul nr. 1 în faţa criptei triste?
Îi va spune Voronin marelui Voievod ceea ce strigă în gura mare tovarăşul de partid Stepaniuc? Va îndrăzni să repete aberaţia costeşteanului şi să justifice raptul ruşilor? Va fi în stare să sfideze adevărul istoric şi, ţinînd lumînarea deasupra mormîntului, să “recunoască” anume că Basarabia nu e a Moldovei pentru care a luptat Ştefan, ci a Rusiei, “partenerul strategic” al guvernării comuniste? Că a-ţi reîntregi propriul teritoriu înseamnă a-l “cuceri ilegal”?
Sau poate va cita inepţiile din propriul său ziar “Comunistul” din 8 octombrie: “…nimănui din ai noştri nu i-a trăsnit prin cap ideea să-i moldovenizăm pe români, să le scoatem din rînză duhul (spiritul) lor de neam românesc şi să-i alipim cu tot cu pămînturi la Ţara-mumă a Moldovei!”?
La ce se va gîndi Voronin acoperit de umbra voievodală a Putnei? La rudele lui din România, stabilite acolo ca să scape de urgia comunistă de după 1940? Sau la aberaţiile iredentiste ale tovarăşilor săi de partid?
La o ţară frumoasă pe care ne-a lăsat-o Dumnezeu şi pentru care a luptat, pe de o parte, Ştefan cel Mare şi, pe de alta, Mihai Viteazul sau la foşcăiala măruntă din paginile presei comuniste care seamănă ură printre fraţi?
Mă tem că, după ce se va întoarce de la Putna, în sufletul lui Voronin nu se va schimba nimic. Şi e păcat, fiindcă are în faţă un exemplu demn de urmat. Primul nostru preşedinte Mircea Snegur a devenit un alt om anume după ce a avut ocazia să stea de unul singur şi să mediteze îndelung în faţa mormîntului lui Ştefan cel Mare.
Meditaţi, domnule Voronin!”
Ce să zicem, prea patetic pentru un editorialist, dar pentru un dramaturg e acceptabil. Cuviosul Paisie Aghioritul spunea undeva că creştinul bun trebuie să fie ca o albină care culege cele bune pentru miere de pe mai multe flori, iar cel rău e ca o muscă care se învîrte în jurul murdăriilor. Mulţi dintre jurnaliştii noştri, ca şi cei din România, sînt precum muştele. Iar muştele, după cîte se ştie, nu fac miere.
În această situaţie cititorii trebuie să fie ceva mai prudenţi ca să nu se păteze cu aceste scriituri de muşte. Biblia nu spune nimic despre muşte. Şi nici despre comunişti. Dar despre păcătoşi spune mai multe lucruri dintre care se potriveşte mai mult următorul:
„Zic vouă: Că aşa şi în cer va fi mai multă bucurie pentru un păcătos care se pocăieşte, decât pentru nouăzeci şi nouă de drepţi, care n-au nevoie de pocăinţă.” (Luca 15-7).
Nu putem şti toate motivele pentru care preşedintele merge la mănăstiri. Ştim sigur doar că Voronin a fost la Putna. PUNCT.
Alex Osipov
lia
Active Member
Ce comentariu dezlânat şi lungit, spre plictiseala cititorului!
Asta îmi aduce aminte de un alt comentariu, la fel de inoerent: acum câţiva ani tot aşa îl apăra un deputat (Moţpan, din câte îmi aduc aminte) pe Snegur, de criticele opoziţiei. Şi-i tot dădea, preţ de vreo jumătate de oră, în stilul întins acesta întins şi enervant-agrarian, cu "musca care face miere şi musca care nu face miere". Acum văd că Moţpan a devenit un cadavru politic, dar "metafora lui trăieşte"! Dragă autor al acestui comentariu, pentru asta a fost inventată meseria de jurnalist: ca să comenteze evenimentele şi să caute motivaţiile unor personaje ridicole, precum e Varronin... Poţi să critici cât vrei ceea ce spun ei, dar asta nu înseamnă că tu "faci miere", şi ei nu. În cel mai bun caz, eşti exact la fel ca ei. În cel mai rău, ei au dreptate, iar tu... "NU faci miere".
Asta îmi aduce aminte de un alt comentariu, la fel de inoerent: acum câţiva ani tot aşa îl apăra un deputat (Moţpan, din câte îmi aduc aminte) pe Snegur, de criticele opoziţiei. Şi-i tot dădea, preţ de vreo jumătate de oră, în stilul întins acesta întins şi enervant-agrarian, cu "musca care face miere şi musca care nu face miere".
Acum văd că Moţpan a devenit un cadavru politic, dar "metafora lui trăieşte"! Dragă autor al acestui comentariu, pentru asta a fost inventată meseria de jurnalist: ca să comenteze evenimentele şi să caute motivaţiile unor personaje ridicole, precum e Varronin... Poţi să critici cât vrei ceea ce spun ei, dar asta nu înseamnă că tu "faci miere", şi ei nu. În cel mai bun caz, eşti exact la fel ca ei. În cel mai rău, ei au dreptate, iar tu... "NU faci miere".