Sunt un astronom diletant si veleitar, dar am ambitzia sa lucrez la NAuSeA intr-um viitor invizibil cu okiul liber. Sufar de meteorism si ma indop sistematic cu “buter-brod”-uri pentru ca e Copernic cel care le-a inventat. Pe masa am macheta prafuita a unui bolid Ferrari la care a visat taica-meu o viatza , iar pe pervaz un sextant cu care spionez cum face sex_tanti din blocul de vizavi. Intr-o ingrata adolescentza am aspirat la debut in “Clipa siderala” si am exultat, m-am exaltat si am exalat vorbe de extaz in fatza emisiunii “Ploaia de stele” de la Romania 1, emisiune pe care eu tandru si professional o numesc “Perseide”. Am un mizerabil pat , cu picioarele de lemn pulverizate periodic de clanul neobosit al Carului Mare sau al celui Mic, nu prea imi dau seama, oricum ma enerveaza insectele astea si am mereu irezistibila pofta la le expediez in Poolara, Steaua, aka Polaris, nume rimand nostalgic cu “Solaris”-ul tarkovskian. Uneori, seara, ma holbez extatic la Coma Berenices, constelatzie nordica , tradusa prin Parul Berenicei , si ma gandesc ca Berenice asta tre sa fi fost o tipa de coma daca a ajuns sa-si rasfire pletele pe cupola. Ok, am zburat. Se face simtzit sindromul Coma Bere-Nietzsche`s, situatzie in care de la atyta bere tzi se intampla aberatzii optice in care te vezi superman, a la Nietzsche`z.